Cine sunt?

vineri, 8 decembrie 2017

Cântările Sionului - 1903




Dumnezeu ține ascunse până la vremea hotărâtă de El, lucruri și informații. Scoase la lumină la vremea hotărâtă de El, acestea au o mai mare valoare pentru noi. Baptiștii, mereu în istoria lor, erau subestimați, desconsiderați, dar scopul lor era acela de a sluji Domnului cu credincioșie. Ei învățau a citi, ca să poată citi în Biblie în fiecare zi. Apoi învățau notele, ca să cânte spre slava Domnului așa cum este corect și se cuvine. O dovadă este și cartea prezentată azi. Altă dovadă este că primul cor baptist s-a înființat în anul 1911 la Curtici.
Păstorul Daniel Stoica, despre care am scris aici, a mai descoperit încă un fragment din comoara literaturii baptiste române. Este vorba despre Cântările Sionului, 1903.
 Această carte este a doua ediție, prima fiind cea din 1895 tipărită de Gheorghe Șimonca, vezi aici și conține 200 de cântări.
Cartea conține 339 de cântări culese și corectate de G. Crișan și G. Slev.
Dacă prima carte este tradusă de un avocat, aceasta este lucrată de un profesor și se vede și din faptul că de la pag. 335 are un capitol unic: „Școala notelor”, unde fr. Slev are o inspirație de a prezenta valoarea notelor și de ce trebuie știute. Mai jos puteți să o citiți integral.
Cartea găsită, corectează două date nu de prea mare importanță, dar trebuie corectate. În revista „Farul Mântuirii”, scrie despre această carte spunând că are 343 de cântări și această informație o ia și fr. Alexa Popovici în „Istoria Baptiștilor din România”,  Vol I 1856-1919 pag. 222, din 1980, dar preluată și în ediția din 2007.
A doua scăpare la fr. Alexa este data apariției primei cărți de cântări, 1897 spune dumnealui,  deși „Farul” notează anul 1895.  Această inexactitate este și la fr. Ioan Bunaciu în cartea „Propovăduirea în Bisericile creștine Baptiste”, anul 1976, pag. 84.
Redăm mai jos mesajul scris de fr. Gheorghe Crișan:

„Colectate spre lauda și mărirea lui Dumnezeu, având a se cânta în adunare, acasă și chiar în tot locul sub ceriu; dupăcum ni este mărturisitu și despre rogăciune, că se cuvine să se roge oamenii în totu locu. 1 Tim. 2,8.
Se edau din partea cercului baptist român, pe care până la anul mai josu arătatu, Părintele ceresc îl reprezintă întru persoana servului seu G. Crișan 1903.”

Precuvântare scrisă de învățătorul Gheorghe Slev fr. în Domnul:

„Întrucât s-a sciut deja, că lipsa cărții de cântări era mare, er mie subscrisului nefiindu-mi această ocupațiune, ori mai bine zisu, fiind-că sciința acesta de a corecta și a pune în rând cântările din cartea presentă (acesta) nu era însfera (cercul) cunoscinței mele; de asta am se amintescu aici, că numai prin ajutorul Părintelui cerescu crezându și luându-mi de bază cele mărturisite prin apostolul Pavel: 1 Cor. 1, 26-27. Dicu, numai pe baza acestor cuvinte am pototu începe și sfârși. Pentruce și ceru scuza   greșealelor ce obvin întrânsele din slăbiciunile mele omenești. De asemenea ceru și pentru amintirea ce o facu, având de basă cuvintele profetului David: „Poporul ce este aproape de el, lăudați pe Jehova.” (Salm. 148, 14.)
Ceia ce vom înțelege: că și noi cei ce ne vom apropia de Dumnezeu, chiar și prin acestea cântări puțin corectate, încă vom fi în stare a înălța glasu de laudă spre Părintele. Eru la timpul seu, apropiați deja, vom potea grăi cu profetul: Tu-mi esci scăpare de apăsare tu mai păzit ; cu cântări de mântuire mai încugiuratu.  (Salm. 32, 7.)
1. Oh Părinte ceresc Domne, Tu care priveghiezi!
Și chiar și la miezul nopții,  Pre cei drepți eliberezi;
Arta noastră asta  slabă, Binecuvântează-o,
Prin ea toți cari voru se-ți strige, Strigarea primește-o. (Fapt. 16, 25.)

Sfârșind deci întru numele Părintelui cerescu, recomand această cărticică de cântări, tuturor celor apropiați, precum și celor ce vor să se apropie de acum spre mântuire, lăsând calea perzări. (Matei. 7, 13.)
         Aciuța, la 30. Noembrie 1902. St. n. G. Slev fr.în Domnu.


Mai  jos redau explicara fratelui pentru „Școala notelor”:

„De și nu pot în destul, dar  pentru frații care până astăzi nu cunosc notele, alătur aici puțină școală, precum urmează: Pentru a înțelege cuvântul notă, ori mai bine zis, pentru a sci ce înseamnă notă, ni se arată aici:
Precum scim și cunoascem măsurile acestea: Majă, Chilă, Fontu, Metru, Litra ș. a.  cu cari se mesură multe de toate; Tocmai așa avem se cunoascem și notele, pentru că și ele nu sunt alceva, decât nisce măsuri, cu cari se măsoară tonul cântări, (pentru a ști cât trebuie lungi seu scurt.) Notele, ce avem lipsă a le cunoaște, ni se arată aici mai jos, cu explicările lor cu tot.”






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu