Cine sunt?

luni, 1 octombrie 2018

Partituri și un articol din 1924, semnat Chișmorie



AICI sunt resurse pentru fr. Ioan Chișmorie

Un mare dar mi-a dat mie fr. Nelu Aliman,  păstrătorul literaturii baptiste, vezi-l AICI, pe când mă aflam în vizită la Arad. Este un maestru al muzicii corale un dirijor vioi, cu dar de la Dumnezeu de bună calitate, ce promovează muzica de cor.

Este vorba de partitura cu cântarea. „La altarul de sub cruce”, semnată Chișmorie, data este greu de descifrat. Știm sigur ziua și luna, 23 august, anul poate fi 1971. Partitura fiind scrisă cu creionul, este cam șters anul scris, doar din două numere 71, cred. Am vorbit cu fr. Saintclaire Chișmorie și spune că piesa ar fi compusă în jurul anului 1950. 
O altă partitură a postat-o fr. Saintclaire Chișmorie pe internet,  cu un mic, foarte mic mesaj, dar de mare valoare pentru noi. Este un  crâmpei  din viața de compozitor al fr. Ioan Chișmorie , văzut și povestit de fiul acestuia fr. Saintclaire Chișmorie, când vorbește despre partituri:
„Așa arată partiturile  originale ale cântărilor compuse . de Ioan Chismorie..........copii fiind adormeam seara, dar el la lumina lampei cu petrol (pt. ca la noi în Maderat curentul s-a instalat abia în 1960) rămânea până noaptea târziu să-și traseze portativele sau de multe ori se ridica din pat, aprindea lampa și se punea să scrie ..... De ce te-ai trezit astă- noapte îl întreba mama?  Ooo zicea el ... Uită aicea dragă ce inspirație am avut ....... și ne arăta ce a scris ......... M-am întrebat de multe ori și mă mai întreb și îmi zic : ce ușor i-ar fi fost dacă existau pe atunci computerele, ca să-i alinieze portativele, să-i  cânte melodia, să-i spună unde greșește, ....dar Slavă Domnului că a compus din și prin inspirația primita de Sus.”
Era și mai frumos de scria mai mult. Poate va scrie într-o zi.
Redau mai jos articolul scris pentru Revista Cultului Creștin Baptist „Farul Mântuirii”. Mesajul acesta este atât de actual, că nu îți vine să crezi, dar nu mă crede, citește-l.
Marcu  10, 14
Ar fi bine dacă ne-am aminti mai des despre aceste cuvinte sublime ale Mântuitorului nostru: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine”.
În timpul misiunii Sale pe pământ, într-o zi s-a adunat împrejurul Lui mult popor. Unele femei veniră şi cu copiii la Isus, ca să le împărtășească din bogata Lui binecuvântare. Însă apostolii, mustrau pe cei cari aduceau copiii la El, invocând poate motivul că con­turbă liniştea.
Dar Isus văzând aceasta s-a mâniat si a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, pentru că Împărăţia lui Dumnezeu este a celor ca ei!” (Marcu 10:14)

Acest Isus este acelaşi şi astăzi. Cuvintele Lui ră­sună tot aşa de frumos ca şi atunci, numai dacă noi voim,  să le dăm atenţie. El și astăzi  invită pe mame ca să aducă copilaşii la El, ca să-i binecuvânteze. Cine aude însă glasul Lui? Câte mame sunt cari își  aduc copiii la Isus? Puţine, foarte puţine. Multe mame, în loc  să-şi aducă copiii duminica la casa lui Dumnezeu, îi trimet la jocuri, teatre, cinematografe, baluri etc, unde nici nu se pomeneşte de numele lui Dumnezeu. La biserică se duc unii din când în când , de formă şi sunt mulţumiți cu aceasta. O. Dumnezeu nu  vrea aceasta. El vrea ca copiii noştri să-i aducem de mici în casa de rugăciune, unde 'pot să înveţe temerea de Dumnezeu, ca la timp cuvenit  să-i poată întrebuinţa în opera Evangheliei Sale.
Mamelor, cari cunoaşteţi chemarea lui Isus și ați auzi glasul Lui ce-l blând, mu mai lăsaţi copiii voştri să umble în rătăcirea căilor lor, ci aduceţi-i la Isus, ca odată să moştenească împărăția Sa cea eternă. Nu-i mai lăsaţi să înveţe lucruri nefolositoare, după cum am văzut că unii copii ştiu să înjure şi să facă unele lucruri rele, de care te îngrozeşti, ci mai bine aduceți-i la picioarele Mântuitorului.
Mama este în primul rând educatorul copilului. Dacă astăzi unii oameni au ajuns în pozițiuni înalte, nu se datorește decât numai mamelor cari au ştiut să le dea o educaţie bună. Sunt însă din acele mame care cum am spus mai sus, își lasă copiii în voia lor şi dacă astăzi întâlnim mulți tineri și tinere într-o stare de plâns, vina este numai a mamei care nu s-a îngrijit de viitorul lor.
Dacă noi aducem copiii noștri de mici la picioa­rele lui Isus, vom crea bărbaţi cari vor fi  de folos fa­miliei, societăţii şi patriei, la care Dumnezeu să ne ajute.”
IOAN CHIȘMORIE,  Măderat.



 

Un comentariu: