ISTORIA UNEI INTEGRĂRI: AVATARURILE EVOLUȚIEI BISERICII BAPTISTE DIN TRANSILVANIA de George Colcer

 

Vă prezentam mai dăunăzi, că bunul Dumnezeu ne-a mai dat un doctor în istorie baptisă, acum prezint lucrarea care l-a făcut doctor pe fratele George Colcer, normal fratele a făcut teza și așa a ajuns doctor cu  „Magna cum laude”.

Va să zică, aveam doctor, dar nu aveam lucrarea doctorală ca să o vedem și noi, să punem mâna pe ea, acum a ieșit de sub tipar, săptămîna asta din mai 2021.

Felicit pe fratele dr. Georce Colcer pentru această realizare importantă, pe firmamentul istoriei baptiste din România. Teza apare la „Institutul de Istorie ”George Barițiu” al Academiei Române din Cluj”, ceea ce îi conferă o greutate academică cu o recunoaștere într-un spațiu mai larg. A fost tipărită la Editura „Risoprint” din Cluj.

Când vorbim de o teză de doctorat, asta spune multe: documentată, argumentată, documente, arhive, studiu și migală și multe altele, sunt împletite într-o asemenea lucrare de anvergură.

Puteți comanda cartea pe pagina fratelui de „Facebook”.

Iată ce conține cuprinsul

Lista abrevierilor

Obiectivele cercetării

Istoriografia temei

Surse documentare

Metodologie. Rezumatul tezei

I. Argument

1.1. Locul mişcării baptiste în istoria creştinismului

1.2. Baptiştii şi libertatea de conştiinţă

1.3. Baptiștii în Europa

1.4. Mişcări evanghelice care au influenţat mişcarea baptistă

II. Perioada de pionierat a bisericii baptiste în Transilvania

2.1. Primii misionari baptişti în Transilvania

2.2. Formarea primelor biserici baptiste în Transilvania

1) Cluj

2) Năsăud

3) Ilva Mică

4) Feldru

5) Măgura Ilvei

6) Maieru

7) Nepos

8) Rodna

9) Ciceu Poieni

10) Dumbrăveni

11) Bistriţa

2.3. Constituirea Bisericii baptiste din Negrileşti

III. Structura de organizare a bisericii baptiste din Transilvania

3.1. Rolul autorităţilor în organizarea bisericii baptiste

3.2. Organizarea bisericii baptiste locale

3.2.1. Serviciile cultice

3.2.2. Finanţarea și administrația

3.2.3. Patrimoniul cultic

3.3. Personalul duhovnicesc şi administrativ (Studiu de caz: pastorii

din Transilvania

3.3.1. Seminarul Teologic Baptist

3.3.2. Pastorii din Transilvania

3.4. Organizarea bisericii baptiste pe comunităţi teritoriale

3.5. Organizarea bisericilor baptiste într-o uniune națională

3.5.1. Criza Uniunii Baptiste în perioada interbelică

3.5.2. Înțelegerea funcționării Uniunii Baptiste

3.5.3. Relaţia conducerii Uniunii baptiste din România cu statul comunist

3.6. Statute de organizare şi reviste, informaţii statistice

3.6.1. Statutele cultului baptist

3.6.2. Revistele cultului baptist

3.6.3. Informaţii statistice

IV. Perioada de consolidare şi interacţiune a bisericilor baptiste din

Transilvania cu autorităţile (1920-1948)

4.1. Interacţiuni în spaţiul socio-politic şi religios românesc al perioadei

interbelice

4.2. Relaţia biserică-stat în România interbelică

4.3. Cultele „neoprotestante” și persecuțiile religioase

4.3.1. Rapoartele autorităţilor privind mişcarea baptistă

4.3.2. Soldaţii baptişti în armată

4.3.3. Discriminarea elevilor baptişti în unităţile de învăţământ

4.3.4. Metode de represiune între 1930-1940

4.4. Etapele restrângerii drepturilor şi libertăţilor baptiştilor;

deciziile ministeriale

4.4.1. Ordinul circular nr. 15.831/1921

4.4.2. Creştinul nr. 3, vol. IX/1 februarie 1921, Michigan, Detroit

4.5. Demersuri pentru autorizarea bisericilor baptiste şi rezoluţii oficiale

4.6. Deciziile din perioada 1933-1939

4.7. Deciziile din anii 1938-1939

4.8. Bisericile baptiste între 1940-1942

4.9. Decretul lege de desfiinţare a cultului baptist din 1942

4.10. Recâştigarea drepturilor: 1944-1948

V. Biserica Baptistă după 1948

5.1. Arondările

5.2. Protestul Comitetului Creştin Român pentru Apărarea Libertăţii Religioase

și de Conştiinţă