Cine sunt?

miercuri, 11 iulie 2018

Vicaş Mihai 1879-1964




Născut la 15 iulie 1879 în Husasăul de Tinca, jud. Bihor, părinții fiind Savu și Eva.
Face patru clase primare, trei clase pedagogice și face cursuri biblice.
În anul 1919 se căsătorește cu Maria și Domnul i-a binecuvântat cu 8 copii, patru băieți și patru fete,
În anul 1896 primește Cuvântul Domnului în inimă și este botezat de pastorul Cornea Mi­hai.
A  fost ordinat ca pastor în 1904 de: Cor­nea Mihai, H. Maier şi T. Todinca.
A  fost unul dintre primii vestitori ai Evangheliei din cadrul cultului nostru pe aceste meleaguri.
Fratele Vicaş Mihai a mai fost şi un bun or­ganizator al lucrării Evangheliei în cadrul Cul­tului nostru. Calităţile sale au fost apreciate de la început de întreaga frăţietate, atât din regiu­nea noastră, cât şi din ţară.
Astfel, de la început, el primeşte încredinţări de răspundere din partea frăţietăţii. 
Reprezintă frăţietatea de limbă română din Bihor, la şedinţa de lucru a păstorilor care se ţine la Ocsa, Ungaria în anul 1905.
La primul Congres care s-a vrut a fi la București în 28-30 noiembrie 1919, fr. Mihai trebuia să prezinte referatul: „Literatura Noastră”.
E ales ca membru în Comitetul Ţăresc al Uniunii, încă din anul 1921, calitate în care ia parte la şedinţele de lucru ale acestui comitet şi la diferite audienţe la Ministerele de resort, susținând libertatea cultului.
În anul 1923 ia parte la Congresul baptist de la Stockholm, unde reprezintă cu dem­nitate, alături de alţi delegaţi ai cultului baptist din ţara noastră, bisericile şi credincioşii bap­tişti de pe aceste meleaguri.
În anul 1936 este ales preşedinte al Comuni­tăţii Creştine Baptiste din Oradea, cu această ocazie îşi mută domiciliul în oraşul Oradea. În această calitate şi apoi ca membru în condu­cerea acestui for regional al cultului, el îşi dă întregul său aport în slujba cultului şi a fră­ţietăţii, până la ultima fărâmă de putere fizică ce-i mai rămăsese.
În anul 1964, la frumoasa vârstă de 85 de ani, Domnul își cheamă slujitorul acasă.
Şaizeci şi opt de ani în şir, picioarele sale au mers pe această cale, ,,Bătrânul“ Vicaş Mi­hai, aşa cum era numit în ultimul timp, de în­treaga frăţietate din ţară, nu se da înapoi nici la vârsta înaintată de 70—80 de ani, de a merge la biserici şi a sfătui pe fraţi.
In ziua de 14 martie 1964, orele 16, a avut loc serviciul divin de înmormântare a fr. Vicaş Mihai din Oradea, predicator, conducător de sea­mă al credincioşilor baptişti din Transilvania, unul dintre fondatorii Uniunii noastre şi mem­bru marcant al Comitetului de conducere al Uniunii timp de peste 35 de ani.

Serviciul divin de înmormântare a avut loc la Capela Cimitirului Rulikoschi din Oradea şi a fost condus de către fr. Vicaş Teodor, preşe­dintele Uniunii. După rugăciunea de invocare, rostită de către fratele Covaci Nicolae, vicepre­şedintele Comunităţii din Oradea, textul biblic a fost citit de către fr. Floruţa Petru, secreta­rul Comunităţii din Oradea. Corul unit al bise­ricilor din Oradea a cântat câteva cântări oca­zionale, care au produs o atmosferă de adâncă reculegere sufletească.
După necrologul citit de fr. Covaci Nicolae, care a arătat întreaga activitate desfăşurată de fostul pionier al Evangheliei în Transilvania, a urmat predica doctrinală ținută de către fr. Țunea Ioachim, secretarul general al Uniunii, care a expus câteva gânduri din textul biblic din Daniel 12:13: „Iar tu, du-te, până va veni sfârșitul; tu te vei odihni şi te vei scula iarăși odată cu partea ta de moştenire, la sfârșitul zi­lelor".
Cuvântul din partea bisericilor din Oradea a fost rostit de către fr. Floruţa Petre, iar cel din partea Comunităţilor Baptiste din ţară a fost rostit de către fr. Dan Ioan, preşedintele Comu­nităţii Baptiste din Cluj. Din partea Uniunii a vorbit fr. Vicaş Teodor.
La înmormântare a asistat un număr de fraţi şi surori, unii veniţi chiar din împrejurimile Oradei şi un grup din satul natal al decedatu­lui, Husasăul de Tinca.
Serviciul de înmormântare a luat sfârșit în amurgul zilei, când sicriul ce purta în el corpul neînsufleţit al aceluia care a fost marele băr­bat, care l-a mărturisit cu toată puterea pe Dom­nul Isus Hristos, a fost coborât în groapă, în timp ce frăţietatea cu lacrimi în ochi, cânta cântarea : „Fii cu mine, acuşi se-nserează, Se-ntunecă, Doamne ia-mă în braţe, Alt scut nu am, afară de Tine, Sprijinul tuturor, fii cu mine".
În revista: „Îndrumătorul Creștin Baptist” din septembrie-octombrie 1964 este redată predica fratelui Țunea și Cuvîntul Uniunii la înmormântarea pastorului Vicaş Mihai—Oradea”,  un articol de suflet.


Surse:
Țunea Ioachim
Nicolae Covaci
Marius Silveșan
Îndrumătorul Creștin Baptist

Vicas Mihai cu cei mai tineri 3 copii






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu