Cine sunt?

luni, 30 mai 2022

Vădan Vasile - 1934 – 2022 din Gârbău

 



Articol de:

Pastor: Ioan Bunaciu


Pastor: Sorin Bădrăgan

     

S-a născut în anul 1934 în comuna Gârbău, județul Cluj. La vârsta de 6 ani a rămas orfan, tatăl său căzând pe frontul de răsărit. Gârbău, în timpul războiului, a aparținut Ungariei și tatăl său a murit pe front, împotriva rușilor, făcând  parte din armata ungară. Deci, din fragedă copilărie s-a izbit de necazurile vieții pământești. Gârbău este o comună românească, aproape de Cluj. Aici s-a întors la Domnul, în 1887, Pop Nicolae.

E interesant că prin satele românești: Gârbău, Dretea, Bedeciu, primul român care a predicat Evanghelia a fost Ion Țirban, din județul Bihor. După el au venit și alți misionari români din Bihor: Gh. Florian, Mihai Vicaș și chiar pastorul Bisericii Baptiste din Budapesta, Reinhald Schifeler. În urma acestor vizite, mai mulți săteni s-au întors la Domnul, printre care, cel mai important, a fost Pop Nicolae. Cu acest grup de credincioși s-a înființat Biserica din Gârbău în 1899 și printre cei botezați în 1898 îl găsim și pe Vădan Ioan, probabil bunicul lui Vasile Vădan.

Vasile Vădan a făcut Școala Elementară de 4 clase în Gârbău, în limba maghiară, apoi în 1944 a urmat celelalte 3 clase în limba română. Deci așa, copilul Vădan Vasile a avut o solidă cunoaștere a două limbi: maghiară și română. După absolvirea Școlii Elementare, s-a calificat ca tâmplar în orașul Cluj, dar a făcut și Liceul Particular. Între 1955-1959 a urmat Seminarul Teologic Baptist din București, iar între 1978-1982 a frecventat și Institutul Teologic Protestant din Cluj, obținând diploma de licențiat în teologie. Deci, copilul orfan de la vârsta de 6 ani a avut parte, prin grija providențială a lui Dumnezeu, de o solidă educație și carieră în teologie. S-a botezat în credința baptistă, care era și credința părinților săi, în 14 iunie 1953, botezul fiind oficiat de fratele I. R. Socaciu în Biserica Baptistă din Cluj Mănăștur. Absolvind Seminarul Baptist din București, a fost angajat ca pastor în cercul bisericilor Simeria și ordinat ca pastor chiar în 20 septembrie 1962.

În lucrarea Domnului îl pot caracteriza, chiar de la început, că era foarte harnic. I-am fost profesor chiar din 1955, până a terminat Seminarul și ne-a fost de mare folos la lucrările de reparație ale mobilierului. În vacanțele celor 4 ani de Seminar, a misionat în Biserica Brăila. Aici a fost așteptat de administratorul bisericii, fratele Sasu, care spunea că seminaristului Vădan i-a făcut o primire bună, spunându-i: ,,Să știi că viața ta este în mâna mea: Faci ce-ți spun eu!” Seminaristul însă, i-a răspuns: ,,Eu ascult de Domnul!”.

S-a implicat intens în lucrarea bisericii, în diverse activități și tineretul bisericii s-a înviorat. Când a venit împuternicitul cultelor și a văzut că biserica e plină de ascultători, l-a avertizat că la Brăila nu-l aprobă în lucrare. De aici a plecat la Tichilești, la frații leproși. Medicul i-a dat voie să stea cu ei. A ținut cu ei câteva zile de îmbărbătare din Cuvântul Domnului, a plâns și s-a rugat cu ei. De aici a plecat la Galați, unde iarăși a ținut studii biblice, iar pe tineri i-a învățat să cânte. În alte vacanțe, vorbește de misiunea care a făcut minuni pe Valea Teleajanului, la Vălenii de Munte, unde a fost primit bine de familia Cornișel, de la Drajna, unde a lucrat împreună cu fratele Păiș Dumitru, pe care îl descrie ca un lucrător destoinic. A misionat la Sterchiajd; vara mergea cu tinerii la muncile câmpului. A ajuns și pe la Toplița în practică, unde întâlnește 2 tineri foarte serioși. Ajunge să misioneze și în Bicaz.

