Pastorul Ioan Maior s-a născut în ziua de 10
martie 1962 într-o familie de credincioşi baptişti din localitatea Făncica,
judeţul Bihor.
Şi-a predat viaţa Mântuitorului la vârsta de 14
ani şi a fost implicat în slujire în biserica locală.
După absolvirea liceului a urmat cursurile
Politehnicii din Iaşi. A făcut armata în Bucureşti, unde a simţit chemarea la
slujire în urma unei discuţii personale cu pastorul Vasile Taloş, care s-a
rugat pentru el. Imediat după terminarea facultăţii la Iaşi a fost repartizat la grupul de
hidrocentrale de pe Olt. Aici a cunoscut pentru prima oară lucrarea din
biserica din Potcoava şi nevoia de slujitori. A fost implicat activ în viaţa bisericii din Potcoava,
călătorind la sfârşit de săptămână cu trenul de la Slatina la Potcoava, 40 km.
După terminarea stagiaturii a plecat la Suplacul
de Barcău unde a lucrat la Schela de extracţie, departamentul energetic. S-a
mutat la Şimleu Silvaniei, lucrând la poşta din oraş. Şi aici a fost activ
implicat în slujire, coordonare şi învăţare în biserica locală.
În 1989 s-a căsătorit cu sora Ştefănescu Gabriela
din Bircii, Scorniceşti. Dumnezeu a binecuvântat căsătoria lor cu trei copii:
Ana Ruth, Ioana Cristina şi Iosua Ben Ioan.
În anul 1991 fratele Maior Ioan a fost chemat să
păstorească bisericile din Slatina, Potcoava şi Floru, dar şi Biserica Nr. 2
din Iaşi. A slujit cu dedicare bisericile din Olt, partea de est, fiind
implicat în plantarea bisericilor din Icoana şi Bircii. A fost implicat în revigorarea
lucrării de la Stoborăşti, unde în anii 1994-1995 a strâns fonduri pentru un
nou locaş şi, de asemenea, în deschiderea de noi biserici misiune.
Fraţii din Comunitatea Bisericilor Creştine
Baptiste OLTENIA au văzut calităţile lui de slujitor dedicat şi lider, iar timp
de opt ani a fost Preşedintele Comunităţii din Oltenia. A fost un om drept,
dedicat, credincios, cu inimă mare pentru Dumnezeu şi biserici. A călcat
Oltenia de-a lungul şi de-a latul în cele 5 judeţe, îndemnând, călăuzind,
trasând şi croind cărări drepte cu picioarele lui şi cu viaţa lui. A spus
adevărul şi a trăit într-adevăr o viaţa dedicată Stăpânului. A slujit pe
Dumnezeu şi pe fraţi până în ultima clipă a vieţii. A plecat la Domnul în timp
ce era la Centrul Creştin din Scorniceşti, unde mergea de mai multe ori pe
săptămână.
Sâmbătă, 9 noiembrie 2013, Stăpânul l-a chemat
acasă pe robul Său, păstorul Maior Ioan. A trecut la Domnul din curtea
bisericii din Scorniceşti unde a slujit cu dedicare şi credincioşie. Timp de
două zile credincioşi din Oltenia şi din ţară au venit la priveghiul care a
avut loc la Centrul creştin.
Slujba de înmormântare a avut loc luni, când
peste 300 de oameni din judeţ şi ţară au fost prezenţi. Predicarea cuvântului
lui Dumnezeu a fost făcută cu putere de către păstorii: Vasile Taloş din
Bucureşti, Victor Tărniceriu din Vălenii de Munte, Daniel Lacatos din Bacău şi
Daniel Băceanu din Slatina. Slujba a fost condusă de fratele Marius David
Cruceru din Oradea şi de fratele Viorel Cruceru din Slatina. Au fost prezenţi
în jur de 40 de păstori, misionari, prezbiteri ordinaţi din toată zona Olteniei
şi din ţară din cadrul Alianţei Evanghelice.
A lăsat în urmă o lucrare binecuvântată, dar şi o
soţie şi trei copii, două fete studente şi un băiat în clasa a 5-a. Datorită
faptului că bisericile pe care le-a slujit sunt mici, n-a avut contract de
muncă prin Comunitate. Soţia nu lucrează şi au rămas în urmă trei orfani cu
datorii la bancă. Dumnezeu ne învaţă să sprijinim pe văduve şi pe orfani în
nevoile lor.
Surse:
Viorel Cruceru
Creștinul Azi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu