Cine sunt?

marți, 14 aprilie 2020

Fânață Teodor, din Arad



Fratele Fânață este un frate cu o istorie scurtă în poporul baptist, după informațiile ce le am la această dată. Dacă știe cineva mai multe înformații, să mi le comunice, pentru a întregi biografia. Aici trebuie să mulțumesc și fratelui Sima Handra, care m-a ajutat cu câteva înformații, pentru că l-a cunoscut personal.
Fratele Fânață Teodor se naște în jurul anului 1900 și pleacă în veșnicie în jurul anului 1970.
Apare în istoria baptistă în anul 1929, când calculează mediile împreună cu fratele Teodor Dârlea la „Primul Concurs Muzical Baptist”, ținut la Bonțești în zilele 26 – 30 noiembrie 1929. Tot această sursă ne spune că fratele era „Secretar regional”.
În anul 1930, cu ocazia Conferinței Regionale din Arad, care a fost stabilită în zilele de 1 – 5 octombrie 1930, toate bisericile trebuiau să anunțe delegații la fraatele Fânață Teodor, Arad Calea Bihorului 13, pentru a asigura găzduirea.
Fânață Teodor a fost  secretarul Comunității de Arad, înainte de anul 1931 și se pare și după această dată.
A fost redactot responsabil la revista „Glasul Adevărului”, care a funcționat doar un an, 1932.
Fiind un om înstărit, fratele fondează în luna octombrie 1933 revista „Pacea”, care era „Organ Oficial al Uniunii Bisericilor Baptiste din România”.
Marea Adunare Generală a Comunității Bisericilor Baptiste Române de Arad, ținută în ziua de 28 decembrie 1934, declară pe Ioan Socaciu președinte de onoare. Pe fratele Ioan Ungureanu l-a ales cu unanimitate ca președinte și pe fratele Teodor Fânață, secretar executiv.
În zilele de 26 – 28 septembrie 1935, s-au întâlnit mai mulți frați din diferitele grupări, în vederea realizării unei uniri durabile și fratele Teodor Fânață a făcut parte din acest comitet de unire și au dus la bun sfârșit unirea baptiștilor.
În anul 1936 cade prizonier în Ungaria. În ziua de 15 mai 1936 pleacă pentru 3 zile în Ungaria, unde este arestat și condamnat la 7 ani de închisoare. Fratele Fânață a plecat împreună cu fratele Ioan Ungureanu, scopul plecării lor în Ungaria nu a fost cunoscut nici de cei mai apropiați, cum ar fi frații de la redacția revistei „Pacea”, unde era redactor. În anul 1938 frații de la revista „Pacea” anunță că fratele Fânață și Ungureanu sunt închiși la o închisoare din Budapesta. Soțiile lor au reușit să-i vadă cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, în 1937. Frații salută frățietatea din România cu Coloseni 4: 3,4. Totodată se face apel pentru a sprijini financiar aceste două familii pentru acoperirea cheltuielilor.
Pe data de 11 mai 1938, frații de la redacția revistei „Pacea”, primesc o scrisoare prin care anunță că sunt bine și că din banii donați de frățietate au putut plăti un avocat ca să se reia procesul. Frații sunt sfătuiți să ajute cele două familii. Pe întreg anul 1938, unii frați au trimis ajutor în bani pentru cele două familii. În ziua de 10 februarie 1938, cei doi frați salută frățietatea, îndemnându-o să stăruiască în rugăciuni și să citească: Fapte 20: 18-20, Proverbe 15: 22, Matei 5: 11-12, fapte 5: 41 și Fapte 2: 41. Le mulțumesc acelor frați care  le-au ajutata familia.
Cei doi frați au fost eliberați la intervenția română, printr-un schimb de deținuți politici care a avut loc după Anul Nou din 1942. Din acest moment nu mai găsim înformați, despre fratele Fâneață, ci doar două reviste din anul 1942: „Unirea” de la Blaj și „Biserica și Școala”, ne spun că fratele Ungureanu Ioan revine înapoi la Biserica Ortodoxă, fratele Fânață rămâne simplu membru în Biserica Baptistă. Acest lucru este adeverit de fratele Sima.
A fost un bun poet, desi nu am găsit o carte de poezii, semnată Fânață Teodor, câteva poezii apar în revistele vremii.
Pentru tineret și cei interesați, fratele a inițiat rubrica „Cuvinte Încrucișate”.
A fost căsătorit cu sora Elena și au avut 3 copii.
În anul 1932 a scris o carte foarte importantă „Câteva Noţiuni de Administraţie și Instrucție Civică” pentru folosul cetățeanului roman,  cu preţul de 20 lei buc.
 În această carte sunt aduse la zi toate informațiile despre legile și reglementările în vigoare până la anul 1931. Fratele promite că va completa informațiile într-o nouă ediție,  ca frații să fie la curent cu legislația, dar nu a mai apărut o altă ediție pe această temă.
Surse:
Sima Handra
Farul Mântuirii
Glasul Adevărului
Glasul Tineretului Baptist
Pacea
Unirea






3 comentarii:

  1. Foarte interesant! Ceva totuși este în neregulă cu acel tablou al Comunității de Arad. În perioada 1930-1946, Simion Voia a fost pastor la Brăila. Fără absolut vreun dubiu. Nu avea cum să fie în Comitetul de conducere al Comunității de Arad. Abia în toamna anului 1946 s-a mutat la Șiria, unde a fost pastor în continuare. Și poza îl reprezintă pe el, nu a existau un alt Simion Voia.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulțumesc de intervenție. Despre fratele Simion Voia, voi scrie azi, dacă ați amintit de dumnealui. Colajul este făcut în timpul comunismului și frații au considerat de cuviință să-l afișeze din respect, pentru că a fost un fiu al zonei Aradului.

    RăspundețiȘtergere
  3. Aștept cu interes! Voia probabil era potrivit pentru următorul tablou, cel din 45-55.

    RăspundețiȘtergere