Ungureanu Silvestru 1894- 1976, din Mihoveni

Fratele Ungureanu Silvestru a fost cel mai persecutat dintre toți păstorii baptiști. Dumnezeu a fost cu dumnealui și nu l-a lăsat să se frângă de tot. A fost arestat de multe ori, bătut cu sălbăticie, dar a făcut în continuare voia Domnului, nimic nu l-a oprit din drum.

S-a născut la 25 mai 1894, în comuna Mihoveni, jud. Suceava, din părinţi foarte săraci, după cum ne scrie în biografia sa. A crescut într-o casă aco­perită cu paie, fiind şase copii la părinţi.

 A făcut 6 clase elementare, iar la vârsta de 9 ani, părinţii l-au dat slugă la bogaţii din alte sate.

La vârsta de 18 ani, în anul 1914, ajunge să cunoască Biblia, apoi prin câteva întâmplări tragice, ajunge în Statele Unite ale Americii. S-a stabilit în Detroit şi într-una din zile, pe strada în care locuia, a venit o grupă de tineri români cu un predicator tot român ; grupul executa la trompete cântări religioase baptiste ca : „Vino la Apa Vieţii", „O ce dulce nume Isus“. Ungureanu a fost deosebit de impresionat de aceste cântări, mai ales că erau în limba română şi seara s-a dus la Biserica Baptistă Română, unde a primit invitaţia. Astfel, a ajuns să cunoască cre­dinţa baptistă, iar în 26 sept. 1915, a fost botezat de Lazăr Talpeş, în Biserica  Baptistă Română din Detroit, unde acesta era păstor.

În Biserica Baptistă din Detroit, a învăţat notele muzicale, a învăţat să cânte la trompetă şi a deve­nit un bun cântăreț în cor şi fanfară, ajungând chiar dirijor. Tot aici, a primit şi o solidă cunoştinţă doc­trinară şi a început să predice în biserică.

În 1917, reuşeşte să aducă la credinţa baptistă pe Silvestru Andriciuc, Gheorghe Olteanu, Nicolae Rusti şi Gheorghe Stanciu, toţi tineri bucovineni care erau în America.

În 1920 s-a trezit în sufletul lui un dor puternic după ţară şi s-a hotărât să se reîntoarcă, după cum spune în biografia sa: „în Bucovina cea cu flăcăi care merg la cosit holdele coapte".  Împre­ună cu el s-au întors şi ceilalţi bucovineni de cre­dinţă baptistă: Silvestru Andriciuc,  consătean cu Ungureanu, Gheorghe Olteanu din Pătrăuţi, Con­stantin Stanciu din comuna Flavolar şi Nicolae Rusti din comuna Arbore, jud. Suceava.

Întors acasă, împreună cu Silvestru Andriciuc, a înfiinţat Biserica Baptistă din Mihoveni. În 1921 a fost ales păstor în Biserica Baptistă din Pătrăuţii de Jos, împreună cu Loghin Motrescu.

În 1922 a fost ordinat ca păstor de o comisie compusă din Constantin Adorian, Radu Taşcă, păstorul Bisericii Baptiste din Curtici şi Atanasie Pascu din Banat.

Aşa cum ni-1 descrie Loghin Motrescu în mono­grafia sa, Silvestru Ungureanu a adus un suflu nou, o stabilitate în lucrare, avea cunoştinţe noi şi experienţă, el avea o vorbire blândă în predică, era şi bun dirijor de cor, de aceea a format un frumos cor în Biserica din Pătrăuţi. A lucrat şi a umblat mult, a oficiat botezuri, cununii şi înmormântări şi a scris şi articole de zidire sufletească în „Farul Mîntuirii”,  revista Cultului nostru din vremea aceea. Când s-a organizat cercul pastoral baptist din Bucovina, el a fost ales preşedinte şi timp de 10 ani a condus lucrarea Domnului între credincioşi. Mai târziu, când s-au organizat cele trei comunităţi ale Cultului Baptist din Bucovina, el a devenit pre­şedintele Comunităţii Baptiste de Suceava.

Prigonirile îndurate de Silvestru Ungureanu

El a suferit mult şi aşa cum se vede din biogra­fia manuscris, pe care ne-a     lăsat-o, fiind păstorul care a îndurat cele mai multe şicanări şi prigoniri din partea autorităţilor antonesciene, Loghin Motrescu, notând acest aspect din viaţa lui Silvestru Ungureanu, scrie în monografia sa : „am fost trei predicatori principali în Bucovina, unul din ei S. Un­gureanu, a fost hărţuit şi necăjit, tradus în faţa au­torităţilor locale şi mai câte o zi două de beci“.

După 23 august 1944 a continuat să fie păstor in biserici baptiste din Bucovina, până la pensionare.

 A sfârșit viaţa pământească în comuna Mihoveni, în anul 1976.

Surse

Alexa Popovici

Ioan Bunaciu

Îndrumătorul Creștin Baptist