Spre reflecție articolul: „Cine sunt vinovați de pierderea copiilor?” scris în 1924

Acest articol l-am găstit scris în revista baptistă „Farul Mântuirei” din 1924 și mi s-a părut interesant. Nu spun eu că azi ne pierdem copiii sau tineretul sau să acuz eu pe cineva, prezint doar acest articol ca să reflectăm la problemele pe care le avea comunitatea noastră baptistă în vremurile trecute.

Articolul este semnat de „Baltazar”, care semnează mai multe articole în revistă, dar despre care nu știu mai mult, iar dacă cineva știe, să îmi spună și mie. Mulțumesc.

Lectură plăcută și reflecție demnă!

Cine sunt vinovați de pierderea copiilor?

1.    Vinovați din această cauză se fac mai întâi părinții, adică tatăl și mama ( mai ales mama care este centrul educației familiale). Tatăl și mama creștină trebuie să aibă grijă de viața copiilor lor: ca de mici să-i crească în frică și temere de Dumnezeu. Căci este știut, că ceea ce văd copiii la părinți, aceea fac și ei. Când copilul este de 4 sau 5 ani, să fie trimis la Școala Duminicală și acolo părinții alături de dascălii școlii să se intereseze de copiii lor.

2.    Vinovați pentru pierderea copiilor în rândul al doilea este predicatorul bisericii. El ca pastor sufletesc, și conducător al întregului lucru dumnezeiesc, trebuie să se gândească la viitorul bisericii pe care o conduce, fie oricât de mare sau mică. El trebuie să știe că viitorul unei comunități nu pornește din alt izvor decât din Școala Duminicală, societatea tinerilor și așa mai departe. Aceste două ramuri ale bisericii, dacă nu sunt bine organizate biserica este spre cădere definitivă. Cine e vinovat? Predicatorul! De ce? Pentru că neglijează și nu privește în viitor.

S-au făcut mușlte îndemnuri în direcția Școlii Duminicale, dar ele nu se pun în aplicare. Și cine este cauza? Cei mai de seamă ai bisericii, din acele localități unde  nu e Școală Duminicală. Care este paguba? Copiii noștri și frații noștri împreună cu surioarele noastre mici, se duc în lume, căci nu au lucru. De aceea Mântuitorul zice: ,,Lăsați pe copii să vină la Mine!”

Deci, frați și surori, părinți și mame, aveți la inimă odraslele voastre și lăsați-le cale liberă la Isus. Și dacă vedeți acum că copiii voștri preferă mai mult lumea decât biserica, voi sunteți de vină că nu i-ați trimis regulat la Școala Duminicală.

Dacă tinerii merg în lume, cauza este aceea că ei nu au ocupație în biserică. Și atunci se potrivește cuvântul unui frate student care a zis: ,,Dacă voi nu dați tineretului lucru îi va da diavolul”.

3.    Vinovați pentru pierderea copiilor mai sunt și dascălii din Școala Duminicală, care nu se interesează de marea și valoroasa lor însărcinare. După cum adulții se conving de bine, și de rău, tot la fel se conving și copiii, dar cu mai mare greutate, fiind mintea lor fragedă, dar cu mai mare împrospătare se poate. Greu, dar se poate dacă avem interesul de a câștiga inimile copiilor pentru Isus. Nu cu asprime se îmblânzește cineva ci cu răbdare și cu îngăduință. Să căutăm dar ca în Spiritul Blândului Isus, să creștem copiii, și atunci când mintea lor va fi coaptă ne vor mulțumi nouă ca oameni, iar Domnului ca Mântuitor.

4.    Vinovați pentru pierdere sunt însuși copiii prin neascultare. Noi însă avem datoria să le arătăm că neascultarea a fost, este și va fi pedepsită cu toată asprimea.

Și așa vom îndeplini voința Domnului Isus, ca să lăsăm pe copii să vină la El.

Domnul să ne ajute la toți. Amin!

                                                          Baltazar

Surse:

Farul Mânturei