Biserica Baptistă Germană din București s-a format și din pătura de sus a societății germane

 

Acești germani baptiști au fost meseriași, mecanici, fabricanți și ingineri. Cel mai important a fost inginerul Karl Friedrich Weigel care a ajuns să fie industriașul de pe locul doi în București, în domeniul feronăriei și construcțiilor metalice. Mai multe despre inginerul Karl Friedrich Weigel vom publica în cartea care va apărea cu ajutorul Domnului anul viitor, despre Biserica Baptistă Germană din București.

Cartea „Feronerie - București 1890-1945” de Arh. Dorothée HASNAȘ, Ist. Ciprian PLĂIAȘU prezintă un mare industriaș baptist. Este vorba de inginerul baptist Karl Friedrich Weigel industriaș în domeniul construcțiilor metalice, care pe data de 1 mai 1864 vine în București ca să se alăture lui Karl Iohan Scharschmidt cu care au format Comunitatea Creștină Baptistă din București. Karl Friedrich Weigel este cel ce a cumpărat proprietatea din strada Popa Rusu nr. 22, pe care a vândut-o după mai mulți ani Bisericii Baptiste Germane, acum funcționează Biserica Creștină Baptistă „Betania” din București.

Ce-și propune cartea?

Cartea oferă o perspectivă structurată asupra importanței feroneriei decorative și asupra contextului istoric care a favorizat dezvoltarea sa. Analizăm detalii arhitecturale specifice, clarificăm stilurile principale și oferim exemple de bune practici pentru întreținerea lor, încurajând o mai bună înțelegere și apreciere a acestui patrimoniu fragil.

Ce scrie despre Karl Friedrich Weigel?

Câteva nume mari se impun în această perioadă în zona de construcții, multe dintre afaceri pășind cu succes și în secolul al XX-lea: Baptiste Gaiser, Friedrich Weigel și I. Haug (feronerie și produse metalice) p. 92.

Legea pentru încurajarea industriei naționale din anul 1887 a dat un impuls dezvoltării industriei, inclusiv a celei metalurgice și celei de construcții de mașini. Astfel, apar mai multe întreprinderi și ateliere, precum: Weigel în 1889. P. 98.

Deși multe lucrări de specialitate îi introduc în aceeași categorie pe Gaiser, Weigel și Haug, anuarele statistice fac o distincție clară: atelierele lui Gaiser prelucrează în special zinc, spre deosebire de celelalte două care sunt turnătorii și ateliere de prelucrare a fierului. De aceea de multe ori produsele lor pot fi complementare și nu concurențiale. P. 101.

În anul 1887 Weigel, pe strada Sfinții Apostoli nr. 276, avea trnătorie de fier. P. 101.

Fabrica Weigel, cunoscută uneori sub ortografia Weighel, a fost fondată în 1867. Inițial, atelierele sale funcționau pe strada Sfinții Apostoli nr. 487, însă în perioada interbelică acestea s-au mutat pe strada Cuțitul de Argint nr. 88, având și un magazin de desfacere și un atelier central, situate pe bulevardul Carol nr. 14. Palatul C.E.C. este unul dintre monumentele simbol ale Capitalei, unde poate fi admirată măiestria meșterilor de la Weigel, care au realizat ușile principale și balconul din fier forjat7 8 9 de aici.

Plăcuțele cu inscripția „F. Weigel. Bucuresci. Strada Sf. Apostol” pot fi întâlnite și astăzi, mai ales pe străduțele liniștite ale orașului, unde se păstrează creațiile lor: obloane tip rulou, porți somptuoase, garduri decorative, balcoane bufante, balustrade și uși metalice cu diferite modele. P. 103.

Cartea: Arh. Dorothée HASNAȘ, Ist. Ciprian PLĂIAȘU, Feronerie. București 1890-1945. Ironwork. Bucharest, , Editura Universitară „Ion Mincu”, 2024, se poate comanda de AICI.