Cine sunt?

marți, 24 octombrie 2017

Cosma Grigore și o întâmplare din viața de zi cu zi




Am fost în familia Cosma Aurica din Rohia și în discuțiile ce le-am avut a venit vorba despre frații din vechime și mai precis despre Cosma Grigore. Am scris aici despre viața acestui credincios baptist care a avut o viață  model pentru toți oamenii.
Fr. Grigore  a fost diac la Biserica Ortodoxă din sat, dar prin unele împrejurări Dumnezeu i-a dat și o moară de apă ca să macine și să facă făină de grâu sau de mălai, nu era singura moară ci erau mai multe și făceau același lucru, doar totul depindea de morar. Omul morar dădea valoare morii ce o deținea. Era iscusit și în tainele morii, lucrul acesta mi l-a povestit fratele   mamei, Ion, care i-a fost ginere. Morarul Grigore era și un om de suflet,  modelat de puterea Duhului Sfânt a lui Dumnezeu și oamenii satului veneau cu mare drag la moara lui badea Grigore.
De o mare încredere se bucura Grigore și în ochii jandarmului din sat care mai mergea pe la moară și morarul din uiumul ce-l lua la măcinat îi punea în bagajul jandarmului că „de așa era și pe atunci în anii 1930” încoace spre noi. Preotul satului îl pâra pe Grigore că face în casă adunări ilegale și superiorii jandarmului l-au trimis să despartă pe cei adunați și să le confiște orice cărți  va găsi.
Un jandarm în acea vreme când a primit un așa ordin, nu putea să nu-l pună în practică. Așa că la prima adunare a baptiștilor se arată și jandarmul cu ordin de a împrăștia adunarea și de a confisca toate cărțile. Jandarmul l-a văzut pe badea Grigore care conducea programul, iar frații cam nedumeriți s-au uitat spre jandarm care a vorbit cu asprime și a pus planul în aplicare. A pus un teltéu (un coș vezi poza) și acolo au pus tot ce au găsit literatura și adunarea s-a împrăștiat.
Rămași amândoi, jandarmul zice: „bade Grigore ce să fac, sunteți pârâți și trebuie să fac asta”.
Fratele Grigore se uită, i se rupea inima după Bibliile și cărțile de cântări ce erau adunate în coș, dar nu avea ce face.


Jandarmul i-a mai dat o veste bună când i-a spus: „ia ce crezi că este mai important că trebuie să dau și eu socoteală și să le ard”.
A luat Grigore ce a crezut, cât s-a putut și permis și cu durere în suflet a acceptat situația.
El a rămas și după această întâmplare la fel de credincios, de omenos, pentru că Dumnezeu îl întărea și vedea zi de zi puterea Domnului care nu-l lăsa să se abată de la Calea Lui. Totuși badea Grigore nu purta ură pe nimeni, nici pe cei ce îi pricinuiau multă suferință.
 
Casa lui Grigore unde a fost moara și Biserica

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu