Cine sunt?

marți, 8 noiembrie 2016

Gheorghe Medrea




„Ziua de 22 Martie (1926) a fost o zi de mare tristețe în Seleuș (jud. Arad), când a trebuit să ducem la mormânt pe cel mai activ  membru al acestei biserici. De douăzeci de ani fratele Gheorghe Medrea a condus cu mare zel, corul acestei biserici, care a fost înființat de el; dar nu numai la cor, ci și la Școala de Duminică, era un învățător neobosit al copiilor. El a mai fost și conducătorul Societății tineretului și al muzicii,  înființată tot de el.
Cu o săptămână mai înainte, adică la 14 martie, a stat mai mult ca de obicei seara la tineret, și a făcut bucurie tuturor, cari erau în societate. Când și-a încheiat cuvântarea, s-a dat jos de la amvon și și-a luat rămas bun de la toți, cerându-și totodată și iertare, ca și când ar fi simțit, că nu are să mai vină în acest loc să le mai spună un cuvânt de îmbărbătare. De la adunare s-a dus acasă și s-a culcat în pat, din care nu s-a mai sculat.
La înmormântare au fost mulți seleușeni de vază, care și-au arătat stima  întreaga comună. Lui i-a cântat muzica formată de el, pentru prima dată în public, i-a cântat și corul instruit tot de el. La înmormântare  au participat și frații din comunele învecinate, cari au venit să dea ultimul salut de despărțire, celui ce se cheama Gheorghe Medrea.
Fr. V. Berbecar din  Arad a mângâiat poporul și rudeniile cu cuvântul lui Dumnezeu de la 2 Timotei 4, 7, 8; și Isaia 55, 8, 9. Aici au mai vorbit frații S. Olariu și N. Domșa.
Moartea acestui bărbat al credinței a lăsat un mare gol în rândurile noastre, care cu greu va putea fi înlocuit. În urma lui a rămas soția suferindă cu patru copii. Dumnezeu să-i mângâie în întristarea lor.”
Preluat din revista  Farul Mântuirei 1926

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu