Dumitrașcu Marin 1906 – 1946, din Jegălia

Fratele Dumitrașcu Marin s-a născut în ziua de 17 august 1906, în localitatea Jegălia,  județul Ialomița, dintr-o familie modestă, fiind fiul lui Niță Dumitrașcu Șerban.

Face școala primară în localitatea de naștere, primind adesea multe bătăi din cauza credinței.

Între anii 1922 – 1926 face cursurile Seminarului Teologic Baptist din București.

În anul 1925 începe să publice articole și înformații în revista „Farul Mântuirii”, primul articol fiind: „Nu este cu putință să cumperi”.

În anul 1926 este angajat  păstor la Biserica Creștină Baptistă din Turnu-Măgurele.

În anul 1928 este încorporat în armată, unde este supus la tot felul de persecuții.

În anul 1929, eliberat din armată, începe din nou lucrarea pastorală la Biserca Creștină Baptistă din Ploiești, biserică înființată prin lucrarea sa.

În anul 1931 este ordinat ca păstor.

În anul 1932 se căsătorește cu sora Valentina Bruda, care i-a fost o soție bună și credincioasă.

În anul 1933 începe colaborarea cu revista „Farul Creștin”, de curând înființat și are un prim articol: „Înapoi la viața de rugăciune”. A avut articole tot mai interesante, precum: „Ce înseamnă cuvântul biserică”, „Singura Scăpare”, „Starea lumii fără Hristos”, „Vânturi potrivnice”.

Din anul 1934 fratele colaborează la revista „Călăuza”, făcând lecțiunile pentru tineret.

În anul 1935 face parte din comitetul: „Frățietatea dornică de pace”, care s-a întrunit la București, în zilele de 26-28 1935, în vederea realizării unei uniri durabile și de a contribui la împăcarea tuturor fraților din diferite grupări.

În ziua de marți, 25 ianuarie 1938, face parte din delegația Uniunii Bisericilor Baptiste din România, care este primită în audiență la Prim-Ministrul, Octavian Goga. Această delegație a fost primită și de Ministrul Cultelor și Artelor, I. Lupșa. Delegația era compusă din următorii frați: Ioan Dan, B. Bușilă, Ioan Cocuț, D. Pascu, L. L. Sezonov, Marian Dumitrașcu și Petru Craine.

În ziua de 30 martie 1938, aceeași delegație primește pe fratele Rushbrooke, secretarul Alianței Mondiale Baptiste, cu care va merge în audiență la Majestatea Sa, Regele Carol al  II-lea.

În anul 1939 este ales  secretar general al Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din România și o deține până în anul 1946.

În anul 1942 fratele Constantin Adorian și Marin Dumitrașcu, trimit un memoriu Mareșalului Antonescu, cel care era coducătorul Statului și care a scos în afara legii, Cultul Baptist.

Slujirea de secretar a Uniunii, i-a dat o responsabilitate  care întrecea nevoile lui personale sau de familie. Într-un an, pe când trebuia să meargă în audiență la Ministerul Cultelor, deoarece în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, baptiștii au fost scoși în afara legii, casele de adunare confiscate, prigoana se declanșa asupra fraților, fratele primește telegramă că i-a murit fețița și cere familiei să facă serviciul de înmormântare fără el, ca să poată participa la audiență.

A călătorit mult în condiții vitrege, mergea de la Ploiești la București pe scările trenului sau între vagoane, fapt ce a făcut ca sănătatea să se înrăutățească. Frații din conducere l-au sfătuit să își vadă de sănătate, dar fratele Marin Dumitrașcu avea pe prim loc lucrarea Domnului, care trecea prin cruntă prigoană.

După o prigoană de nedescris, în care a ajuns ca Ministrul Cultelor să-i pună pistolul în piept,  fratele nu s-a înfricat.

A venit ziua de 1 noiembrie 1944, când s-a dat Decretul-Lege numărul 553, prin care Cultul Crștin Baptist din România este recunoscut și primește înapoi tot ce i s-a confiscat. Aici iar încep demersuri, frământări, pe care fratele le-a dus la bun sfârșit și poporul baptist se bucura de libertate.

În anul 1946 fratele Marin Dumitrașcu, Secretarul General al Cultului Baptist din România, este chemat la Domnul, la vârsta de 40 de ani.

Serviciul de înmormântare a fost oficiat în curtea Bisericii Creștine Baptiste Cluj Mănăștur, în ziua de 18 iulie 1946.

Au predicat frații: Dan Ioan, președintele Uniunii Baptiste, V Gașpar, Alexa Popovici, Nicolae Covaci,Viorel Garoiu, Teodor Vicaș, Ioan Bâcu, Pavel Bărbătei, Ioan Socaciu și Gheorghe Igna.

A cântat corul mixt și fanfara. De la biserică, la cimitir, a fost purtat pe mâini de studenții baptiști din Cluj.

 Surse:

Alexa Popovici

Dârlea Teodor

Ioan Bunaciu

Pavel Bărbătei

Farul Creștin
Farul Mântuirii 

Îndrumătorul Creștin Baptist