Cine sunt?

duminică, 31 octombrie 2021

„Postomul – O critică a subiectivității postumane” de Constantin Ghioancă

 


Am lecturat pe îndelete cartea abia ieșită de sub tipar a filozofului Constantin Ghioancă, „Postomul – O critică a subiectivității postumane”.

Plăcerea mea de a citi și niscai filozofie vine din vremurile trecute, din comunism. Îmi plăcea pentru că era diferită de învățătura materialist-științifică și parcă mă bucuram să văd că filozofia vorbea despre o persoană absolută sau despre absolut, pe când materialismul nega existența unei ființe mai presus de om, adică a lui Dumnezeu.

Cartea filozofului Constantin Ghioancă ne trece prin mai multe filtre de gândire unele radical diferite, altele diametral opuse, dar ne prezintă într-un limbaj filozofic pe Dumnezeul Bibliei, Acela care ne iubește.

Această carte ne ajută să ne învârtim în lumea ideilor cele mai înalte ale ființei umane, dar care depășesc zona limită de respect față de Creatorul care ne-a dat viața și care ne învață ce este binele.

Fraze filozofice precum: „Fiecare domeniu de bază al filozofiei – ontologie, etică, epistemologie, filozofie politică, estetică – este reinterpretat în gândirea postumană prin lentilele materialiste, imanentiste și rizomatice” (p. 108) sau: „Omul poate fi așezat în rețeaua rizomatică a subiectului transversal doar cu condiția să fie tratat, eminamente, prin prisma mentalității sale.” (p. 196) ne amintesc că citim un tratat de filozofie.

Curajul filozofului Constantin Ghioancă este de remarcat prin afirmațiile clare ale Bibliei, pe care le susține fără echivoc. „Sigur, din perspectiva creștină, Cel care creează totul, inclusiv omul și este Cauza principală a universului este Dumnezeu”. (p. 189). Merge cu îndrăzneală, lăsând parcă filozofia și afirmă adevărul evanghelic: „Mântuitorul Cristos este Adevărul care eliberează.” (p. 204).

Lucrarea susține poziția biblică față de avort și eutanasie, afirmând că doar Dumnezeu poate decide asupra vieții.

Să mai prezint o mica frază care accentuează caracterul creștin biblic al filozofului Constantin Ghioancă: „În creștinism, ieșirea din finitudine se face prin întâlnirea cu Dumnzeu, în Persoana lui Isus Hristos. Această întâlnire îl ajută pe om să se regăsească pe sine, ca om autentic, ca imago Dei. Acest om, fiind împăcat cu Dumnezeu și cu sine este altul decât postomul materialist”. (p. 227).

Recomand cu mare căldură cititorilor mei să lectureze cartea filozofului, dar și teologului Constantin Ghioancă pentru îmbogățirea gândirii noastre creștine.

Felicit, de asemenea, autorul care are o linie bine trasată a gândirii sale și curajul de a numi postumanismul „utopic”.

Cartea  se poate comanda de AICI.



La Humanitas, Sibiu



sâmbătă, 30 octombrie 2021

Te-ai îmbrăcat cu haina de nuntă dată de Dumnezeu? Matei 22:1-14

 


Dumnezeu Sfântul de la creație și până azi, în 2021, se lasă călcat în picioare de către noi oamenii, care suntem fie că vrem să recunoaștem sau nu, creați de Dumnezeu. Domnul Isus a venit pe pământ și cei din vremea Lui L-au umilit, disprețuit și omorât, dar cu toate acestea, Dumnezeu ne iubește tot atât de mult. În timpul vieții noastre umane putem face ce vrem de cuviință cu ea, dar la sfârșit Dumnezeu ne va cere socoteală. El ne cheamă cu dragoste la El, ne cheamă ca să ascultăm de El, ne pune la îndemână până și hainele (veșmintele) necesare ca să intrăm la nuntă, în sala de festivătăți a lui Dumnezeu, acolo unde vor fi fii cei răscumpărați ai Lui. Dacă nu ne punem la inimă ca azi să ne îmbrăcăm cu hainele Lui, atunci când va veni să-și vadă nuntașii vom amuți și vom fi scoși afară fără vreun drept de apel, pentru că L-am avut la îndemână o viață întreagă. Privește groaza: Prietene’, i-a zis el, ‘cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?’ Omul acela a amuţit”. Care va fi reacția noastră atunci?

  I.          Haina de nuntă este obligatorie și fără ea chiar dacă ai intrat în sală, vei fi dat afară. V. 12 și 13

1.    Aceasta demonstrează că după plecarea noastră în veșnicii nu mai putem să ne pregătim.

2.    Când trâmbița anunță venirea Mirelui totul trebuie să fie gata și uleiul în candelă să fie plin. Matei 25:1 - 13

Cele cinci fecioare neînțelepte care nu au avut suficient ulei, chiar dacă și-au procurat uleiul în timp ce mirele se îndrepta spre sala de ospăț, nu le-a folosit la nimic, pentru că au rămas afară bătând la ușă în zadar. Chiar acum bate la ușa îndurării lui Dumnezeu și se va deschide.

10. Pe când se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata au intrat cu el în odaia de nuntă şi s-a încuiat uşa. (Matei 25:10)

3. Un alt exemplu prin care ni se arată că încă de pe pământ trebuie să ne pregătim este pilda cu talantul. Matei 25:14 – 30.

Dacă nu lucrăm cu talantul acum, când ni se va cere socoteală va fi prea târziu și nu vom mai fi ajutați de nimeni deoarece este tardiv.

Cele 3 întâmplări relatate de Domnul Isus în Sfânta Evanghelie demonstrează că pregătirile pentru a  fi cu Dumnezeu în veșnicie se pot face chiar acum.

II.          Haina de nuntă este dată de Dumnezeu și corespunde standardului slavei Lui.

  Pentru foarte mulți oameni ni se pare de necrezut lucrurile pe care le cere Dumnezeu de la noi, precum să fim ca El, desăvârșiți, și sfinți. Ni se pare atât de ciudat încât uneori considerăm o nebunie să fim ca Dumnezeu. Dacă suntem mai atenți la ceea ce spune Biblia, realizăm că noi nu putem fi Dumnezeu, suntem doar OAMENI, dar putem să ne îmbrăcăm cu caracterul lui Dumnezeu și în caracter, comportare să fim ca El. Acest lucru este poruncă și noi azi trebuie să dovedim:

1.    Caracterul desăvârșit printr-o trăire desăvârșită a noastră asemenea lui Dumnezeu, după cum spune în Matei: 13 – 48

48. Voi fiţi dar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit. (Matei 5:48)

2.    Caracterul de compasiune, milă, de a fi milos ca Tatăl nostru din cer, care are milă de toți oamenii până și de dușmani. Luca 6: 27 – 36.

36. Fiţi dar milostivi, cum şi Tatăl vostru este milostiv. (Luca 6:36)

3.    Caracterul de demnitate, puritate, pus deoparte, sfânt al lui Dumnezeu care nu face parte din firea umană, este obligatoriu și pentru aceia ce vor viața veșnică.

15. Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră.
16. Căci este scris: „Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt.”

(1 Petru 1:15-16)

III.          Haina de nuntă trebuie îmbrăcată acum și este după cum ne spune Biblia caracterul lui Dumnezeu, pe care trebui să ni-l însușim.

Biblia ne spune, că noi trebuie să ne purtăm după modelul lui Dumnezeu oferit nouă prin Isus Cristos, de aceea trebuie în mod obligatoriu să:

1.     Rupem cu felul nostru lumesc de a trăi, numit de Biblie păgânătate și să trăim cu cumpătare, dreptate și evlavie.

11. Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat
12. şi ne învaţă s-o rupem cu păgânătatea şi cu poftele lumeşti şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie,
13. aşteptând fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Isus Hristos.
(Tit 2:11-13)

      2. Lepădăm caracterul păcătos în care trăim și să ne apropiem de Domnul Isus care ne spune: „Învățați de la Mine!”

1. Lepădaţi dar orice răutate, orice vicleşug, orice fel de prefăcătorie, de pizmă şi de clevetire
2. şi, ca nişte prunci născuţi de curând, să doriţi laptele duhovnicesc şi curat, pentru ca prin el să creşteţi spre mântuire,
3. dacă aţi gustat în adevăr că bun este Domnul.
4. Apropiaţi-vă de El, piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă şi scumpă înaintea lui Dumnezeu.
5. Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfântă, şi să aduceţi jertfe duhovniceşti plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos.
1 Petru 2:1-5

       3. Ne îmbrăcăm cu caracterul nobil și pur al lui Dumnezeu care este: îndurător, bun, smerit, blând, îndelung răbdător, iertător, plin de dragoste și care este desăvârșit.

12. Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare.
13. Îngăduiţi-vă unii pe alţii şi, dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi.
14. Dar mai presus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care este legătura desăvârşirii.
Coloseni 3:12-14)

Acestea lucruri ni se par de neatins, dar Dumnezeu ne cere să le atingem și în această privință, El vine în sprijinul nostru, prin faptul că ne-a dat darul Duhului Sfânt care ne ajută, ne vine în ajutor ne face conștienți de greutatea cuvintelor lui Dumnezeu. Duhul Sfânt ne dovedește gravitatea păcatului și  cauzele neascultării de Dumnezeu. De aceea, nu-ți dori să auzi: Prietene’, i-a zis el, ‘cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?’ Omul acela a amuţit”.

Haideți, ca astăzi, să renunțăm la hainele păcătoase ale lumii care aduc moartea o lepădare eternă de la fața lui Dumnezeu și să îmbrăcăm hainele scumpe și alese ale lui Dumnezeu ca să ne bucurăm veșnic împreună cu El.

Doamne ajută, Doamne dă izbândă!

vineri, 29 octombrie 2021

Olaru George 1895 – 1976 din Agrișu Mare

 


Fratele George Olaru s-a născut în ziua de 27 iulie 1895 în localitatea Agrișu Mare, județul Arad. Părinții se numeau George și Sofia.

Din copilărie a fost un om religios, îi plăcea foarte mult să meargă la biserică în fiecare duminică, să asculte slujba. Îi plăcea să se roage.

Este încorporat la 15 mai 1915 în armata austro-ungară la Regimentul 2 Vânători din Jula Ungaria. După șase săptămâni de instrucție este trimis pe front și cade prizonier. Prizonierii merg pe jos de la Tarriopol, Polonia, până la Kiev, Ucraina, în timp de cinci săptămâni. Ajuns în Rusia este repartizat la tăiat lemne pentru calea ferată, munca fiind foarte grea, fratele George fiind o fire mai deschisă, aducea voioșie în grupul de prizonieri. În anul 1917 se îmbolnăvește și medicul lagărului îi dă repaus. În spital găsește un Nou Testament al unui frate baptist din Aldești care era prizonier, pe care îl citește. Viața i se schimbă și la cei 22 de ani este inundat de dragostea mare a lui Dumnezeu, lucru văzut de camarazii săi, unii au ascultat, alții l-au batjocorit, iar într-o zi a fost închis toată ziua într-un grajd cu cai. Prin multe încercări ajunge să își predea viața în mâna Domnului Isus și este botezat în condiții aspre de frig, dar inima îi ardea pentru Domnul. Acest lucru s-a întâmplat în anul 1919 în Siberia.

În anul 1922 părăsește Rusia, întorcându-se acasă, iar în anul 1923 se înscrie la Seminarul Teologic Baptist din București pe care îl absolvă în 1927.

 

În ziua de 14 august 1927 fratele George este ordinat în Biserica Creștină Baptistă din Agriș, județul Arad. Comisia de ordinare era compusă din următorii frați: Ioan Socaciu, Ioan Ungureanu, Mitru Vanc și Simion Olar. A slujit în cercul Șiria, având un total de 18 biserici baptiste la care trebuia lună de lună să le viziteze, să predice, să dea Cina și să își facă lucrarea de păstor în mijlocul turmei sale.

Fratele a făcut parte din Comitetul Comunității Baptiste Arad.

În ziua de 28 noiembrie 1928 participă la deschiderea Casei de Rugăciune din Șepreuș, județul Arad, la care au luat parte mulți lucrători și oameni veniți din localitățile din jur. În ziua de de 25 martie 1936 participă în Șiria la o mare serbare de tineret. În anul 1947 mai participă la diferite programe speciale, fiind numit fratele bătrân Olaru.

 

În anul 1931 se căsătorește cu Florița, din comuna natală și Domnul le dă trei copii, doi băieți și o fată: Ioan, născut în 1932, Gheorghe, 1934 și Florica 1932.

În anul 1949 din cauza unor probleme de familie se retrage din lucrarea pastorală. Fiind singur, în anul 1963 se stabilește la fiica dumnealui de la Arad.

Fratele George Olaru, pe când era student la Seminar, fost preocupat și să scrie în revistele baptiste din acea vreme. Pe lângă unele articole, fratele publică și poezii. În anul 1927 scrie un articol: „Lupta împotriva limbei”.

 

O viaţă de dăruire, pasiune pentru rugăciune şi cercetare a Sfintelor Scripturi, îi aduc păstorului George Olaru experienţe spirituale binecuvântate cu Domnul său, pe care L-a slujit cu credincioşie.

Fratele George Olarul în anul 1976 este chemat de Stăpânul său în veșnicie, ca să locuiască pentru eternitate în casa pregătită de Mântuitorul său care și-a dat viața pentru păcatele omenirii.

 

Surse:

Alexa Popovici

Livius Ban

Farul Mântuirii

Glasul Tineretulu Baptist

Pacea

joi, 28 octombrie 2021

Pop Andrei 1988 – 2016

 


Fratele Andrei Pop s-a născut în ziua de 26 iunie 1988, părinții se numeau Aurel și Saveta.

Încă de copil este atras de dragostea lui Dumnezeu și la vârsta de 14 ani, în 2002 mărturisește pe Domnul Isus ca Domn și Dumnezeu personal în apa botezului.

În anul 2014 a finalizat studiile de licență și master din cadrul Universității „Emanuel” din Oradea, unde s-a deprins în a fi un om folositor Domnului și oamenilor din jur.

În anul 2014 se căsătorește cu Manuela Pop din localitatea Dej.

Biserica Creștină Baptistă din Cehu Silvaniei, județul Sălaj, îl alege pe fratele Andrei Pop ca păstor, iar în ziua de 28 decembrie 2014 îl ordinează.

Comisia de ordinare a fost compusă din frații: Teofil Mihoc, președintele comisiei, Gheorghe Pop (prezbiter al Bisericii Iris din Cluj), fratele Gheorghe Mureşan (prezbiter al Bisericii „Emanuel” din Cehu Silvaniei) şi fratele Nagy Ferencz (pastor al Bisericii Maghiare din Cehu Silvaniei). A predicat fratele Paul Negruț din Oradea.

În ziua de marți, 25 octombrie 2016, pe Drumul Județean 108 D, la ieșirea din localitatea Bulgari, județul Sălaj, Domnul a hotărât să-l cheme acasă pe copilul Său, la vârsta de 28, de ani printr-un accident de mașină.

În scurta lui slujire a fost la îndemâna lucrării Domnului acolo unde era nevoie, sprijinind lucrarea din biserica din Cehul Silvaniei, dar și din acea zonă.

 

Necrologul citit de Manuela la căpătâiul soțului său Andrei Pop:

„Andrei Pop - soţul cel mai preţuit, fiu mult iubit, frate drag, ginere ales, cumnat scump, prieten de dorit, dar mai presus de toate fiu răscumpărat al Tatălui pe care l-a slujit cu toată inima. Frate mai mic al Domnului Isus, Cel care l-a spălat şi l-a curăţat de orice păcat. Inimă mereu căutătoare de îndemnurile şi sfinţirea Duhului Sfant.

Dumnezeu a făcut mare binecuvântare familiei Pop, Saveta şi Aurel, în ziua de 26 iunie 1988, prin venirea pe lume al întâiului lor născut, Andrei, urmat de mezinul familiei la trei ani distanţă, unde au fost crescuţi într-un cămin iubitor, învăţând de mici să-L iubească pe Dumnezeu mai presus decât orice.

Urmându-şi de-aproape Salvatorul şi Mântuitorul, Andrei a încheiat legământ în apa botezului cu Stăpânul Universului la vârsta de 14 ani, de când i s-a dedicat cu toată inima sa. A urmat Facultatea de Teologie, licenţă şi master, din cadrul Universităţii „Emanuel” din Oradea, loc al binecuvântării şi al creşterii spirituale, unde caracterul său blând a fost şlefuit şi pregătit de Dumnezeu pentru o mare lucrare pe care avea să o facă alături de colegi dragi şi de profesorii pe care-i admira.

In anul 2011, plin de energie şi entuziasm în lupta de a cuceri suflete pentru Hristos, şi-a început lucrarea de păstorire a Bisericii Baptiste Emanuel din Cehu Silvaniei, cu o inimă dedicată şi plină de dragoste pentru fraţii pe care-i iubea mult şi de care a fost iubit mult. în acelaşi an, a început să se implice activ prin Asociaţia Hepsibah România în instituţiile oraşului Cehu Silvaniei, locuri pe care le-a îndrăgit şi le-a preţuit pentru oamenii pe care i-a găsit trecându-Ie pragul. Relaţia sa destul de strânsă cu casa de copii şi cu grădiniţa Cehu Silvaniei, îi dădea energie în a se investi fără şovăire în vieţile copiilor pe care-i iubea. De asemenea, era implicat la azilul de bătrâni unde s-a dăruit prin predicarea Cuvântului împreună cu prietenul său bun, Feri. Aproape de inima sa a fost şi lucrarea cu tinerii de la Zalău pe care-i preţuia şi dorea să le slujească prin trăire şi învăţătură, petrecând împreună seri de har în studiul Cuvântului sfânt.

în anul 2012, Dumnezeu i-a arătat-o pe cea aleasă din veşnicie pentru el, pe mine. După cea mai frumoasă prietenie, călăuzită pas cu pas de Creatorul nostru, am rostit legămintele de căsătorie în 3 august 2014 pentru a petrece împreună 2 ani, două luni şi 22 de zile de bucurie împreună cu Dumnezeul căruia i-am slujit. Suntem binecuvântaţi cu o fetiţă pe care Andrei n-a apucat să o cunoască, dar pe care a iubit-o şi a aşteptat-o cu nerăbdare. De acum, aşteptarea rămâne pe o singură parte. Soţ ce şi-a iubit soţia precum Hristos biserica, Andrei s-a jertfit pe altarul dragostei printr-o trăire curată, demnă de fiu al lui Dumnezeu - iubind, suferind, iertând, acoperind totul. O viaţă trăită spre folos veşnic. Viaţa lui Andrei nu s-a terminat. Ceea ce a rămas este doar lutul care se frânge. De abia acum el a intrat în adevărata viaţă. Şi-a dorit atât de mult să fie în prezenţa lui Dumnezeu încât Cel prea bun l-a chemat acasă cu braţele larg deschise, la momentul potrivit, hotărât din veşnicie.

Inima să ne fie îndreptată spre Dumnezeul pe care Andrei l-a slujit cu toată inima lui şi pe care abia a aşteptat să-l vadă faţă în faţă. Scumpă este înaintea Domnului moartea celor iubiţi de El.”

Surse:

Manuela Pop, soţia

Creștinul Azi

Farul Creștin

marți, 26 octombrie 2021

Hodoroabă Ieremia 1923 – 1997 din Pătrăuții de Jos

 

Fratele Ieremia Hodoroabă (scris și Eremia) s-a născut în ziua de  30 septembrie 1923 în localitatea Pătrăuții de Jos din Bucovina de Nord, fiind fiul lui Dumitru un neobosit pastor baptist și al Elenei.

La vârsta de 14 ani, mai precis în anul 1937 este botezat în Biserica Creștină Baptistă din Cernăuți-Roșa de fratele Andrasiuc.

În anul 1940 Uniunea Sovietică ocupă Basarabia și Bucovina, ca o consecință a Pactului Ribbentrop- Molotov. Germania a inițiat o acțiune de repatriere a cetățenilor etnici germani iar familia Hodoroabă Dumitru, cu toate că erau români, se refugiază în Germania.

Fratele Ieremia Hodoroabă este încorporat în armata germană la tancuri și trimis pe front. Se îmbolnăvește foarte grav și pe patul de spital face o promisiune Domnului: „Doamne, dacă mă scoți din iadul acesta, sunt gata să te slujesc în lucrarea Ta!” iar Dumnezeu i-a ascultat rugămintea, dându-i vindecare.

În ziua de 13 septembrie 1948 se căsătorește cu Madeleine Huckel din Alsacia în apropiere de Strasbourg, Franța. Soția i-a fost un bun ajutor în cei aproape 50 de ani de viață petrecuți împreună. Domnul le-a binecuvântat căminul cu patru copii: Teodor, Filip-Dimitrie, Sida-Doroteea și Eliane-Madeleine.

În anul 1949 tânăra familie Hodoroabă se înscrie la Seminarul Internațional Baptist de la Ruschlikon - Zurich din Elveția pe care îl absovă în anul 1953. Încă din anii studenției fratele Ieremia lucrează la o biserică din Metz, iar apoi la o biserică din Strasbourg.

În anul 1959 este chemat ca păstor la Biserica Creștină Baptistă Română din Paris, biserică înființată în anul 1923.

Fratele Ieremia Hodoroabă reușește în anul 1961 să transmită seară de seară învățături, prin intermediul emisiunii sale radio, emise prin stația Trans World Radio (TWR) din Monte Carlo, Monaco. Această emisiune era finanțată de organizația americană a baptiștilor de sud. Costul unei singure transmisii de jumătate de oră era 184 dolari. Din anul 1969  la acest program radiofonic contribuie și frații Popovici Alexa și Pitt. Alexa predica luni seara, Pitt miercuri seara, Ieremia marți iar joi era program pentru tineri. Această lucrare pe calea undelor și mai ales în timpul comunismului a avut un mare impact asupra iubitorilor de Evanghelie. Odată cu această emisiune mulți oameni s-au întors la Domnul. După anul 1990 programele s-au mutat de la Paris la Iași iar apoi s-au contopit cu programele din România - Vocea Evangheliei.

 

Acest post era foarte iubit și ascultat în fiecare seară de mulți credincioși baptiști, penticostali și chiar ortodocși. În urma emisiunilor difuzate fratele Ieremia a primit din țară 60.000 de scrisori în care frații își exprimau bucuria și mulțumirea, îi cereau Biblii și literatură creștină. Poporul Baptist a fost mângâiat sufletește în anii aceia grei, impuși de comunism. Fratele Ieremia a fost aproape de suferințele poporului Român, i-a legat rănile prin balsamul programelor transmise pe calea undelor. Fratele Ioan Bunaciu scrie un articol în revista „Farul Creștin” în anul 1999 articolul „Păstorul Ieremia Hodoroabă Omul care a stat în spărtură” și a continuat „și ne-a ajutat în vremuri grele”.  Fratele Alexa Pobovici scrie și dânsul: „Într-adevăr, păstorul baptist Ieremia Hodoroabă a făcut una din cele mai necesare și mai bine venite lucrări pentru credincioșii baptiști”.

Fratele Ieremia Hodoroabă transmițind doar programe din biserici, poezii, cântări, predici sau studii și nefăcând comentarii împotriva comunismului, avea trecere la ambasada Română din Paris și avea libertatea să vină în Țară și să facă înregistrări prin biserici ca să fie date pe post.

Fratele Ieremia Hodoroabă a înființat la Paris editura „Glasul Îndrumătorului Creștin” sponsorizată de Convenția Baptistă de Sud. A trimis Biblii prin poștă, între anii 1961 – 1967, 8.004 de Biblii dintre care 1.004 au fost returnate. Fratele ia legătura cu ambasada care mai departe îl sfătuiește să contacteze autoritățile de la București; primește permisiune de a pleca la București și este primit la Departamentul de Stat pentru Culte în audiență la domnul Dogaru care îi dă o aprobare verbală.

A scris mai multe cărți printre care: „Neemia paharnicul de Susa”; a editat o carte de cântări pe note „Cântările Evangheliei” și a tradus peste 30 de lucrări pe care le tipărea și le trimitea gratuit în România, unde era o mare foame spirituală.

Dacă cineva avea nevoie de Biblie putea să o facă foarte simplu, trebuia doar să-i trimită o vedere din România iar fratele știa că trebuie să trimită o Biblie și o făcea cu mare plăcere.  Fratele Samoil Saviuc mărturisește că în decizia sa de a se întoarce la Domnul, a contribuit mult momentul în care a primit o Biblie trimisă prin poștă de fratele Ieremia în anul 1966.

În anul 1992 fratele Ieremia Hodoroabă iese la pensie iar în 1993 se stabilește în localitatea Strasbourg, unde și-a petrecut restul vieții sale pământești.

Pleacă dintre noi de pe acest pământ unde fratele Ieremia a avut parte de multă suferință, în ziua de 7 noiembrie 1997,  la Domnul, care i-a fost credincios și l-a scăpat de multe ori din ghearele morții.

La înmormântarea fratelui Ieremia Hodoroabă au participat frați păstori români, germani, francezi și de alte naționalități. Pe lângă pastori și cei prezenți din public erau de mai multe naționalități, personalități sau oameni simpli, care au apreciat pozitiv întreaga activitate a fratelui. Mulți alții au trimis din întreaga lume telegrame prin care au evocat omul dar și personalitatea fratelui păstor Ieremia Hodoroabă.

Surse:

Alexa Popovici

Camelia Siminescu

Ilie Pop

Ioan Bunaciu

Mihai Gongola

Creștinul Azi

Farul Creștin

Îndrumătorul Creștin Baptist

luni, 25 octombrie 2021

Hodoroabă Dumitru 1892 – 1971 din Păltinoasa

 


Fratele Hodoroabă Dumitru s-a născut în ziua de 15 mai 1892 în localitatea Păltinoasa, județul Câmpulung. Părinții se numeau Pavel, de religie ortodoxă, iar mama Maria, de religie baptistă, amândoi fiind de naționalitate română.

Face 6 clase primare, iar mai târziu face două cursuri biblice.

În anul 1914 este încorporat de cercul de recrutare Cernăuți, la Regimentul 22 Austriac și dus să lucreze la fabrica de vagoane din Budapesta.

În ziua de 23 august 1915 este botezat la Biserica Creștină Baptistă Germană din Budapesta de pastorul Schefler. Spre sfârșitul războiului ajunge la Buteni, județul Arad, unde se cunoaște cu fratele Teodor Sida care îl învață din Cuvântul Domnului, să cunoască mai bine lucrarea Domnului.

În anul 1918 fratele Dumitru Hodoroabă se întoarce acasă la Pătrăuți. Aici începe să lucreze cu dragoste și râvnă, făcând cu cinste lucrarea de evanghelist.

În ziua de 17 mai 1920 se căsătorește în localitatea Storojineț  din județul Storojineț, cu Elena, născută Ciupei. Domnul le-a dat 6 copii, 3 băieți și 3 fete: Lidia, născută în ziua de 1 februarie 1922 în Pătrăuții de Jos, Eremia – 30 septembrie 1923 în Pătrăuții de Jos, Ioan, 3 februarie 1927 în Pătrăuții de Jos, Elisabeta – 15 mai 1931 în Cernăuți, Iacob – 9 iulie 1933 în Cernăuți și Petru – 6 aprilie 1941 în Cernăuți.

În ziua de 1 martie 1922 fratele Dumitru Hodoroabă este ordinat în Biserica Creștină Baptistă din Pătrăuți. Comisia a fost compusă din următorii frați: Constantin Adorean,  Atanasie Pascu și Radu Tașcă.

În ziua de 6 august 1926 oficiază un botez la Pătrăuții de Jos cu 22 de persoane.

În anul 1927 se mută din Pătrăuții de Jos,  la Cernăuți, unde își cumpără o grădină pe care zidește o casă. În casă a pregătit o sală unde s-a înființat Biserica Baptistă din Cernăuți.

După cel de-al doilea Război Mondial se refugiază în zona Aradului, unde slujește cu credincioșie și devotament.

Fratele Dumitru Hodoroabă a fost un lucrător devotat, în viața sa întotdeauna avea prioritate lucrarea Domnului.

Slujitorul Domnului Dumitru Hodoroabă este chemat acasă la Stăpânul său în ziua de 22 februarie 1971.

Surse:

Ioan Bunaciu

Arhive

Farul Creștin

Farul Mântuirii

Îndrumătorul Creștin Baptist

Cocariu Dușan 1917 - 2000 din Lescovița

 



Fratele Dușan Cocariu s-a născut în ziua de 17 martie 1917 în comuna Naidăș, sat Lescovița din județul Caraș-Severin. Părinții fratelui se numeau conform certificatului de naștere Svetozar, (dar mai era scris și Sfetozar sau Sgetozar) și Cristina de religie ortodoxă și naționalitate română.

Fratele Dușan este singurul copil al familiei Svetozar și Cristina Cocariu, implicit și urmașii acestuia, care până azi păstrează acest nume de familie, Cocariu. Cei doi frați ai lui Dușan, Mircu și Cornel și-au pierdut literele finale „iu” din nume rămânând doar Cocar.

Fratele Dușan Cocariu face școala primară cinci ani în localitatea natală.

Încă din tinerețe se ,,îndrăgostește” de Mântuitorul Isus Cristos primindu-L în inimă  și este botezat în ziua 16 septembrie 1936, la Lescovița, de către fratele Iosif Ghiocel.

Dragostea fratelui pentru Domnul Isus se manifestă prin faptul că predică Evanghelia prin grai dar și în scris. În anul 1936 fratele Dușan Cocariu trimite la revista „Farul Creștin” următoarea informație: „Frații din Naidăș au avut o mare bucurie cu ocazia serbării societății femeilor. La această serbare au vorbit și frații Ghiocel din Socolari, Iosif din Potoc, Dunca Gavril din Iam și Traian Dragu din Vrăniuț. A cântat corul și muzica din loc.”

În anul 1939 este recrutat și încorporat la Regimentul 3 Caraș, având gradul de caporal. A fost pe front 35 de luni iar în total cu armata a făcut 6 ani și 6 luni de stagiu militar, Domnul păzindu-l tot timpul și nu a fost rănit. A fost decorat cu „Crucea serv Credincios cu spadă clasa III-a”, ,,Bărbăție și Credință cu spadă clasa II -a” și o decorație Rusească.

În ziua de 1 iulie 1945 fratele Dușan Cocariu participă la o frumoasă serbare de evanghelizare cu ocazia redeschiderii casei de rugăciune a Bisericii Creștine Baptiste din Ormindea. Au mai participat frații P. Radovici și Ilie Mârza care au predicat Evanghelia și orchestrele din Deva și Codru, care au împodobit lucrarea Domnului, după o perioadă de aproape 3 ani când a fost închisă iar baptiștii persecutați și hărțuiți.

În ziua de de 15 mai 1948 se căsătorește în localitatea Poplaca din județul Sibiu cu Ana născută Manta. Domnul i-a binecuvântat cu trei copii: Tabita născută în anul 1949, Cornelia după doi ani în 1951 și Virgil născut în anul 1953.

 

Se înscrie la Seminarul Teologic Baptist deschis la Buteni în anul școlar 1946/1947 sub numele de Cocariu Dușan. În anul doi de studiu (1947/1948) la seminar este scris Cocariu Dușan.  Anul trei de seminar 1948/1949 îl începe cu numele de Cocaru Dușan. Seminarul îl absolvă în anul de învățământ 1953/1954.

Între anii 1949 – 1957 a păstorit Biserica creștină Baptistă din Anina. A mai slujit la bisericile din Jina, județul Sibiu, în Râmnicul Vâlcea sau Cisnădie.

Fratele Dușan Cocariu a fost un păstor dedicat sută la sută lucrării Domnului; a avut un rol deosebit în ogorul Evangheliei lucrând cu dedicație, multă dragoste și dezinteresat.

Astăzi prin îndurarea Domnului fratele Dușan Cocariu are un urmaș vrednic, care este păstor în orașul Deva. Numele lui este Daniel Virgil Cocariu născut în ziua de 03 august 1988 în localitatea Cisnădie și a fost ordinat în ziua de 04 noiembrie 2012.

În ziua de 11 iunie 2000 fratele Dușan Cocariu este chemat la Domnul ca să fie veșnic în casa pregătită de Domnul Isus pentru toți cei răscumpărați.

Surse:

Cornelia Cocariu, fiica

Ioan Bunaciu

Creștinul azi

Îndrumătorul Creștin Baptist

duminică, 24 octombrie 2021

Talpoș Vasile 1942 – 2021 din Bocșa

 


S-a născut în 23 iulie 1942, în comună Bocșa, judeţul Sălaj. Părinții se numeau Vasile și Veronica, de naționalitate română.

În anul 1964 absolvă școala Medie – 12 – din Cluj.

Încă din copilărie a intrat în contact cu Cuvântul lui Dumnezeu și în ziua de 28 mai 1961, a fost botezat de către fratele Ioan Dan.

 Se hotărăște să se înscrie la Seminarul Teologic Baptist din București. În acea perioadă era destul de greu să intri, deoarece erau doar șase locuri. Dumnezeu a fost cu fratele Vasile și între anii 1965-1969 a fost student la Seminar.

Fratele Talpoș și-a continuat studiile de licență la Institutul Teologic Protestant din Cluj (1975-1979).

S-a căsătorit cu sora Lidia și împreună au trei copii: Cristina, Cristian  și Emanuela.

Odată cu absolvirea Seminarului, fratele Talpoș și-a început slujirea în Biserica Baptistă din Cluj - Iris (1969-1974), iar apoi ca pastor în Biserica Baptistă din Turda (1975-1980).

Din 1986 și-a continuat slujirea împreuna cu fratele pastor Elisei Pecheanu la Biserica Baptistă ,,Nădejdea” din București, slujire de unde a și ieșit în pensie (2014).

Între anii 1980-1983, în perioada comunistă, fratelui păstor Talpoș i se aprobă să plece în America pentru a-și continua studiile. Specializarea aleasă a fost în Teologia Vechiului Testament și în Evanghelism, astfel că obține titlul de doctor în Teologie la Southern Baptist Theological Seminary, SUA.

După reîntoarcerea sa din America, între anii 1984-2019 devine profesor al Seminarului Teologic Baptist din București, predând următoarele materii: Religii comparate, Istoria Baptiștilor, Profetologie, Istoria literaturii creștine, Evanghelism, Vechiul Testament, Limba ebraică, Homiletica.

Din punctul de vedere al slujirii cultice, fratele Vasile Talpoș a avut mai multe funcții, după cum amintim: Membru în comitetul comunității de Cluj (1972-1974), Președinte în comunitatea de București, Secretar general în cadrul Uniunii Baptiste din România (1984-1988), Vicepreședinte în Federația Baptistă Europeană (1985-1987), Președinte în Federația Baptistă Europeană (1989-1991).

Între anii 1991-2000 a deținut și funcția de decan al Facultății de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București.

Printre cărțile publicate de dânsul, amintim: „Propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu” (1994), „Evanghelism Biblic” (1996), „The importance of Evangelism in ministerial training: a critical analysis of the contribution of selected nineteenth century Christian educators” (1999), „Studiu introductiv în legea, istoria și poezia Vechiului Testament” (1999), „Studiu introductiv la profeția Vechiului Testament” (2006).

Din luna octombrie 2011 este:  Profesor Emerit al Universităţii din Bucureşti. Menţionat în Dicţionarul personalităţilor ştiinţifice Who is who in Europe; Who is who in Romania

A fost un om al lui Dumnezeu, care a slujit cu credincioșie și dragoste în lucrarea Domnului din România. A fost devotat poporului baptist și a adus o mare contribuție la dezvoltarea Seminarului ca instituție, dar și la o bună apreciere a baptiștilor din România, de către cei din străinătate. A fost lovit de multe ori și dur, dar a mers înainte, aducând o plus valoare pentru poporul Domnului, rămânând credincios lui Dumnezeu și valorilor Lui. A fost un bun sfătuitor și ajutor pentru mulți tineri.

În ziua de 24 octombrie 2021, Domnul a hotărât să-i curme suferința și alergarea pe acest pământ și să-l cheme acasă la El.

 

sâmbătă, 23 octombrie 2021

Pregătește-te să dai ochii cu Dumnezeu

 



12. „De aceea îţi voi face astfel, Israele, şi, fiindcă îţi voi face astfel, pregăteşte-te să întâlneşti pe Dumnezeul tău, Israele!” (Amos 4:12, VDCC)

În grădina Eden omul s-a ascuns de Dumnezeu, deoarece Adam și Eva s-au temut că au trebuit să dea ochii cu Dumnezeu. Biblia ne spună că într-o zi va trebui să dăm ochii cu Dumnezeu și această întâlnire este de neocolit. Această întâlnire va crea groază sau fericire veșnică. Ce se va întâmpla cu mine, cu tine când ne vom întâlni cu Dumnezeu? Ca să nu fie un dezastru întâlnirea cu Dumnezeu ACUM pregătește-te, mâine se poate să fie prea târziu.

A nu te pregăti să te întâlnești cu Dumnezeu este o nebunie, care te va umple de o groază veșnică!

  I.          Când se închid ochii pentru această lume pământeană se deschid ochii pentru veșnicie și dai ochii cu Dumnezeu.

1.    Această întâlnitre nu poate fi  evitată și este asemănătoare cu cea a lui Adam și a Evei.

7. Atunci li s-au deschis ochii la amândoi; au cunoscut că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut şorţuri din ele.
8. Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin grădină în răcoarea zilei, şi omul şi nevasta lui s-au ascuns de Faţa Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină.
9. Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om şi i-a zis: „Unde eşti?”
10. El a răspuns: „Ţi-am auzit glasul în grădină şi mi-a fost frică, pentru că eram gol, şi m-am ascuns.”
11. Şi Domnul Dumnezeu a zis: „Cine ţi-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci?”
(Geneza 3:7-11,)

2.    Această întâlnire este programată pentru fiecare om.

12. Aşa că fiecare din noi are să dea socoteală despre sine însuşi lui Dumnezeu. (Romani 14:12)

3.    Această întâlnire trebuie pregătită de pe acum.

15. câtă vreme se zice: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii.” (Evrei 3:15)

II.          Aici pe pământ Dumnezeu caută să intre în contact cu fiecare om, să-I spună că îl dorește în Împărăția Sa.

1.    Prin Cuvântul Său, și robii lui credincioși care vestesc Evanghelia suntem chemați.

28. Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.
29. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.
30. Căci jugul Meu este bun şi sarcina Mea este uşoară.”
(Matei 11:28-30)

2.    Neascultând de glasul Domnului, El folosește „Toiagul și Nuiaua” ca să mă abată pe calea cea dreaptă și să intru în staulul unde sunt oile lui.

3.    Dacă tot nu vreau să intru în turma Sa mă pedepsește cu urgiile Lui  ca să mă corecteze, să mă întorc pe calea cea bună .

5. Şi aţi uitat sfatul pe care vi-l dă ca unor fii: „Fiule, nu dispreţui pedeapsa Domnului şi nu-ţi pierde inima când eşti mustrat de El.
6. Căci Domnul pedepseşte pe cine-l iubeşte şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeşte.”
7. Suferiţi pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca şi cu nişte fii. Căci care este fiul pe care nu-l pedepseşte tatăl?
8. Dar, dacă sunteţi scutiţi de pedeapsă, de care toţi au parte, sunteţi nişte feciori din curvie, iar nu fii.
(Evrei 12:5-8)

III.          Dumnezeu ne-a iubit așa de mult că l-a dat la moarte pe fiul Său, de aceea să ne pregătim ca să fim cu El și să nu fim dați afară.

1.    Pregătirea constă în a răspunde invitației Lui

15. Unul din cei ce şedeau la masă cu El, când a auzit aceste vorbe, I-a zis: „Ferice de acela care va prânzi în Împărăţia lui Dumnezeu!”
16. Şi Isus i-a răspuns: „Un om a dat o cină mare şi a poftit pe mulţi.
17. La ceasul cinei, a trimis pe robul său să spună celor poftiţi: ‘Veniţi, căci iată că toate sunt gata.’
18. Dar toţi, parcă fuseseră vorbiţi, au început să se dezvinovăţească. Cel dintâi i-a zis: ‘Am cumpărat un ogor şi trebuie să mă duc să-l văd; rogu-te să mă ierţi.’
19. Un altul a zis: ‘Am cumpărat cinci perechi de boi şi mă duc să-i încerc: iartă-mă, te rog.’
20. Un altul a zis: ‘Tocmai acum m-am însurat şi de aceea nu pot veni.’
21. Când s-a întors robul, a spus stăpânului său aceste lucruri. Atunci, stăpânul casei s-a mâniat şi a zis robului său: ‘Du-te degrabă în pieţele şi uliţele cetăţii şi adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi şi şchiopi.’
22. La urmă, robul a zis: ‘Stăpâne, s-a făcut cum ai poruncit şi tot mai este loc.’
23. Şi stăpânul a zis robului: ‘Ieşi la drumuri şi la garduri şi, pe cei ce-i vei găsi, sileşte-i să intre, ca să mi se umple casa.
24. Căci vă spun că niciunul din cei poftiţi nu va gusta din cina mea.’”
(Luca 14:15-24)

 

2.    Pregătirea constă în a lucra cu talantul încredințat.

14. Atunci , Împărăţia cerurilor se va asemăna cu un om care, când era să plece într-o altă ţară, a chemat pe robii săi şi le-a încredinţat avuţia sa.
15. Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi şi altuia unul, fiecăruia după puterea lui, şi a plecat.
16. Îndată, cel ce primise cei cinci talanţi s-a dus, i-a pus în negoţ şi a câştigat cu ei alţi cinci talanţi.
17. Tot aşa, cel ce primise cei doi talanţi a câştigat şi el alţi doi cu ei.
18. Cel ce nu primise decât un talant s-a dus de a făcut o groapă în pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său.
19. După multă vreme, stăpânul robilor acelora s-a întors şi le-a cerut socoteală.
20. Cel ce primise cei cinci talanţi a venit, a adus alţi cinci talanţi şi a zis: ‘Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi cinci talanţi.’
21. Stăpânul său i-a zis: ‘Bine, rob bun şi credincios, ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău.’
22. Cel ce primise cei doi talanţi a venit şi el şi a zis: ‘Doamne, mi-ai încredinţat doi talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi doi talanţi.’
23. Stăpânul său i-a zis: ‘Bine , rob bun şi credincios, ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!’
24. Cel ce nu primise decât un talant a venit şi el şi a zis: ‘Doamne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n-ai semănat şi strângi de unde n-ai vânturat:
25. mi-a fost teamă şi m-am dus de ţi-am ascuns talantul în pământ; iată-ţi ce este al tău!’
26. Stăpânul său i-a răspuns: ‘Rob viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat şi că strâng de unde n-am vânturat,
27. prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu!
28. Luaţi-i dar talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi.
29. Pentru că celui ce are, i se va da şi va avea de prisos, dar de la cel ce n-are, se va lua şi ce are!
30. Iar pe robul acela netrebnic, aruncaţi-l în întunericul de afară: acolo vor fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.’
(Matei 25:14-30)

 

3.    Pregătirea constă în îmbrăcarea cu hainele date de El.

12. Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare.
13. Îngăduiţi-vă unii pe alţii şi, dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi.
14. Dar mai presus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care este legătura desăvârşirii.
15. Pacea lui Hristos, la care aţi fost chemaţi ca să alcătuiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre şi fiţi recunoscători.
16. Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea. Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, cântând lui Dumnezeu cu mulţumire în inima voastră.
(Coloseni 3:12-16)

IV.          Mesajul lui Dumnezeu este clar, adevărat, tulburător de categoric, care ne avertizează și nu se schimbă, de aceea acum:

1.    Pocăiește-te și pune capăt păcatelor oricare ar fi ele.

2.    Rupe cu păgânătatea acestei lumi care are valori ce ne duc în iad.

3.    Crede-L pe Dumnezeu și pregătește-te să-L întâlnești pe Dumnezeu după regulile scrise în Cuvântul Său.

Noi, oamenii punem totul pe seama presupunerii, adică  „vom vedea”, dar atunci când vom vedea va fi prea târziu să ne pocăim, să ne pregătim să-L întâlnim pe Dumnezeu. De aceea, Domnul ne avertizează din timp tocmai ca să ne pregătim și să fim gata asemeni celor cinci fecioare înțelepte care au fost gata la timp.

Doamne ajută-ne să ne sculăm din somnul nepăsării și să facem voia Ta.