Edward Millard 1822-1906

 Edward Millard  a fost un om a lui Dumnezeu care a lucrat mult pentru slava lui Dumnezeu și extinderea Împărăției Lui. El a slujit ca lucrarea Domnului să depășească granițele țări sale și cuvântul Domnului să ajungă și la poporul Român. A contribuit la tipărirea în limba româna a primei Biblii din 1873 la Pesta.

Se cade să-l cunoaștem mai bine pe acest slujitor care prin multe încercări și zbateri a luptat până la capăt.

Pe saitul wikipedia în limba germană am găsit o scurtă biografie pe care o puteți citi aici în original iar mai jos prin strădania sorei Lena Munster din Austria redăm în traducere.

Edward Millard  s-a născut în Anglia și a crescut în Olanda unde a absolvit un studiu pedagogic (1839-1845)  a lucrat   ca un  cadru didactic și educator. În 1846 , el a venit la Elberfeld și a studiat creștinismul sub a cărui influență  a făcut o alegere personală de credință. Un an mai târziu, el a intrat în serviciul Societăți Biblice pentru Britania și străinătate,  apoi ca director în Köln. In scurt timp a lucrat la Berlin și de la 1850 la Viena.

Din  partea autorităților austriece Millard a primit inițial permisiunea de a distribui Biblii și scrieri religioase. După 18 luni, el a raportat la sediul central al Societății Biblice din Londra, difuzarea de 36.000 copii ale scrierilor biblice și permisiunea pentru încă 25.000 de exemplare.  Millard a deschis în casa lui pentru întâlnirile de închinare ale unui cerc Baptist mic  care a avut loc imediat după sosirea sa la Viena. În timpul unui serviciu de biserică în 1851 casa lui Millard a fost percheziționată de poliție la ordinele autorităților. S-au găsit Biblii și cărți religioase au fost confiscate și distruse. Credincioșii au fost arestați iar Edward Millard și familia lui au fost expulzați. Guvernul britanic  a încercat pe cale diplomatică să intervina împotriva acestei decizii de expulzare, dar fără succes. Celelalte stocuri biblice rămase se confruntau cu amenințarea de distrugere.

Numai în 1861 Edward Millard putea depune  o nouă cerere de intrare. În acest an, în Austria a fost a fost adoptată, Legea ce a permis populației protestante  să își manifeste  liber  religia. Din moment ce baptiștii au fost excluși de la aceste libertăți  Millard a stat în legătură cu conducerea bisericii   Evanghelice din Austria . În 1864 Millard a reușit folosindu-se de Biserica Evanghelică, s-a înființat un nou depozit de Biblie vizavi de Opera de Stat din Viena. În termen de câțiva ani, lucrarea începută de Millard a avut o ascensiune puternică. În toate părțile Monarhiei habsburgice a apărut traduceri - în ciuda rezistenței masive a Bisericii Romano - Catolice - ramuri ale Societății Biblice, care prevedea tipărirea și distribuirea de Biblii și scrieri în 13 limbi majore ale monarhiei dunărene.

Mica comunitate baptistă din Viena cu întoarcerea lui Millard primește noi impulsuri.

În 1869 ia ființă biserica baptiștilor din Viena. Întâlnirile de închinare au avut loc la casa domnului și doamnei Millard.

După pensionarea sa ca director al filialei austriece a Societăți Biblice (1887) Millard a mers la Wiesbaden și a preluat îngrijirea pastorală a Bisericii Baptiste locale (1891-1896).

Apoi s-a mutat la Wesel și  acolo până la moartea sa , în 1906 a participat la  construirea bisericilor Baptiste din Duisburg și Oberhausen .

În plus față de aceste activități Millard a luat , de asemenea , sarcini importante în Federația baptiștilor  germani.

Luptele cu autoritățile au fost consemnate și de Enciclopedia britanică care scrie de Societatea Biblică Britanică din Austria.

„Eforturi au fost făcute de către Dr. Pinkerton în anul 1816 pentru a stabili o Societate Biblică naţională pentru cei din Austria; dar, împăratul fiind influenţat de Papă, a fost convins de către acesta să refuze propunerea. O nouă încercare a fost făcută în anul 1850, atunci când în mai puţin de 2 ani 41, 659 de copii ale Sfintei Scripturi în germană, boemiană şi maghiară au fost puse în circulaţie. Reacţii negative n-au întârziat să apară, astfel că autorităţile au ordonat ca întregul stoc de cărţi care era pe punctul de a fi distribuit să fie retrase din întreaga ţară. Domnul E. Millard, agentul societăţii, conformându-se cu acest ordin, s-a retras în Prusia, unde a lucrat pentru câţiva ani cu un succes însemnat. După un timp i s-a dat voie să se întoarcă la Viena şi să deschidă depozite în centre din Pesta, Trieste, Klauscnburg şi Praga. Dispunând de mijloace şi cu ajutorul unei mari echipe de colportori, el a editat în ultimii 10 ani 1,250,000 de copii”.

Greutățile ce le-a întâmpinat în Europa cu autoritățile a ajuns și în presa baptistă din America care scrie sub titlu: „Biblia în Austria”. Iată mesajul tradus de Dorina Yca Gherman din TB, 1852,

„Un corespondent, scriind din Viena la data de 21 Martie,  ne aduce la cunoştinţă despre confiscarea de către guvernul austriac a Bibliilor ce aparţineau Societăţii Britanice şi Străine a Bibliei. Domnul Millard, cel care este menţionat în următorul pasaj, este un agent, un lucrător al Societăţii.

În luna Iunie a anului 1851, depozitul Societăţii Biblice din Pesta, care funcţiona încă din anul 1847, a fost închis din ordinul poliţiei, care motiva închiderea depozitului pe baza faptului că nu exista o licenţă specială care permitea vinderea Bibliilor. Au fost luate imediat măsuri de către cel în a cărei responsabilitate erau acele Biblii, în ajutorul lui venind preoţi, pastori protestanţi ai bisericilor din Pesta şi Buda, care au fost de acord sa obţină acea licenţă specială. Deşi cererea a fost făcută deopotrivă către judecătoria din Pesta şi direct către Ministerul Cultelor, nu s-a primit niciun răspuns; mai mult decât atât, acele Biblii încă sunt în mâinile poliţiei.

La sfârţitul lui februarie, un colect ce conţinea Biblii în limba germană şi era destinat unui vânzător de cărţi din Viena a fost confiscat la vamă; cam în acelaşi timp, aceeaşi măsură a fost luată şi în cazul unui pachet de Biblii ce trebuiau să intre în posesia unui librar din Viena. Nu s-a oferit niciun motiv pentru a explica această procedură.

În data de 5 a acestei luni (august) 900 de Biblii în limba germană, dialectul boemian, au fost confiscate şi luate de către poliţie. Cel în grija căruia se aflau acele Biblii era domnul  Adolf Reichard, care era tipograf în Gnns, din regiunea Boemia, Germania. I-au mai lăsat un număr destul de considerabil de cărţi, dar, cu o singură condiţie, ca acele cărţi să nu fie transportate nicăieri. I s-a ordonat, de asemenea să înceteze să mai tipărească Biblii.

Domnul Millard spune în memoriul lui că: „Toate Scripturile, Bibliile care au avut de suferit din cauza acestor măsuri sunt proprietatea Societăţii Britanice şi Străine a Bibliei şi valorează la o primă calculare 40 de mii de florini austrieci (4000 de lire).

Domnul Millard cere respectuos câteva explicaţii ale Ministerului, sau măcar o decizie promptă în ce priveşte proprietatea Societăţii, Asociaţiei şi anume Scripturile. El  declară că, aşa cum tipărirea şi vânzarea de Biblii nu a fost înainte interzisă în Austria, Societatea a acţionat în conformitate cu legea, dând permisiunea de a circula comercializarea Bibliilor prin librării ( nu în mod personal) neavând nimeni niciun interes personal din distribuirea lor. Astfel că, ar fi corect să se permită Societăţii să se debaraseze de Bibliile deja tipărite, în care s-a cheltuit atât. El adaugă de asemenea beneficiile puse la dispoziţia celor 4 milioane de Protestanţi Austrieci, de către Societate. El mai spune că Bibliile n-au fost până în prezent suficiente pentru a satisface cererile poporului credincios”.

Alte informații le găsim pe ,,Blogul unui duh întarâtat" a lui Mihai Ciucă. Vezi aici  articolul: „Transilvania în 1865, prin ochii lui Edward Millard” iar aici articolul: „Regatul României la 1910, prin ochii Societății Biblice Britanice”.

Dacă citim ce spune Biblia:  „Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, cari v’au vestit Cuvîntul lui Dumnezue; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfîrşitul felului lor de vieţuire, şi urmaţi-le credinţa!” (Evrei 13:7, VDC)  și dacă mă uit în viața mea văd că am mari condiții fără restricții cu libertate peste măsură de mare și ce luptă duc?

Doamne ajută-ne să lucrăm și noi de azi la lărgirea Împărăției tale!