Cine sunt?

sâmbătă, 15 decembrie 2018

Ce gândesc, când mă gândesc că vin sărbătorile?




Ce gând avem de sărbătorile ce vin?
Ce gânduri ne încearcă înainte de sărbători?
Dumnezeu ne-a creat ființe deosebite față de celelalte ființe de pe pământ. Ne deosebim de ele prin puterea de a gândi lucruri, planuri și tot felul de născociri ale minții. Gândurile noastre se mai înnoadă sau se deznoadă, în funcție de priceperea, iscusința și ascuțimea minții ce o avem. Avem multe gânduri în fiecare zi, în fiecare seară, ce vom face, cum o s-o scoatem la capăt. Dar când vin sărbători așa de mari, precum Nașterea Domnului, (Crăciunul) gândurile se înmulțesc, se înnoadă și îmbinate cu împrejurările vieții, ajung pentru noi o povară, un stres.
Ca să evităm stresul, propun soluția prezentată de Dumnezeu, care este ușoară, simplă și aduce fericire în întreaga noastră ființă.
Un învățat din vremea dreptului Iov, spune:
„Gândurile mele mă silesc să răspund, şi frământarea mea nu-mi dă pace. (Iov 20:2)
Este foarte adevărat, gândurile ne silesc la a face multe lucruri, dar un lucru trebuie făcut, spune Domnul Isus.
·         Ca să fiu silit să fac ce trebuie, Dumnezeu a mai pus în noi încă un gând.
Orice lucru El îl face frumos la vremea lui. A pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu. (Eclesiastul 3:11)

Un prim îndemn pentru noi, ar fi să facem lucruri frumoase, cu gândul veșniciei ce ni l-a pus Dumnezeu în noi.


·         Pavel, de partea lui, spune și el lucruri interesante despre gânduri.
13. Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă, dar fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea şi aruncându-mă spre ce este înainte,
14. alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.
15. Gândul acesta dar să ne însufleţească pe toţi care suntem desăvârşiţi; şi dacă în vreo privinţă sunteţi de altă părere, Dumnezeu vă va lumina şi în această privinţă.

(Filipeni 3:13-15, VDCC)

Al doilea îndemn, ar fi să ne folosim gândul, să fugim spre Dumnezeu și darul pe care ni l-a dat, adică pe Domnul Isus Cristos.


·         Ar fi un gând mai mare, mai profund ce ne-ar duce o demnitate onorabilă dacă, ești interesat.
32. Fiindcă Dumnezeu a închis pe toţi oamenii în neascultare, ca să aibă îndurare de toţi.
33. O, adâncul bogăţiei, înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui şi cât de neînţelese sunt căile Lui!
34. Şi în adevăr, „cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui?

(Romani 11:32-34, VDCC)

Al treilea gând ar fi că Dumnezeu ar vrea să devenim sfetnicii Lui, având gândul Lui și gândul Fiului său, Isus Hristos.

                         
Având aceste gânduri, vom avea din belșug toate lucrurile vieții acesteia și celei viitoare, lucruri care nu ne obosesc, nu ne stresează, ci ne deschid aripi de a zbura spre bucuria eternă.
Vin sărbători, dar să nu uităm, este ziua Domnului și Biblia ne spune că trebuie să-L binecuvântăm pe Domnul.
16. Să se bucure şi să se veselească în Tine toţi cei ce Te caută! Cei ce iubesc mântuirea Ta să zică fără încetare: „Mărit să fie Domnul!”
17. Eu sunt sărac şi lipsit, dar Domnul Se gândeşte la mine. Tu eşti ajutorul şi izbăvitorul meu: nu zăbovi, Dumnezeule!

(Psalmii 40:16-17, VDCC)

Gândul final: să ne gândim  la Domnul, pentru că și El se gândește la noi.


2. Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.
(Evrei 12:2, VDCC)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu