Cine sunt?

sâmbătă, 30 martie 2024

,,Închinarea și slujirea lui Hristos într-un legământ nou, al Duhului”

 

Harnicul și credinciosul păstor Vasile Paul care are în inimă lucrarea Domnului și vrea ca lucrarea să meargă tot mai bine și frații păstori și lucrători să fie tot mai bine pregătiți, a organizat următoarea conferință. Au fost prezenți frați din Țara Chioarului, Țara Oașului, Țara Lăpușului, dar și din Maramureșul istoric, zona Baia Mare.

Sâmbătă 30.03.2024 de la ora 9:30 a avut loc la Biserica Creștină Baptistă „Sfânta Treime” din Baia Mare, str. Gheorghe Doja nr.17, un timp de părtășie la care au participat pe lângă comitetul bisericii și alți frați slujitori din zona Maramureșului. Invitatul special al acestei  întâlniri de seamă a fost fratele Gigi Cosman de la Cluj.

Tema abordată a fost:

“Închinarea și slujirea lui Hristos într-un legământ nou, al Duhului”

Jumătate din prima parte a Conferinței o voi posta cu ajutorul Domnului pe Youtube.

Fratele Gigi Cosman din Cluj a fost păstor al Bisericii Creștine Baptiste din Cluj-Mănăștur iar acum fiind la pensie este invitat să prezinte numeroase conferințe pe diferite teme.

Acest dar îl are de la Dumnezeu și este moștenit de la bunicul lui  Cozman Gheorghe care a fost binecuvântat cu același dar. În anul 1926 fratele Cozman a scris în revista Farul Mântuirii următorul articol:

Importanța misiunii în România[1]



Terenul unde sămânța cuvântului Evangheliei este așa de mare, iar lucrătorii care sunt demni de a conduce plugul Evangheliei sunt foarte puțini și chiar în unele părți ale țării, lipsesc cu desăvârșire, din care cauză mult loc al scumpei noastre patrii a rămas neînsămânțat cu adevărul  Evangheliei, singurul dătător de viață veșnică.

Ca unul care sunt chemat a conduce acest plug, și a trage brazde adânci prin locuri înțelenite de noianul păcatului și bezna de indiferență ce este în largă măsură așezată pe nervii de cugetare la Dumnezeu, am fost chemat să vizitez câteva localități din afară de cercul meu de activitate, dornice după Cuvântul Domnului, vizitând comunele Jibou și Cuceu, județul Sălaj, unde am evanghelizat atât cât Domnul mi-a ajutat.

Am plecat apoi în comuna Domin unde este o mare secetă de adevărul luminii lui Isus Cristos, acolo am fost însoțit de fratele meu de corp cu numele Costan, pe care l-am botezat în moartea și învierea Mântuitorului nostru Isus Cristos.

În ziua de 3 Noiembrie 1925, am vizitat pe o soră cu numele Ciachi Elisabeta, care se afla bolnavă într-un sanatoriu din orașul Cluj, de unde apoi am plecat mai departe.

În acest turneu de misiune, am putut vedea ce mare lipsă este de a împrăștia Cuvântul lui Dumnezeu, însă lucrători sunt puțini.

Țara românească, reprezintă pentru noi cel mai vast teren de cultură evanghelică și s-ar putea obține frumoase rezultate dacă noi am avea mai mulți lucrători. Dar cum să se predice Evanghelia dacă nu sunt lucrători și cum să trimitem lucrători dacă nu avem cu ce? Căci am constatat că unii prețuiesc mai mult lucrurile pământești decât Împărăția lui Dumnezeu.

Lipsa de lucrători este mare și sunt convins că noi avem lucrători și în poporul nostru, avem destule elemente bune pentru a le întrebuința, însă nu le scoatem la lucru, din pricină că în mulți dintre noi domnește zgârcenia, care este mama tuturor răutăților. Avem un capital însă  nu-l punem la bancă ca să producă fructe de viață veșnică.

Noi, toți ar trebui să îndreptăm privirile noastre și tot interesul nostru, ca să putem face ceva în țara noastră care și-a mărit granițele geograficește, însă nu și evanghelic.

Să punem toată râvna noastră, ca să susținem misiunea Evangheliei în România, unde se pot obține succese strălucite.

Dați obolul vostru și îndreptați tot interesul pentru cauza sfântă a Mântuitorului nostru Isus Cristos, căruia fie glorie și mărire.

                         COZMAN GHORGHE, predicator Aiud.

 

Programul conferinței s-a desfășurat în felul următor:

9:30 - 10:00 rugăciune

10:00-11:20 sesiune

11:20-11:40 pauză de cafea, ceai, cozonac, apă etc

11:40-13:00 sesiune

13:00-13:30 Q&A,

13:30 masa de prânz

Slăvit să fie Domnul pentru această lucrare și îi mulțumim pentru asemenea oameni.



[1] Farul Mântuirii, Anul VII, Nr. 1 și 2, ianuarie 1926,  pp. 9-10.










vineri, 29 martie 2024

 


Lansarea cărții "Baptiștii din România: Pionerii" de Mihai Ciucă

 

Mult așteptata lansare a cărții "Baptiștii din România: Pionerii", găzduită de Institutul Teologic Baptist Bucuresti este cu siguranță unul dintre marile evenimente ale anului ce au loc în marea familie baptistă din România. Dureros este faptul că acest eveniment cultural și științific a avut loc în lipsa autorului, el fiind din data de 04 iulie 2021 în prezența lui Dumnezeu pe care L-a iubit atât de mult toată viața; acolo el se odihnește după osteneala de pe acest pământ.



Locul cărturarului Mihai Ciucă a fost luat de familia lui la fel de minunată care ne-a oferit o prezentare impecabilă a autorului și a lucrării sale. Impresia lăsată de cei doi ,,mesageri ” ai autorului a fost una la superlativ, făcându-ne să simțim că autorul deși nu putea fi  în mijlocul nostru în mod fizic, era prezent prin spiritul lui de o înaltă ținută morală. Expozeul despre viața și opera postumă a lui Mihai Ciucă, făcut de sora Ana a fost unul corect, simplu dar de o mare finețe, asemeni celeia care l-a rostit,  sigură pe sine dar cu durere în suflet pentru că și-ar fi dorit din inimă și suflet ca acolo în locul dumneaiei să fie prezent Mihai.

Mulțumesc lui Dumnezeu pentru acest eveniment la care am luat parte și am fost îmmbogățit spiritual din belșug. Îmbogățit prin faptul că Dumnezeu a ridicat un asemenea om care a căutat binele poporului credincios baptist în care s-a născut. Îmbogățit prin multele informați de mare valore pe care     le-am auzit și încerc să le însușesc. Îmbogățit prin cunoașterea oamenilor prezenți la eveniment care au dat dovadă de o mare importanță cărților prezentate și aprecierea față de autor.

Programul pentru Miercuri, 27 Martie, 10:00 Lansare de Carte 10:00-11:30 Gazdă: Iosua Faur

1. Ana, Bogdan Ciucă

2. Gelu Paul, membru fondator BIG Impact, coordonatorul proiectului

3. Dr. Iemima Ploscariu, coordonator editare

4. Sorin Badragan, președintele UBR

5. Oti Bunaciu, Decan al Facultății de Teologie, Vicepreședinte al Alianței Mondiale Baptiste

6. Daniel Mariș: Rectorul ITB

7. Dr. Viorel Achim, cercetător al Institutului de Istorie Nicolae Iorga, Academia Romana

Comunicări științifice 11:45-13:30

Gazdă: Sorin Bădrăgan Prezentari 10-15 min:

1. Dr Marius Silvesan "Federația Reprezentativă a Cultelor Evanghelice Recunoscute din RPR"

2. Dr. Viorel Achim "Elevii din familiile baptiste, victime ale persecuţiei din anii 1940-1944. Situaţia din vestul ţării"

3. Dr. Iemima Ploscariu "Familia Craighead și influenta misionara baptista in Romania interbelica"

Sa acordat și un premiul Mihai Ciucă.

Toți acești vorbitori au avut cuvinte alese, bine prezentate și adevărate la opera prezentată și autorul ei Mihai Ciucă.






vineri, 15 martie 2024

În amintirea vărului Damian Vidoni și fiului său Dumitru Vidoni din Gladna Română de Dr. Caius Obeadă

 

Dumitru Vidoni


Este foarte interesant acest articol. Caius vorbește cum se ajungea în America, cât costa biletul și alte lucruri.

Lecturare plăcută!

O mică  istorie a familiei Vidoni, în lucrarea Evangheliei

La sfârşitul secolului XIX, Damian Vidoni pleacă din Gladna Română, un sat  situat la poalele Padeşului, în zona  Banatului, înspre America. Nu ştim exact traseul, dar străbunicul vărului Damian, un om  plin de curaj, pleacă să traverseze Oceanul spre noua țară.

 Tot în această perioadă doi fârdeni, Daminescu si Jurconi, se aventurează şi ei spre meleagurile americane, ajungând la Detroit. Din unele surse primite, Daminescu ajunge să fie menționat în istoria Bisericii din Detroit, a comunității româneşti din acea perioadă,  ca unul care a contribuit la  construirea clădirii bisericii. După câțiva ani amândoi se reîntorc acasă pe plaiurile Banatului şi  se implică în  lucrarea Evangheliei din cercul de misiune Fârdea. 

În acea perioadă traversarea Oceanului se făcea prin două feluri de nave: nave cu vele şi nave motorizate pe aburi. Navele cu vele făceau aproape 6 săptămâni pãnă în America, iar dacă ajungeau sa aibă probleme atmosferice, traversarea Oceanului putea să dureze şi până la 14 săptămâni.  Navele mai moderne, la sfârşitul secolului XIX, motorizate pe aburi, traversau Oceanul între 6-9 zile. 

După unele date istorice, costul biletului era în jur de 30 de dolari. O navă avea o capacitate de 1.500-2.000 de emigranți,  iar profitul era între $45,000 - $60,000 pe o singură tură,  cheltuielile de masă  fiind în jur de 60 de cenți/zi. Aceasta era perioada în care 12 milioane de emigranti aveau să ajungă în America (între anii 1870-1900). Majoritatea emigranților au venit din Nord-Vestul Europei, peste 8 milioane, iar din Sud-Estul Europei (în special italieni)  au venit peste 3 milioane de emigranți. 

Nu ştim pe ce drum a plecat Damian şi nici de unde a avut bani de drum, însă ştim că a avut un curaj deosebit, încât să plece din Banat spre coasta europeană a Atlanticului cu destinația America. 

Nu ştim nici dacă Damian vorbea vreo limbă străină,  întrebându-ne cum a reușit să se descurce și a traversat Europa. Era o vorbă prin zona Zoltului/Gladnei:  „dacă te descurci în  Luncani,  te poți descurca şi în Bucureşti”.  

Din cele spuse de străbunii noştri, ştim că Damian Vidoni a lucrat în America o perioadă de timp, mai târziu întorcându-se acasă pe plaiurile bănățene ale satului natal, Gladna Română. Numeroase detalii ne lipsesc, şi curiozitatea ne împinge să ne imaginăm un bănățean descurcăreț, care nu numai că ajunge pe meleaguri americane, dar nu îşi  uită neamul şi familia, revenind la poalele Padeşului, la casa părintească. 

În America nu ştim cum s-a descurcat cu limba, cât de bine a stăpânit engleza, însă ştim două lucruri importante:  L-a primit pe Christos ca Domn şi Mântuitor (s-a pocăit) şi s-a întors acasă cu ceva bani.

 Prin anul  1902 Biserica Baptistă din Gladna Română îşi  deschide porțile. Prin bunătatea cerului, Damian ajunge la cunoașterea mântuirii, fără să ştim prin cine şi cum, însă cert este că pocăința lui Damian este reală. Întorcându-se acasă el spune şi altora despre credința salvatoare. Astfel că Damian Vidoni este primul credincios din zona Gladnei Române. El  aduce credința tocmai din America, nu de pe plaiurile Ardealului sau de la populația germană din zona Timişoarei. Datele istorice atestă deschiderea Bisericii Baptiste din Gladna Română în anul 1902, Damian Vidoni jucând un rol esențial nu numai în predicarea Evangheliei, dar şi  în construirea locaşului de închinare.

Damian Vidoni s-a  căsătorit cu Anastasia, o fată cu un nume de prințesă, iar primul lor copil se naşte pe 15 Septembrie 1898. Revenirea în țară l-a motivat să înceapă lucrarea misionară, prin predicare şi mărturia credinței. În anul 1902 pe meleagurile Gladnei Române  existau  deja un număr  suficient de credincioşi baptişti care au găsit mai mult decât necesară construirea unei case de rugăciune. Damian a investit  banii aduşi din America pentru construirea bisericii,  care şi astăzi se poate vedea la poalele Padeşului. 

În 1908 revista Adevărul, nr.6,  din luna decembrie, relatează că la Gladna Română, în data de 11 octombrie s-a ținut un botez de către  fratele Ştefan Igna din Lalaşinț (unul din pionerii credinței  baptiste din Banat).  S-au botezat 6 suflete: 1 din Gladna Română, 1 de la Curtea, 2 din Hăuzeşti şi 2 din Fârdea. La botez a fost mult popor, din 16 comune. Citirea Cuvântului a fost din Matei 28:19. Tot în acel an, istoricul Vasile Berbecar ajunge la Gladna Română să vadă lucrarea baptiştilor din zonă, unde s-a întâlnit şi cu părinții şi elevii şcolii din Gladna la o festivitate locală. 

De asemenea în aceeași perioadă, în zona Gladna Română-Fârdea, se perindă pionierii credinței baptiste cum ar fi Ştefan Igna, Mihai Cornea şi Emilian Ardelean.

Datorită lucrării misionare din Gladna Română, Achim Ripan primeşte credința şi se botează în acest sat.  Ripan Achim este un personaj important, el fiind cel care a predicat Evanghelia lui Gheorghe Ciorega (Ciorogaru)  care prin 1910 ajunge să deschidă Biserica din Lugoj. Lucrarea misionară a baptiştilor din Gladna Română ajunge să fie din ce în ce mai cunoscută, mulți vizitând această zonă pentru a  asculta Cuvântul predicat, Damian Vidoni fiind pionierul baptist din cercul misionar din Gladna Română.

Primul copil al familiei Damian şi Anastasia Vidoni a fost Dumitru Vidoni, care în data de 15 August 1919 a  fost botezat în  Gladna Română de Ştefan Igna. Dumitru Vidoni avea 17 ani când L-a mărturisit pe Domnul în apa botezului. Mărturia şi dedicarea părinților lui din cadrul lucrării misionare l-au impresionat pe tânărul Dumitru care ajunge să se implice în lucrare, urmând exemplul tatălui său. 

În această perioadă, fanfara Bisericii din Gladna Română este constituită şi ajută lucrarea misionară din zonă.

 În 1922 la 23 iulie, fanfara participă în Surducul Mic la  un botez cu 11 suflete,  oficiat de pastorul Ioan Covaci. Sunetul fanfarei  se auzea peste dealuri, mersul pe jos fiind singurul mod în care se realiza deplasarea dintr-o localitate în alta. Pe la popasuri, instrumentiştii începeau să cânte câte o melodie, ecoul acesteia ajunge să răsune peste dealuri şi coline. 

În 1923, în data de 10 iunie,  a fost oficiat actul botezului în Gladna Română de către fratele Ștefan Igna,  unde 19 suflete au mărturisit credința prin apa botezului. Paradoxal (dacă am putea spune) la Bucuresti în același an, pe data de 17 iunie, se oficia al 4-lea botez cu 15 suflete, sub îndrumarea lui Constantin Adorian. 

Fanfara Gladnei îşi face un renume aparte  fiind invitată la multe activități de evanghelizare sau botez. Sub conducerea dirijorului Teodor Boloşin, fanfara participă la programul de botez din data de 20 iulie la Jupâneşti, unde 10 suflete mārturisesc credința cu ocazia botezului oficiat de pastorul Emilian Ardelean. Această perioadă este plină de activități misionare, Damian Vidoni și restul familiei Vidoni fiind implicați  în toate activitățile Bisericii Baptiste din Gladna Română. Lucrarea misionară a lui Damian aduce roade şi binecuvântare pe meleagurile bănățene.  

După plecarea pastorului Emilian Ardelean din cercul de misiune Gladna Română, s-a deschis cercul de misiune din Jupâneşti. Dumitru Vidoni (băiatul mai mare al bătrânului Damian) preia pastoratul comunității baptiste din Gladna Română. În familia Vidoni, la fel ca şi în alte familii bănățene, numele taților, bunicilor sunt purtate mai departe, din generație în generație, astfel că în familia Vidoni mai sunt şi alți Damiani, unul fiind fratele lui Dumitru Vidoni, născut în 23 septembrie 1912, fiul lui Damian şi Anastasia Vidoni.  

Fratele păstorului Dumitru Vidoni, Damian, se căsătoreşte cu Spadora care este cunoscută ca Debora. Din cauza dificultății de pronunțare a numelui Spadora, familia o „poreclește” Debora.  Damian si „Debora” au avut 5 copii: Gheorghe, Simion, Dumitru, Ana si Mărioara (care  a plecat la Domnul la vârsta de 20 de ani). Gheorghe (care este şi el poreclit „George Pleasa”) s-a născut în 23 Septembrie 1932. George Pleasa se căsătoreşte cu „Eta” (care ar proveni de la Elizabeta) şi au avut 10 copii. 

În această perioadă Biserica din Gladna Română continuă să crească, multe din familii având mulți copii, toți implicați în  lucrarea bisericii, în fanfară sau în cor. Familiile Vidoni lucrează cu spor în câmpul Evangheliei, urmând exemplul părinților şi bunicilor lor. Pentru că se face confuzie în repetarea numelor, trebuie să readuc aminte că Damian Vidoni, fratele pastorului Dumitru, este bunicul vărului Damian, care poartă numele bunicului și străbunicului său.

Gheorghe Vidoni (cunoscut ca George Pleasa) s-a botezat în data de 6 ianuarie, 1965, rămânând credincios lucrării în Biserica din Gladna. George Pleasa, primește talentul muzical, fiind un instrumentist deosebit care putea să cânte la orice instrument de fanfară. George este dirijorul fanfarei din Gladna până când a plecat în veşnicie. 

Ca o paranteză istorică, tatăl şi bunicul meu erau şi ei membri în fanfara Bisericii Baptiste din Gladna Română,  martori la o mulțime de activități misionare în această zonă a  Banatului.

Damian este cel mai mare copil din cei 10 ai lui George Vidoni (Pleasa) şi mătuşa Eta. Damian, mergând pe urmele înaintaşilor săi, rămâne credincios Mântuitorului său, dedicându-şi viața lucrării. A fost implicat din tinerețe în lucrarea misionară din Gladna Română, mai târziu ajungând la Timişoara unde Domnul îl îndeamnă să se implice în Biserica Baptistă Germană, până când Domnul L-a chemat în veşnicie. 

Restul istoriei va trebui să fie completată de copii şi  de cei care l-au cunoscut ca și lucrător. 

Ca o notă de încheiere, am să explic legătura de rudenie între trei mari familii: Vidoni, Streian şi Obeadă, o legătură complicată şi ținută în simplitate din generație în generație. Indiferent cât de distanți suntem, noi toți ne acceptăm ca veri, din neam în neam, indiferent unde am ajuns să fim împrăştiați în lumea largă. 

Străbunica mea se numea Maria Streian, înainte să se mărite cu Emilian Obeadă, care a murit pe front în primul război mondial. Maria Obeadă a ajuns  să fie cunoscută sub numele de „mama Uța”, văduvă cu 4 copii: Valeria, Ana, Ion şi Romulus. Valeria Obeadă s-a căsătorit cu Valeriu Măstecănean, iar de aici începe o nouă spiță de neam care intră în istorie. Din familia Măstecănean, ajungem să întâlnim două surori: Ana şi Eta. Eta ajunge nevasta lui George Pleasa. 

Prin „mama Uța” familia Obeadă este legată prin neam de sânge cu familia Streian.

Prin legătura Măstecănean, căsătoria lui Eta cu George Pleasa  se creează o altă legătură de neam.

Legătura dintre familia Streian şi Vidoni este făcută prin căsătoria lui Damian Vidoni cu Spadora (poreclită Debora) care provine din familia Streian, sora lui Victor (uica Hipu), Elisabeta, Aneta, Dr. Caius  şi profesorul Nicolae. 

Toate cele trei familii, Vidoni, Streian si Obeadă au legături de neamuri de la începutul secolului XX, la începutul anilor 1900. Prin aceste legături sunt un văr de-al lui Damian Vidoni, cel care a plecat în veşnicie să fie în prezența Domnului şi a  familiilor noastre care ne aşteaptă şi pe noi să ne întâlnim cu ei în ceruri.

Domnul să se îndure de noi toți şi  să ne dea putere să continuăm lucrarea mărturiei credinței înaintaşilor noştri.

 

vineri, 1 martie 2024

Departamentul de istorie din cadrul Uniunii are aprobat regulamentul

 


Președintele Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, fratele Sorin Bădragan, face un pas mai departe bun și important în implementarea promisiunilor făcute în programul pe care l-a întocmit când a intrat în cursă pentru slujirea de președinte. Pasul acesta a trecut prin forul decizional numit Consiliul Uniunii, care s-a întâlnit în ședință în ziua de 27 februarie 2024 la   Cluj-Napoca și a dat curs inițiativei președintelui, iar frații călăuziți de Duhul Sfânt au aprobat prin votul lor Regulamentul de Organizare și Funcționare a Departamentului de istorie și Identitate Baptistă.

Din partea mea, felicit inițiativa președintelui și decizia Consiliului de a aproba acest regulament. Domnul să binecuvânteze președintele, conducerea Uniunii și toți membri acestui popor ales al lui Dumnezeu.

Pentru simplificare mai amintesc următorul amănunt: Consiliul Uniunii a votat înființarea „Departamentului de istorie si identitate baptistă”, în ședința din ziua de 18 octombrie 2023”. Acest departament este foarte necesar în cadrul Uniunii Baptiste din România, pentru că are o vechime rezonabilă, iar prezența baptiștilor pe teritoriul României merge până la anul 1856.

Eu am fost cumva sceptic alături de alți frați ai mei, că acest departament va lua ființă. Acum așteptăm numele și prima sa întâlnire de lucru. Se spune că numele se știu, dar sunt păstrate la sertar pentru ziua și ceasul stabilit. Ce știu sigur este că eu nu fac parte din această comisie datorită purtării de grijă și atitudinea creștinească a fratelui Paul Negruț, care nici mai mult nici mai puțin a cerut: „fratele Bel trebuie să se pocăiască”. Doamne ajută-mă la acest minunat lucru. Cu toate acestea îmi doresc un departament care să lucreze și să aducă la lumină faptele de credință ale înaintașilor noștri baptiști.

Președintele are în vedere ca acest Departament de istorie și identitate baptistă își propună ca împreună cu școlile teologice baptiste din România și din străinătate, cu comunitățile regionale și cu bisericile locale să lucreze la:

-             publicarea unor studii despre istoria și identitatea baptiștilor români; acestea vor putea fi istorii ale mișcării baptiste, ale comunităților regionale, monografii ale bisericilor locale și biografii ale unor credincioși baptiști români reprezentativi;

-            organizarea de simpozioane și conferințe pe teme de istorie și identitate baptistă.

          Departamentul de istorie și identitate baptistă nu se suprapune si nu se substituie activității școlilor teologice baptiste din România, comunităților regionale și bisericilor locale.

Acest Departament are ca scop promovarea studierii istoriei și identității baptiștilor români din țară și din diaspora.

Comitetul departamentului de istorie și identitate baptistă este format din 9-14 membri:  două cadre profesorale propuse de Institutul Teologic Baptist București,  două cadre profesorale propuse de Universitatea Emanuel din Oradea și 5-9 credincioși baptiști cu activitate în acest domeniu, de preferință cu pregătire în domeniul istoriei și al teologiei baptiste. Aceștia, împreună cu directorul departamentului vor forma comitetul departamentului.

25. Doamne, ajută! Doamne, dă izbândă! (Psalmii 118:25)