Olaru George 1895 – 1976 din Agrișu Mare

 

Fratele George Olaru s-a născut în ziua de 27 iulie 1895 în localitatea Agrișu Mare, județul Arad. Părinții se numeau George și Sofia.

Din copilărie a fost un om religios, îi plăcea foarte mult să meargă la biserică în fiecare duminică, să asculte slujba. Îi plăcea să se roage.

Este încorporat la 15 mai 1915 în armata austro-ungară la Regimentul 2 Vânători din Jula Ungaria. După șase săptămâni de instrucție este trimis pe front și cade prizonier. Prizonierii merg pe jos de la Tarriopol, Polonia, până la Kiev, Ucraina, în timp de cinci săptămâni. Ajuns în Rusia este repartizat la tăiat lemne pentru calea ferată, munca fiind foarte grea, fratele George fiind o fire mai deschisă, aducea voioșie în grupul de prizonieri. În anul 1917 se îmbolnăvește și medicul lagărului îi dă repaus. În spital găsește un Nou Testament al unui frate baptist din Aldești care era prizonier, pe care îl citește. Viața i se schimbă și la cei 22 de ani este inundat de dragostea mare a lui Dumnezeu, lucru văzut de camarazii săi, unii au ascultat, alții l-au batjocorit, iar într-o zi a fost închis toată ziua într-un grajd cu cai. Prin multe încercări ajunge să își predea viața în mâna Domnului Isus și este botezat în condiții aspre de frig, dar inima îi ardea pentru Domnul. Acest lucru s-a întâmplat în anul 1919 în Siberia.

În anul 1922 părăsește Rusia, întorcându-se acasă, iar în anul 1923 se înscrie la Seminarul Teologic Baptist din București pe care îl absolvă în 1927.

 

În ziua de 14 august 1927 fratele George este ordinat în Biserica Creștină Baptistă din Agriș, județul Arad. Comisia de ordinare era compusă din următorii frați: Ioan Socaciu, Ioan Ungureanu, Mitru Vanc și Simion Olar. A slujit în cercul Șiria, având un total de 18 biserici baptiste la care trebuia lună de lună să le viziteze, să predice, să dea Cina și să își facă lucrarea de păstor în mijlocul turmei sale.

Fratele a făcut parte din Comitetul Comunității Baptiste Arad.

În ziua de 28 noiembrie 1928 participă la deschiderea Casei de Rugăciune din Șepreuș, județul Arad, la care au luat parte mulți lucrători și oameni veniți din localitățile din jur. În ziua de de 25 martie 1936 participă în Șiria la o mare serbare de tineret. În anul 1947 mai participă la diferite programe speciale, fiind numit fratele bătrân Olaru.

 

În anul 1931 se căsătorește cu Florița, din comuna natală și Domnul le dă trei copii, doi băieți și o fată: Ioan, născut în 1932, Gheorghe, 1934 și Florica 1932.

În anul 1949 din cauza unor probleme de familie se retrage din lucrarea pastorală. Fiind singur, în anul 1963 se stabilește la fiica dumnealui de la Arad.

Fratele George Olaru, pe când era student la Seminar, fost preocupat și să scrie în revistele baptiste din acea vreme. Pe lângă unele articole, fratele publică și poezii. În anul 1927 scrie un articol: „Lupta împotriva limbei”.

 

O viaţă de dăruire, pasiune pentru rugăciune şi cercetare a Sfintelor Scripturi, îi aduc păstorului George Olaru experienţe spirituale binecuvântate cu Domnul său, pe care L-a slujit cu credincioşie.

Fratele George Olarul în anul 1976 este chemat de Stăpânul său în veșnicie, ca să locuiască pentru eternitate în casa pregătită de Mântuitorul său care și-a dat viața pentru păcatele omenirii.

 

Surse:

Alexa Popovici

Livius Ban

Farul Mântuirii

Glasul Tineretulu Baptist

Pacea