Cine sunt?

vineri, 23 septembrie 2016

Și totuși, Mihai avea dreptate




În articolul Anabaptiștii, Mihai  a intervenit pentru clarificări, eu i-am cerut argumente și el mi le-a dat. Dar tot căutând am găsit ceva ce mi se pare mai credibil decât sursa mea care era Monitorul Oficial al României. Credeam că Monitorul Oficial al României este foarte precis, dar s-a dovedit că nu este așa pentru că ce scrie nu este întotdeauna corect.
În întărirea a ceea ce am primit am găsit și eu o revistă din 1926 care îi dădea mare dreptate de aceea am hotărât sa public fără întârziere informația găsită.
Analele Dobrogei este o revistă a societăți Culturale Dobrogene înființată de către un grup de intelectuali din Constanța – profesori, magistrați, avocați, ingineri, medici etc. În această revistă sunt informații despre baptiștii dobrogeni care au apărut poate înainte de 1865. Totuși, Mihai are mai multe informații și va clarifica ceea ce prezint acum.
În anul 1872 localitatea nemțească  Atmagea avea 48 de familii evanghelice și 11 baptiste.
În anul 1865  evanghelicii din  Cataloi devin baptiști,  iar în 1892 erau 200 de baptiști.
În anul 1872 avem în localitatea Ciucurova 3 familii baptiste iar în anul 1892 erau 107 baptiști.



sâmbătă, 17 septembrie 2016

Anabaptiștii




Alexa Popovici scrie în istoria baptiștilor despre anabaptiști care s-au stabilit în Tulcea și că era o comunitate destul de mare. Ca o completare aș  prezenta ce scrie în Monitorul Oficial al Regatului României  în 1887  la pag 16.
Mișcarea Populației în județul Tulcea:
92246 locuitori total
Pe religiuni
1.      Ortodocși 64983
2.      Catolici 1321
3.      Armeni 878
4.      Luterani 1555
5.      Anabaptiști 498
6.      Mahomedani 10108
7.      Israeliți 3217
8.      Diverse secte 1992
 
Ca o notă de noutate ni se spune că între lipoveni sunt 3 secte:
1. Cei cu biserică și popă.
2. Cei cu biserică și fara popă și la care serviciul religios se face de dascăl, iar preotul vine din Rusia foarte rar să facă botez și căsătoria religioasă.
3. Cei fără biserică și fără popă; aceștia sunt denumți și fanatici pentru că nu se supun legilor.
Poate la diverse secte să fie și baptiști, asta o va stabili Mihai Ciucă care se ocupă de aceea parte a țării și nu numai.
Mișcarea Populației din România pe anul 1885, tipărit la București în 1887, prezintă în tabele la rubrica: „Căsătoriți în religia” urmatoarele religii:
9.      Ortodoxă.
10.  Catolică.
11.  Protestantă.
12.  Armeană.
13.  Lipoveană.
14.  Mahomedană.
15.  Israelită.
Protestanți aveam în județul Argeș 4, Brăila 3, Constanța 7, Covurluiu 3, Dolj 10, Iași 3, Ilfov 136, Mehedinți 1, Prahova 7, Putna 4, Tulcea 27, Tutova 1, total 206.
Aceste religii apar nescimbate până în anul 1906 când apare Anuarul statistic al orașului București pe anul 1904 și 1905 tipărit la București. Aici este o rubrică nouă: „Altă Religie”, dar este și o clarificare de mare valoare. La religia Protestantă sunt trecute în paranteză religiile ce le formează: „luterană, calvină, reformată, evanghelică și anabaptistă.

Aici spune că în București s-au născut în 1904, 201  copii în religia Protestantă, iar în 1905 178 de copii. Aceasta poate să însemne că avem și anabaptiști în București.
Deci anabaptiștii au existat în România și după anul 1900 când poporul baptist se dezvolta din ce în ce mai rapid pe tot cuprinsul țării noastre.
Slăvit să fie Domnul în veci de veci!