În Biblie scrie cuvântul „președinte”, dar nu l-ai găsit pentru că nu citești și dacă citești nu vrei să înțelegi

 

Dumnezeu Tatăl, Creatorul și Ziditorul nostru, m-a chemat la slujirea de a informa frații mei baptiști și pe aceia care sunt interesați despre credinciosul popor baptist din România, dar și din lume. Fac lucrarea aceasta din pasiune și cu dragoste. Nu îmi place să polemizez și să tot explic de ce așa, unde scrie așa și altele asemenea.

Cam de la începutul acestui an 2023, am scris despre al XXXVIII-lea Congres al Baptiștilor din România, ținut în zilele de vineri și sâmbătă 26 - 27 mai 2023, la Biserica Creștină Baptistă „Emanuel” din Oradea. Acest fapt m-a buimăcit cu multe întrebări de felul acesta:

1.    Unde scrie în Biblie despre Congres?

2.    Din ce carte a Bibliei am luat cuvântul „președinte”?

3.    Unde scrie în Biblie Dr.

4.    Eu știam că în "fruntea poporului baptist" a stat Hristos, nu Viorel Iuga.

Și multe alte năzbâtii de acest fel. Am mai răspuns, dar am mai tăcut că nu ajung nicăieri explicând aceleași lucruri la niște oameni  care au darul doar de a critica, dar pot să spun că nu am găsit în dumnealor înțelepciune, ci mai mult ignoranță sau neștiință.

Acest articol nu este pentru toată lumea, ci pentru acei oameni care sunt așa de „iscusiți” că nu au găsit în Biblie cuvântul „președinte”.

Cuvântul „președinte” apare și vă rog respectos să citiți încet și răspicat în cartea Geneza 2: 19 și 20, 3: 20, 4: 17 și 4: 25. De aici veți învăța o  lecție dacă veți vrea. Omul a pus nume și pune nume la unele lucruri care sunt scrise în Biblie. Dacă cuvântul „președinte” a apărut după încheierea Scrierilor Sfinte, nu înseamnă că omul nu mai are dreptul să dea nume la lucruri. Arătați-mi unde scrie în Biblie că Dumnezeu i-a luat acest drept?

Pentru acești „mari cărturari”, înțelepciunea cea multă i-a dus să formuleze această întrebare? Eu nu am cum să vă verific câte formulări greșite faceți, că nu pot, nu mă interesează, aș pierde vremea prețioasă pe care o am, dar totuși spiritul prin care ați pus întrebările nu este în concordanță cu spiritul învățăturii Domnului Isus. Știați acest lucru?

Eu zic că aceștia nu din înțelepciune vorbesc.

9. Nu te grăbi să te mânii în sufletul tău, căci mânia locuiește în sânul nebunilor.
10. Nu zice: „Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea?” Căci nu din înțelepciune întrebi așa.
11. Înțelepciunea prețuiește cât o moștenire și chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.
12. Căci ocrotire dă și înțelepciunea, ocrotire dă și argintul; dar un folos mai mult al științei este că înțelepciunea ține în viață pe cei ce o au. (Eclesiastul 7:9-12)

 

Și mai zic un gând cu care închei, haideți să ne facem înțelepți cu toții după voia lui Dumnezeu Tatăl.

 

2. Unul crede că poate să mănânce de toate, pe când altul, care este slab, nu mănâncă decât verdețuri.
3. Cine mănâncă să nu disprețuiască pe cine nu mănâncă și cine nu mănâncă să nu judece pe cine mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit.
4. Cine ești tu, care judeci pe robul altuia? Dacă stă în picioare sau cade, este treaba stăpânului său; totuși va sta în picioare, căci Domnul are putere să-l întărească pentru ca să stea.
5. Unul socotește o zi mai presus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredințat în mintea lui.
6. Cine face deosebire între zile pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile pentru Domnul n-o face. Cine mănâncă pentru Domnul mănâncă, pentru că aduce mulțumiri lui Dumnezeu. Cine nu mănâncă pentru Domnul nu mănâncă și aduce și el mulțumiri lui Dumnezeu.
7. În adevăr, niciunul din noi nu trăiește pentru sine și niciunul din noi nu moare pentru sine.
8. Căci, dacă trăim, pentru Domnul trăim și, dacă murim, pentru Domnul murim. Deci, fie că trăim, fie că murim, noi suntem ai Domnului.
9. Căci Hristos pentru aceasta a murit și a înviat, ca să aibă stăpânire și peste cei morți, și peste cei vii.
10. Dar pentru ce judeci tu pe fratele tău? Sau pentru ce disprețuiești tu pe fratele tău? Căci toți ne vom înfățișa înaintea scaunului de judecată al lui Hristos.
11. Fiindcă este scris: „Pe viața Mea Mă jur, zice Domnul, că orice genunchi se va pleca înaintea Mea și orice limbă va da slavă lui Dumnezeu.”
12. Așa că fiecare din noi are să dea socoteală despre sine însuși lui Dumnezeu.
(Romani 14:2-12)