Așa cum am spus, după terminarea Seminarului în 1959, a fost ales pastor în Simeria. Aici l-a aștepta o lucrare mare și grea, care a rămas cununa păstoritului lui. Era cam în anul 1959, în punctul maxim al construirii socialismului în România. Teoreticienii marxismului erau bazați pe principiul că, în socialism, lupta de clasă ia forme noi și tot mai sofisticate. S-a ajuns ca să colectivizeze agricultura. Gospodarii buni și harnici de la țară, numiți ,,chiaburi”, începând cu 1959, au fost strămutați din Banat, regiunea cea mai bogată a țării, în Câmpina Bărăgan, teritoriul cel mai sărac din țară.

În 1959, s-a pornit lupta cea mai dură împotriva Bisericii Creștine care funcționa legal în cele 15 culte religioase recunoscute de puterea comunistă pe baza statutelor și mărturisirilor de credință ale fiecărui Cult. În această perioadă, au fost arestați cei mai mari teologi ai bisericii: Dumitru Stăniloaie, Teodor Popescu, Ilarion Telei, Prof. Soleriu. De la noi au fost arestați 3 tineri din Biserica Baptistă Maghiară din Sălaj și condamnați la 6 luni de închisoare, pentru că au predicat în Biserica Baptistă în care ei nu erau membri.

Bâlc Petru din Biserica Baptistă Sfânta Treime din Valaori a făcut 2 ani temniță, pentru că a căsătorit în Biserica Baptistă din Bicaz o pereche de tineri, el fiind pastor pensionat. În contextul acesta, a căzut în plasă și fratele Vădan, pastor din Simeria. Fiind tânăr și activ în lucrare, fiind și bun cântăreț (în tinerețe a cântat în fanfara bisericii Gârbăului), fiind și bun tâmplar, a lăsat urme activității lui pastorale și în aspectul spiritual al studiului Scripturilor și în aspectul material. Ochiul lui de meseriaș tâmplar observa ce îmbunătățiri să facă sălilor bisericilor și îndeosebi în Biserica din Simeria, care era o biserică veche, cu local propriu și multe încăperi (aici funcționase un orfelinat, până la desființarea Cultului Creștin Baptist în 1942).

Tot în această perioadă s-a implicat și în Biserica din Hunedoara, unde s-au mutat mulți baptiști care s-au angajat în industria siderurgică. Erau baptiști români, maghiari și nemți. Vădan i-a putut păstori foarte bine pe români și pe maghiari, pentru că vorbea cursiv cele două limbi. Autoritățile le-au aprobat să cumpere în oraș o casă mare, pe care au transformat-o într-o frumoasă capelă. Vădan, cu mâna sa de meseriaș, a fost foarte util în aranjarea sălii de închinare. A mobilizat frățietatea din Hunedoara și cu ajutorul lor, au dărâmat zidurile interioare și au amenajat o frumoasă capelă. A venit împuternicitul Cultelor, Jurcini Petru, și, când a văzut ce au făcut baptiștii fără aprobarea lui, i-a spus lui Vădan: ,,Ce-ai făcut, Vădane? Pușcăria te așteaptă!”.

Într-adevăr, în urma acestor lucrări, s-a început prin 1972 un proces împotriva lui. În timpul acela, conform statutului de funcționare al Cultelor, pastorul era și  gestionarul bisericii și orice pastor, ca să facă față cheltuielilor de întreținere ale bisericii, colecta și sume de care avea nevoie în funcționarea bisericii. Pe aceste sume nu le înregistra, pentru că nu putea acoperi acele cheltuieli cu acte legale și deci, toți pastorii, la un control amănunțit al gestiunii, erau vinovați pentru că nu puteau acoperi cheltuielile cu acte legale. Vădan făcuse în Biserica din Simeria niște reparații la mobilierul bisericii pentru acoperirea cheltuielilor cu procurarea materialelor, care nu se găseau în comerțul liber, ci numai în întreprinderi. El a colectat sume de la credincioși, pe care nu le-a înregistrat în registrul de casă al bisericii. În biserică a avut vreo trei bătrâni sclerozați, care l-au pârât la Miliție că a încasat bani pe care nu i-a înregistrat, și s-a pornit procesul pe care, iată cum ni-l descrie el:

,,Am stat în arest 270 de zile, din octombrie 1972 până în iulie 1973. Dosarul meu de la poliție era tot mai gros, plin de reclamațiile celor care îmi urmăreau activitatea din biserică și din afara ei. Când veneau misionari străini, eram chemat la împuternicitul de Cluj. Acolo era și o persoană străină, care asista la discuții și la amenințări. Eram interogat când mergeam în alte localități sau organizam botezuri. Mă acuzau că nu respectam toate dispozițiile împuternicitului Cultelor.

Într-o zi m-au invitat în scris să mă prezint la Poliția Județeană Deva, seara la ora 19.00. Am fost invitat de căpitanul Tuslea în biroul lui, unde mi-a spus: ,,Știi că o să rămâi la noi?” ,,Nu”, am răspuns eu ,,Îți spun eu”, mi-a răspuns el. Și, în loc să fiu lăsat să plec acasă, m-au băgat în celula nr. 4, unde am fost anchetat 90 de zile, în stare de arest. Am fost judecat la Judecătoria Deva și apoi la Tribunalul Hunedoara am fost condamnat la doi ani. Am făcut recurs la Județ și am primit în urma lui doar 9 luni. Au fost 9 luni de chinuri și de suferințe. Ne puneau să lucrăm în ploaie și zăpadă, cu hainele ude pe noi. Anchetele erau foarte grele și durau câte 4, 6, 8 ore, în care mă batjocoreau, cu pistolul pe masă. Mă acuzau de tot felul de lucruri neadevărate, pe care nu le recunoșteam. Eram singur în celulă; aveam un pat de fier cu o saltea și o pătură, rupte amândouă. Pe jos era ciment și era foarte frig. Nu aveam voie să stau pe marginea patului. Când nu eram anchetat, trebuia să mă plimb prin celulă de dimineața, până la ora 22. Masa de dimineață conținea o cană de cafea surogat și o felie de pâine neagră, pe care o numeam ,,coadă de rândunică”, sau turtoi din făină de mămăligă. La prânz primeam puțină ciorbă - apă chioară - și turtoi seara sau puțin arpacaș tare. Am slăbit foarte tare și abia mă mai țineam pe picioare”.

Evanghelizări în celule:

,,Era Paștele, și m-am hotărât să merg prin celule cu mesajul ,,Hristos a înviat!” și le vesteam însemnătatea învierii Domnului. Vorbeam de multe ori și cu ofițerii. Eram inventiv, trebuia să lucrez cu ei. Odată, plutonierul de serviciu a venit să-mi ceară un borcan cu pastă de roșii, ca să-i facă soția sarmale, și am considerat că este o bună ocazie să stau de vorbă cu el. Apoi îmi amintesc de Iancu, care spunea despre el că este oaia pierdută. Fusese activ în biserică, cântase în cor, dar din cauza sărăciei s-a angajat în Poliție. Îmi spunea: ,,Noi știm că sunteți nevinovat, domnule Vădan.”

Procesul prin derularea lui, a fost un mijloc de întărire a solidarității frățești, deși autoritățile au dorit să-i intimideze pe ceilalți pastori în lucrarea lor. La Judecătoria Deva, unde s-a ținut prima fază a procesului, baptiștii din toate localitățile s-au adunat la Judecătorie. Sala de ședințe a fost plină până la refuz. De asemenea, erau pline și coridoarele Judecătoriei și o mulțime de credincioși erau adunați și în fața Judecătoriei, așteptând să-l vadă pe pastorul Vădan Vasile în haine vărgate. Au stat cu toții până la terminarea procesului și judecătorii au dat sentința: doi ani de închisoare.

A urmat faza a doua, apelul la Tribunalul de la Hunedoara. Și aici, în ziua procesului, Tribunalul a fost înecat de lumea care a venit la proces și orașul era plin de credincioși baptiști. Sentința a rămas aceeași. A urmat recursul, la Curtea de Apel. Solidaritatea baptiștilor s-a menținut, ba s-a și întărit. Mai multă lume a participat la judecarea apelului. În fața acestei realități, simțind autoritățile că mulțimea de participanți la proces a crescut și că nemulțumirea lor putea duce la revoltă, au judecat apelul și sentința au redus-o la 9 luni de condamnare, exact timpul cât Vădan a stat în închisoare. Astfel s-a încheiat procesul și Vădan Vasile a fost eliberat.

Vădan Vasile s-a întors de la închisoare biruitor și toată lumea a fost convinsă, inclusiv judecătorii, că a fost nevinovat și că cele 9 luni de condamnare pe care i le-au dat judecătorii la recurs au fost date pentru a-i salva pe colegii lor care l-au condamnat la doi ani de închisoare în primă instanță.

După eliberarea din temniță, Vădan s-a transferat în 1975 ca pastor la Biserica Baptistă Iris din Cluj, pe care a păstorit-o până în 1990, când s-a pensionat. Biserica din Cluj avea și trei filiale: Casa Sănicoasă, Desmia și Deșmir, unde a făcut o construcție nouă pentru biserică. De asemenea, Vădan a avut funcții și în cadrul comunității de Sibiu, prin 1960, ca vicepreședinte, la Cluj, în 1976, vicepreședinte, iar în 1977 a devenit secretar al comunității de Cluj. În timp ce a păstorit biserica Iris din Cluj, a cumpărat pentru biserică două case din vecinătatea bisericii, pe care le-a transformat în anexe, pentru buna funcționare a bisericii. În 1990, după 40 de ani de slujire, s-a pensionat.

După pensionare, a plecat în Canada, la Montreal. Aici, frații l-au rugat să-i păstorească, și între 2001-2002 a lucrat printre românii din Montreal. Erau 3500 de români stabiliți în acea regiune, prin care a ajuns până în faza de a fi organizați în Biserică, având și sigiliu; aparținea de Asociația Bisericilor Baptiste Române din SUA și Canada. A avut o experiență interesantă ca pastor în Canada. Organiza Evanghelizări și serbări, urmate de mese cu specific românesc, dar n-a lucrat decât un an, și biserica n-a mai funcționat, pentru că baptiștii români erau foarte despărțiți în acea regiune.

După 40 de ani de pastorație, Vădan Vasile s-a pensionat și astăzi trăiește în orașul Cluj, slujind cu Evanghelia în bisericile din jurul orașului. Astfel și-a încheiat Vădan slujirea.

E interesant că împuternicitul Cultelor, care a fost factorul decisiv în pornirea procesului, a ajuns și el la aceeași închisoare și inculpatul Vădan i-a potolit foamea în închisoare. După ce s-a terminat ancheta, i-au dat în închisoare loc de muncă - ,,magazioner”. Știau cei din tribunal că hoțul baptist este om cinstit, de aceea toate alimentele închisorii erau în administrarea lui. Într-o zi l-a văzut în cutea închisorii pe J. Petru, fostul împuternicit al Cultelor. Acum era și el în haine vărgate. Vădan nu-l întreabă de ce a fost condamnat, ci i-a spus: ,,Ești flămând?” ,,Da”, i-a răspuns fostul împuternicit. ,,Hai în magazie”, îi spuse Vădan, ,,aici toți suntem egali, rob cu rob să ne unim” și l-a săturat cu bunătățile pe care le avea în magazie, acestea fiind aliniate pentru ofițeri. Ori de câte ori a avut ocazia, Vădan a repetat acest gest - așa l-a răsplătit el pe cel care l-a băgat la închisoare. [1]

 

Temnița nu l-a speriat, ci l-a călit și odată ajuns pastor la Biserica Creștină Baptistă din Iris Cluj, fratele Vădan Vasile a facilitat venirea fratelui Iosif Țon, o dată pe săptămână, să facă studiu biblic cu tineretul. În acea perioadă mulți studenți frecventau aceste studii și mulți tineri s-au întors la Domnul.

Azi, 30 mai 2022, fratele Vasile Vădan a fost chemat de Dumnezeu în veșnicie, să fie la locul de odihnă, pregătit de Domnul Isus.



[1] Farul Creștin, iunie 2012, pp. 4-5.

joi, 12 mai 2022

Revista „Arhiva Baptistă” a ajuns la numărul 10. Felicitări!

 


Felicit cu mare dragoste pe fratele drd. Emanuel Jurcoi, pastor și istoric baptist și pe întregul colectiv redacțional, pentru munca asiduă depusă în apariția acestei reviste de istorie baptistă. Este o echipă de unul și unul, de doctori, istorici, oameni cu greutate, dar buni frați, care iubesc istoria frumoasă a poporului baptist din România.

Revista este un izvor care aduce apa proaspătă a unei istorii binecuvântate de Dumnezeu. Pe mine mă răcorește când o primesc și o răsfoiesc, am o emoție plăcută când citesc despre cine au fost frații mei baptiști și ce au făcut pentru Domnul, pentru poporul baptist, dar nu numai și pentru posteritate.

Numărul 10 al revistei, pentru care îi felicit pe toți cei ce se ostenesc să scrie, se ocupă de un personaj viu, cât se poate de viu și prezent prin cântările compuse de acest frate inimos, meticulos, armonios, melodios fără pereche, unic în felul dumnealui. Ioan Chișmorie este un reper , un compozitor ale cărui cântări sunt puse în mișcare de multe coruri care cântă cu măiestrie capodopera omului lui Dumnezeu, Ioan Chișmorie, Măderătanul.

Dragul meu cititor, dacă nu ești abonat la revista „Arhiva Baptistă”, te invit politicos să o faci, pentru că te vei bucura de fiecare apariție și vei fi binecuvântat sufletește prin informațiile ce le aduce.

Domnul să dea multă putere fraților ostenitori, iar noi să ne bucurăm de multe numere de aici înainte.

Pastor Vasile Bel, pasionat de istorie baptistă.












marți, 3 mai 2022

Cartea Nicolae Miclăuș - Un bun gospodar pe ogorul Evangheliei de Vasile Bel este pe piață

 


Mulțumesc lui Dumnezeu pentru că a făcut posibilă apariția acestei cărți care are în componența ei viața fratelui păstor Nicolae Miclăuș.

Cartea are 137 de pagini și cuprinde în paginile ei cronologia vieții acestui bun gospodar, momentele prin care a trecut, experiența Siberiei, întoarcerea la Domnul și cum a organizat în Comunitatea Creștină Baptistă un număr mare de biserici. Sunt și poze cu documente, fabrica din Budapesta unde a învățat fratele meseria de mecanic mașini și utilaje agro-alimentare între anii 1912 – 1916.

Cartea costă 15 lei și cine o dorește să mă contacteze în privat. Mulțumesc.

Prefața este semnată de o personalitate cu mare dragoste de Dumnezeu și poporul Baptist, Conf. dr. Mihaela Bucin, şef de catedră, Catedra de Limba şi Literatura Română, Facultatea Pedagogică Juhász Gyula Universitatea din Szeged.