Cine sunt?

marți, 14 august 2018

Gheorghe Oltean 1896- 1994, din Pecica



S-a născut în anul 1896, în localitatea Pecica, județul Arad.
A făcut în localitate școala primară. A urmat  studiile profesionale și a devenit mecanic de batoză.
În 1917, pe când era soldat în armată, a venit la cunoștința adevărului, auzind Evanghelia, s-a  hotărât să se pocăiască.
În anul 1919 este botezat.
Văzând nevoia de păstor în biserica din localitatea sa natală, hotărăște să urmeze studiile teologice. O problemă pe care a întâmpinat-o, a fost lipsa unui loc în care să se pregătească în acest sens, așteptând până în anul 1921.
În septembrie 1921 se deschide Seminarul Teologic la Buteni, județul Arad, sub forma unui „curs de Biblie” pentru șase luni. Cei nouă absolvenți care au reprezentat prima promoție, au fost: Dumitru Baban, Ioan Cristea, Nicolae Iancu, Ilie Mârza, Loghil Motrescu, Gheorghe Oltean, Teodor Puşcaş, A. Roşea, şi Florian Ţenţ. Corpul profesoral a fost constituit din: I.R. Socaciu, Ioan Popa și Vasile Berbecar. Lecțiile erau predate în casa de rugăciune, iar seminariștii locuiau pe la frați și aveau o bucătărie comună, un fel de cantină.
În anul 1927, fr. Gheorghe Oltean se căsătorește cu Mileva Gavrilovici, din comuna Socol, ambii foști elevi la Seminarul Teologic Baptist din București. Actul căsătoriei a fost îndeplinit de către fr. Ilie Craiovean, predicatorul din regiunea Pecica.
După urmarea studiilor de la Buteni, a devenit păstorul Bisericii Baptiste din Pecica, până în anul 1934.
În anul 1924 a fost ordinat ca păstor în localitatea Pecica.
În anul 1934, a venit un frate de la Seleuș, pe nume Ardeleanu, la Pecica. Auzindu-l cum predică, i-a propus să vină ca păstor la Biserica Baptistă din Seleuș. Fiind o mare nevoie de păstori în vremea aceea, chiar și cei din Șicula au mers să vorbească cu el, să vină și la ei. Cel care a mers să vorbească cu fratele Oltean, a fost fratele Țigu Gheorghe, el fiind verișor primar cu fratele Oltean. Astfel, că în toamna anului 1934, a devenit păstor al Bisericii din Șicula.
Misiona pe jos, fără mijloace de transport, era  foarte greu, dar a fost fruntaș în lucrare și cu rezultate deosebite.
Lucrarea de slujire s-a desfășurat în mai multe localități, dintre care amintim: Seleuș, Iermata, Moroda, Zarand, Pâncota și Curtici.
În anul 1980, din cauza bătrâneții, se mută cu familia în Curtici la fiica sa Aurora. Locuind în Curtici, a început să slujească ca păstor pensionar în Biserica Baptistă.
În anul 1994 se stinge din viață, la vârsta de 98 de ani.

Surse: 
Daniel Stoica
Marius Silveșan
Alexa Popovici
Farul Mântuirii










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu