Scrisorile lui Păcală cătră Tăndală din 1870

Dacă nu era scrisoarea asta serioasă și actuală a lui Păcală, scrisă acum 150 de ani, nu pierdeam vremea să v-o trimit și să vă delectați. Căutând informații despre Orașul Seini, am dat peste această scrisoare, pe care vă invit să o citiți, pentru că este serioasă, nevoie mare. Personajele sunt de poveste, dar în spatele lor stă, nimeni altul, decât Iosif Vulcan, om mare, ce să zic. A fost: editor de reviste: „Familia”, „Gura Satului”, poet, dramaturg, romancier și personalitate culturală. Să vedeți câte aveau românii atunci când cei din Ardeal erau în Ungaria, dar Păcală trage o concluzie:

„avemu de tote, numai nu le scimu apretiui.”

Lectură plăcută!

 Scrisorile lui Pacala câtra Tandala

            Frate de cruce!

            Asta nopte, rentorcendu-me de la unu balu mascatu, am zaritu pre ceriu o stea cu coda.

            Trebuie ca se se intimple mari minuni se se faca mari straformari lumea acest’a pecatosa, si ca se se apropie finia vechiului, - cu unu cuventu – trebuie ca s´a stricatu atare rota in mașîn´a lumei.

            Asie e.

            Tote locurile mergu cu sus´a în josu.

            In Franci´a tota diu´a se intimpla câte unu omoru, - erblastematulu acel´a de Rochefort, vre se faca revoluțiune.            

            In tier´a angliusiului barbatii si-au perdutu tota autoritatea, câ-ci femeile sunt emancipate. – Nu va trece multu si noi inca vomu ajunge vremea aceea, care va semena vu vremea petrecerei santului Petru pre pamentu, - adeca va se vina lumea femeiloru.

            În tote satele si orasiele, bireiele (primari) se vor alege dintre femoi (femei).

            Eu am și patît´o (pățit-o) pana acuma – Neves´a mea nu mai vre se lucre nimicu, dîcondu (zicând), câ este emancipata, si ca atare trebuie se mearga la alegere, era eu... eu, seracutiu de mine, sum silit a remane a casa – se leganu copiii.

            Ce se faci? S´a schimbatu lumea.

            Ti-spunu pre barb´a mea, câ sum tare ingrigitu, - mai ingrigitu dora si decâtu ministrulu Andrasi – Mi-am propusu, ca se tienu dîle de postu, câ asie dora se va indura Domnedieu de noi.

            Roga-te si tu pentru mine!

            Dar ce me plangu eu asie de multu?

            Noi, noi, stranepotii marelui Traianu se fimu ingrigiti de sortea nostra?!?

            Nu se pote.

            Au nu avemu noi tote ce ne trebuiescu? Concirdia intre speranti´a natiunii? – academii si intr´ins´a luminati ca Eliade Radulescu? – Scole poporale, ca in Transilvani´a? Preoti culti ? Gimnasii romanesci – ca in Seini? Teatru natiunalu ? Episcopi, cari in locu se ajute atare studentu seracu, se ducu la – Rom´a se-si mance banii acolo ? Diregatori preste diregatori? – inca si haiduci sunt de romani. Limb´a romana in casele romane? Canonici -cu  nepote? Seu literati, seu unu publicu care se partineasca literatur’a? Etc. Etc. Etc.

            Domne tîc-ti multiamimu, avemu de tote, numai nu le scimu apretiui, - si inca vomu ave cu vreme, numai totu asie se ne portamu ca acuma.

            Au nu vedemu, câ fratii magiari cum se inarmeza – ca se ne scutesca pre noi de burcasiu si muscalu?

            Ce ni mai trebuie?

            Deca ne va ajuta Domnedieu, inca ne vomu face si unguri la o vreme!

            Dar audit’ai, frate Tandala, câ Ales. Romanu, de vre-o doue septimani este in temniti’a de la Vatiu? Asie e, dni´a lui e la recore si nu voru trece câte-va dîle (zile) si si-va capeta unu ortacu, pre I. Porutiu.

            Asie le trebuie, pentru ce spunu adeverulu francu, de ce nu facu si ei, ca multe diuarie, ca se spuna adeverulu si totusi se nu-i traga la procesu.       

            Acel´a este apoi unu lucru genialu!

            Eu speru, că natiunea nici nu-i va lua in consideratiune si nu va sucurge spre acoperirea speseloru. Audi se nu dai vre-unu banu!

            Fii politicosu, ca cei mai multi romani . – Nu conferi pentru scole, monuminte, diuarie, teatru, - nu partini literatr´a aceea, care are o suta de ortografii, - câ-ci astufelu nu vei castiga simpati´a Unguriloru, si nici nu vei capeta postu pana-i lumea.

            Au nu vedi tu câti romani au inchieputu de oficiali pre asta cale. Vedi de fii omu cu politica nalta. Seu deca vrei se scrii vre´unu articlu, baga de sema, nu scrie lucruri reale, ci – frase gole si asienute te ia nime la procesu de presa.

            Vedi pe fratele Stanescu, - deca a sciutu se-si cascige simpati´a femeiloru, promitiendu câ va fi pentru emancipare – a si reesîtu ca deputatu!

            Eram se uitu ceva!

            Am cetitu, că nemtiulu se va impeca cu cei din Cataru. I-e mila se-i prapedesca pre toti, destulu că i-a invinsu...

            Acuma aice sunt chislegile, - vedi te de insora, dar se nu-ti iai vre-un´a emancipata, că apoi vai de capulu teu. Nu uita se me chiami si pre mine la ospetiu.

            Si pana atunci remanu alu teu frate de cruce

Pacala