Cine sunt?

joi, 29 decembrie 2016

Românii, pregătiți pentru baptiști




În postarea mea de azi, vreau să prezint câteva surse care ne adeveresc că românii au știut bine ce se întâmplă în Europa, referitor la starea religioasă, la mișcările de a aduce Biblia în prim plan, de a fi dată oamenilor să o citească și s-o trăiască. Oamenii citind Biblia au înțeles că trebuie să asculte învățătura Domnului Isus care spune:

Apoi le-a zis: „Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură. Cine va crede şi se va boteza va fi mântuit; dar cine nu va crede va fi osândit.” (Marcu 16:15-16, VDCC)

Baptiștii pun în practică întreaga Biblie, așa cum este ea scrisă.
Într-un  raport din lunile martie-aprilie 1552, despre veniturile regești din Transilvania, se spune că în zona Bistriței lucrau anabaptiști: 

„în ele (mină) lucrează oameni săraci, pribegi, printre care se spune că ar fi și unii anabaptiști”.

Dintr-o scrisoare către Caligari, nunțiul în Polonia 27 martie 1580, Cluj-Mănăștur, spune că la Baciu erau lideri ai anabaptiștilor.
Conrad Iacob Hiltebrandt 1629-1679 pastor, deși nu avea simpatie pentru anabaptiști scrie: 

„Fiecare din ei cunoaște un meșteșug și fiecare atelier este numit după meșteșugul pe care meșteșugarul îl practică în el, ca: atelier de cuțitărie etc. Lucrează mai ales cuțite și furculițe frumoase, cu prăselele bătute în sidef, de asemenea cu prăsele din tot felul de oase colorate, cu care ungurii își împodobesc cingătoarea”…  
Poate pe viitor o să public întreg acest articol pentru că este interesant.

Se pare că prima carte  de istorie  care vorbește despre anabaptiști, cei care au pus în practică întreaga învățătură a Domnului Isus este: „Istoria și descrierea veche și modernă ale regatului Ungariei și ale altor state care și-au au fost, ori îi sunt încă vasale, Paris, 1688, scrisă de Claude Vanel citată de Scarlat Callimachi, Din Cărți Vechi, pagini privitoare la Istoria Românilor, Editura „Universul” S. A. 1946. Iată citatul: 

Printre toți acești oameni, religia este o mare confuzie”. Unii sunt arieni, alții anabaptiști, alții socinieni, lutherieni și calviniști. Aceste herezii s-au strecurat, în Transilvania, la sfârșitul secolului trecut. Ne descrie și luptele dintre catolici și calviniști, anabaptiști”.

Cartea a fost scrisă în Franța, este adevărat,  dar tinerii noștri la Paris au învățat și cartea a ajuns în România și se vede că era cunoscută de români.
Pentru că baptiștii erau asociați cu comuniștii încă din secolul XIX de către unii scriitori români și mai ales de intelectualii ortodocși aduc în discuție  că și Marx și Engels au scris despre anabaptiști, au scris în favoarea filozofiei lor, dar au scris.
Organul Luminarei, gazetă Bisericească, politică si literară 1847 vorbește despre adunările anglicane și metodiste, se discută despre ideea de reformă în cetatea Oxford, despre puritani, câștigarea întregii  libertăți religioase. Anunță că Societatea biblică națională și străină din Londra, în anul 1846 a tipărit 1.419.283 de biblii. Această societate avea membri baptiști și se vor îngriji ca și în limba română să traducă și să tipărească biblii.
O carte ce pregătea români pentru a cunoaște ce se întâmplă în Europa, cu mutările ei religioase, a fost scrisă de Basiliu Rați „Istoria Bisericească” în 1854,  unde vorbește de anabaptiști și alte denominațiuni apărute.
Despre tipărirea Bibliei în Anglia vorbește și în 1860.
„Amiculu Școalei” 1861, la rubrica „Varietăți”, redă o statistică din Londra și spune: „locuitori 2.800.000 care locuiesc în 300.000 de case. Pentru mântuirea lor sufletească îngrijesc 930 preoți în 429 biserici și 423 alte case mici de rugăciune. Dintre biserici 121 sunt a independenților; 100 a baptiștilor; 77 Wesleyanilor; 29 a catolicilor; …”
„Românul” 1864 într-un articol semnalează că și baptiștii predică adevărul.
„Istoria Bisericească” pe scurt 1877 vorbește despre anabaptiști, Ioan Hus, prezbiterieni.
„Telegraphulu” de București 1882 pomenește numele baptiști într-un articol despre perfecționiști din Oneida America.
„Biserica și Școala” 1886  vorbește despre libertatea de conștiință a baptiștilor.
„România Liberă” 1887  într-un articol despre „Situația din Anglia” vorbește că baptiștii sunt activi în politică, de partea țăranilor și nu de partea aristocrației.
Revista periodică „Eclesiastică” 1887 din București, vorbește despre „Biserica Luterană” și spune că baptiștii au ajuns la cea mai mare cutezanță prin doctrinele lor. Apoi în articolul ,Biserica Reformată” spune: „în Irlanda biserica dominantă este cea catolică; cu toate acestea sunt foarte multe secte protestante. Sectele cele mai puternice în cele 3 regate unite sunt „metodiști” și „baptiști”.  Aceste două secte concurează foarte mult atât cu biserica episcopală din Anglia și biserica prezbiteriană din Scoția, cât și cu biserica catolică din Irlanda.
De aici se înmulțesc tot mai mult informațiile despre baptiști.
Așa că baptiștii  când au venit între români au știut cine sunt și ce vestesc ei. Chiar dacă mai marii poporului român i-au denigrat, totuși românii i-au primit cu cinste.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu