Prezint articolul doamnei Dr. Iemima Ploscariu
despre care am scris AICI,
„Familia
Craighead și influența misionară baptistă în România interbelică”. Acest articol
ne ajută să înțelegem mai bine mișcarea de pionerat a misionarilor baptiști
veniți din America în speța noastră. Aceștia au fost oameni dăruiți de Dumnezeu
cu puterea Duhului Sfânt, de a renunța la confortul din America și a lucra din
greu alături de frații lor baptiști din zone mai grele.
Mulțumesc doamnei Dr. Iemima Ploscariu care ne-a pus
la îndemână o mică parte din viața familiei Craighead care a lucrat cu mare
dragoste și pasiune pe pământul nostru românesc.
În colaborarea mea cu Mihai Ciucă, am discutat intens despre
mișcarea baptistă din Basarabia. În 2019, mi-a cerut să semnalez daca cumva dau
peste vreo mențiune de un misionar baptist american pe nume Walter Craighead în
arhivele naționale Române sau de la Chișinău. Mihai mi-a spus atunci că
Craighead era unul dintre eroii săi. Anul trecut (2023) la o conferință, Dr.
Paul Michaelson a prezentat sprijinul american pentru baptiștii români, prin
Everett Gill la București, a menționat și prezența unei figuri misterioase pe
nume Walter Craighead, printre misionarii americani din România interbelică.
Walter și soția sa Hazel, au slujit aproape 20 de ani ca misionari în Basarabia
și Bucovina. Cu ajutorul volumelor lui Mihai Ciucă, al recentei biografii a
femeilor baptiste basarabene, scrisa de Olga Mocan și al documentelor din
Arhivele Naționale din Chișinău, din București și de la CNSAS, doresc sa vă
prezint puțin mai mult despre această figură misterioasă.
Walter Eugene Craighead s-a născut la Towntown, Alabama, în
familia cu doisprezece copii a unui pastor care câștigă pâinea ca agent de
vânzări, Thomas B. Craighead și a soției acestuia, Mollie. Walter s-a botezat
la varsta de 16 ani, după ce familia s-a mutat la Chattanooga, Tennessee. A
urmat vreme de trei ani cursurile Universității din Chattanooga, timp în care a
simțit că pierde din pasiunea pentru câștigarea sufletelor, motiv pentru care a
studiat doi ani la Moody Bible Institute din Chicago, unde a cunoscut-o pe
viitoarea lui sotie Hazel Thomson. Înainte de absolvire l-a cunoscut pe
pastorul William Fetler la o conferință care avea ca scop promovarea
interesului pentru evanghelizarea Rusiei. S-a implicat un an într-o lucrare de
misiune în rândul comunității de ruși și polonezi din Chicago, timp în care a
urmat cursuri la Northern Baptist Seminary. Următorul an s-a pregătit la
Russian Bible and Educational Institute din Philadelphia, o instituție de
pregătire a misionarilor pentru Rusia, înființată de William Fetler, asociată
Russian Missionary Society. Walter Craighead (1892-1978) sa casătorit cu Hazel
(Thomson) (1892-1976) la Prima Biserică Baptistă din Albion, Michigan, la 1
septembrie 1920. Walter a fost ordinat în această biserică. Cu soția sa Hazel,
Walter Craighead, împreună cu 25 de misionari și cu Fetler, s-a îmbarcat pe
vasul Olympia spre Europa, pe 30 noiembrie 1920.
După șase luni de studiu intens al limbii ruse în Anglia,
soții Craighead au mers în Basarabia la Chișinău în mijlocul lunii august 1921.
Au rămas un an la Chișinău învățând limba rusă de la Boris Bușila. (Mocan 222).
Biserica Baptistă din Chișinău a fost descrisă de misionari norvegieni ca fiind
o biserica cosmopolită, formată din ruși, bulgari, români, evrei, sârbi, chiar
și un cuplu de misionari americani, care nu erau alții decât soții Craighead. În
Basarabia ei au lucrat ca evangheliști și ca instructori de lucrători în
următoarele două decenii, ducând o activitate intensă la Chișinău, Bălți,
Cetatea Albă, Cernăuți precum și în multe alte localități basarabene și
bucovinene (Ciuca, vol. 2, 512-518).
În septembrie 1922 Walter cu Hazel au mers pentru prima dată
la Bălți unde Walter ajuta la păstorirea
bisericii baptiste (Mocan 234). Bălți era un loc strategic de evanghelizare
pentru raionul întreg. În raion existau patru sate care aveau câte un grup mic
de credincioși baptiști (Mocan 243). Walter cu Hazel au închiriat o casă care a
aparținut unui medic evreu (Mocan 239). Au ajutat si biserica de 25 de membri
să închirieze o clădire în vara anului 1923. Mulți membri ai bisericii, cu greu
puteau să citească. Familia Craighead impreună cu două surori baptiste, învățătoare
din Bălți, au lucrat să învete credincioșii să citească. (Mocan 238)
Datorită pericolului cu care se confruntau pastorii locali
și a cererilor multe de botezuri în județul Hotin, în 1922, Comitetul Executiv
al Congresului Basarabean a cerut lui Walter, ca american, să meargă la Hotin
pentru a-i boteza pe cei care doreau să se boteze (Mocan 252). În 1923 au mers
cu Boris Bușila la Congresul Alianţei Mondiale Baptiste de la Stockholm (Mocan
222) împreuna cu Constantin Adorian și alți reprezentanți de la Uniunea
Baptista Româna din București.
Au avut loc percheziții ilegale de către poliție, deoarece
aceștia erau suspicioși de ceeace predau străinii. În Balți, școala duminicală
a ajuns la 40 de copii, iar copiii și tinerii aduceau în mod regulat copii din
familii nebaptiste la servicii. „Inspectorul școlar a încercat, de mai multe
ori să ne forțeze să respectem ordinul său, potrivit căruia aveam dreptul să
învățăm doar copiii din familiile baptiste, dar nu aveam dreptul să învățăm
alți copii.” (Mocan 241) Însa biserica a rămas deschisă pentru toți.
În 1924 au ajutat la strângerea de fonduri cu credincioșii
locali pentru a cumpăra teren pentru biserica baptistă din Bălți. Soții
Craighead au fost primii care au contribuit cu ceasul lor de aur, verighetele,
cristalul și cu o sumă de bani. (Mocan 179) Walter a lucrat alături de
localnici la ridicarea bisericii din Bălți cu 25 de metri lungime și 8 metri
înălțime. (Mocan 181) Finalizarea lucrărilor de construcți a avut loc în anul
1925 dupa 5 luni de lucru. Pentru a plăti datoriile rămase, au închiriat un
câmp de floarea-soarelui și vindeau semințele toamna. După doi ani erau deja
aproximativ 80 de membri. În 1930 erau 100, iar Walter încă lucra pământul cu
voluntari ai bisericii pentru a plăti datoria bisericii. Biserica din Bălți a
servit drept centru pentru alte zece biserici din raion, care aveau între 30 și
100 de membri în anii 1930. Multe biserici mici care nu aveau un baptisteriu
veneau la Bălți pentru a oficia botezuri. Biserica din Bălți a găzduit
congrese, cursuri biblice conferințe pentru întreaga regiune. (Mocan 246)
Din cauza activitătii bogate, Craighead și Pastorul Ivan
Soroceanu, au fost luati la interogatoriu de mai multe ori. Uneori îl băteau pe
Soroceanu în loc de Craighead, pentru că le era frică să atingă un cetățean
străin. Walter a fost altă dată închis și chiar bătut în timpul serviciului său
în Basarabia.
În 1930 Evrett Gill
îi angajează pe familia Craighead ca misionari ai Consiliului pentru Misiuni
Străine ai Convenției Baptiste de Sud. Walter a lucrat în biserici în sate și
la oraș, a condus conferințe, a organizat grupuri de studiu Biblic sau
conferințe biblice în orașele centrale, a trimis frați instruiți pentru a-i
ajuta pe frații din sate sau din provincii în studierea Bibliei. Slujea prin muzică, școala duminicală și alte
activități la bisericile unde se afla de-a lungul anilor în România: bisericile
din Bălți, Chișinău, Ismail, Cetatea Alba, Galați, București, Cernăuți. (Mocan
285). Walter a încurajat creștinii baptiști din Basarabia să ajute misionarii
locali în Africa prin bani trimiși Departamentului de Misiune pentru
Străinătate al Southern Baptist Convention. Walter a invitat un profesor
baptist de culoare din Statele Unite să vină cu el la Cernăuți de la Congresul
Baptist Mondial din Berlin unde au participat amândoi în 1934. Au cântat mai
multe imnuri afro-americane la biserica credincioșilor din Cernăuți cu ruși și
germani (Mocan 286).
Hazel a organizat studii biblice, școli de vacanță biblică
alaturi de Earl Hester, profesoara la școala de fete din București. Hazel a născut
5 copii în România. Cu venirea celui de-al doilea Război Mondial, familia a decis
să plece din România în octombrie 1939. Walter a plecat mai târziu în 1940. Au
continuat lucrarea misionară în Paraguay.
Dr. Charles A. Maddry, Secretarul Executiv al Consiliului
pentru Misiuni Străine ai Convenției Baptiste de Sud în America (1933–44) a
constatat că numărul baptiștilor din Basarabia, între Primul și al Doilea
Război Mondial, a fost cel mai mare în comparație cu alte părți ale lumii în
care a lucrat Convenția Baptistă de Sud (Mocan 286). Familia Craighead a avut o
importantă conribuție la aceasta și în susținerea spirituală și financiară a
acestor biserici din Basarabia. Ei sunt încă amintiți cu drag de către
baptiștii din Bălți și moștenirea lor spirituală rămâne azi în bisericile
baptiste credincioase din Republica Moldova.
(Lucrarea completă va fi publicată anul viitor, 2025).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu