Sunt baptist, bunicul meu anabaptist și strămoșul meu e Biblia

Baptiștii nu-și trag învățătura, nici libertatea din reforma lui Luther.

Sună fastuos  să strigi de la înălțimea a 500 de ani de la începutul unei reforme „bisericile să se reformeze”, dar nu ar fi și mai de preț și mai înălțător să strigi de la înălțimea scaunului de glorie al lui Dumnezeu: „întoarceţi-vă inima spre Domnul, Dumnezeul lui Israel.?”

Sunt destul de bucuros că Luther a câștigat o bătălie importantă, dar nu subscriu la elogiile ce se aduc cu ocazia aniversării a 500 de ani de reformă protestantă. Nu-l savurez pe Luther pentru multe lucruri, dar nu primesc nici mesajul de azi al acelora care ne invită la o reformă în biserică. Ce reformă religioasă a produs Luther? Doar faptul că soția pastorului poate să poarte roba,  să ridice mâinile spre Dumnezeu și să slujească ce numai bărbaților le este dat? Reforma lui Calvin care a creat doar tulburări și dezbinări? Nu îmi doresc așa reformă.

Biblia ne vorbește insistent și cu o greutate dramatică „Întoarceți-vă la Dumnezeu”. 

„Scoateţi, dar, dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru şi întoarceţi-vă inima spre Domnul, Dumnezeul lui Israel.”” (Iosua 24:23, VDCC)

Strigăm noi azi de la înălțimea a 500 de ani:  „bisericile au nevoie de reformă, dar Dumnezeu spune din vremea lui Adam că păcatul face prăpăd, dar noi să-l stăpânim.

 „Nu-i aşa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l stăpâneşti.” (Geneza 4:7, VDCC)

Nu  reformă religioasă, ci o pocăință adevărată și sinceră înaintea lui Dumnezeu.

„Pocăiţi-vă, dar, şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină de la Domnul vremurile de înviorare” (Faptele apostolilor 3:19, VDCC)

„Sfâşiaţi-vă inimile, nu hainele, şi întoarceţi-vă la Domnul Dumnezeul vostru. Căci El este milostiv şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi-I pare rău de relele pe care le trimite.” (Ioel 2:13, VDCC)

 „Alergătorii s-au dus cu scrisorile împăratului şi căpeteniilor lui în tot Israelul şi Iuda. Şi, după porunca împăratului, au zis: „Copii ai lui Israel, întoarceţi-vă la Domnul Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac şi Israel, ca să Se întoarcă şi El la voi, rămăşiţă scăpată din mâna împăraţilor Asiriei.” (2 Cronici 30:6, VDCC)

Nu subscriu la reforma lui Luther, dar subscriu cu totul acelor oameni care s-au adunat să citească Biblia și să o pună în practică, care s-au numit anabaptiști și apoi baptiști, care au ca scop răspândirea Cuvântului Sfânt al lui Dumnezeu și punerea Lui în practică. Și înainte de aceștia au fost oameni credincioși care trăiau după voia lui Dumnezeu.

Earle E. Cairns scrie la p.299: „Negarea ideilor lui Luther și Zwingli de către anabaptiști, cât și incidentul de la Munster au adus condamnarea și la persecuția mișcării atât din partea protestanților cât și din partea romano-catolicilor,” iar la p. 300 scrie despre anabaptiști: „Ei au fost oameni simpli care credeau în Biblie.”

La p. 3o4 scrie „Pentru a înființa un sistem eficient, Calvin a folosit statul ca să impună pedepse și mai severe.”

Reformații ne-au fost ostili, se vede și din faptul că în Germania anului 1834 l-au persecutat pe baptistul Onken. Se spune că înainte de 1878  luteranii  germani din Dobrogea i-au pârât la pașă pe baptiștii care erau tot germani.

În anul 1928 când s-a discutat legea cultelor, a vorbit Episcopul Reformat Makkai care a vorbit și pentru Biserica Evanghelică și cea Unitară, toate trei fiind Biserici ungurești, a sprijinit doar cultele istorice nu și pe baptiști.

Am crescut în Biserica Baptistă din Baia Mare din anul 1986 și erau acolo pe vremea aceea membri din clasa țăranilor cum eram eu, oameni de mijloc ce lucrau în fabrici, muncitori, tehnicieni, ingineri și erau din pătura intelectualilor oameni care în lume erau diferiți unii de alții, limbaj diferit, ținută, comportament după înălțimea păturii din care proveneau, dar în biserică eram frați care ne iubeam, care lăudam din tot sufletul pe Dumnezeu într-o unitate bună și curată. Nu erau garduri, nu erau trepte ci eram una în Hristos.

Un fr. păstor spunea nu demult că la biserică vin prieteni de mulți ani și nu se botează. Zic acum să facem reformă? Dar ce reformă? Atunci păstorul acela la ședința de comitet a spus: „fraților haideți la post și rugăciune pentru acești oameni”, au pus în practică ce spunea Domnul nostru Isus Hristos și nu a trecut mult timp și oamenii și-au predat viața Domnului.

Un al frate păstor spunea de o biserică că era pe punctul de a se închide din lipsă de membrii. Ce să faci? Același principiu, post și rugăciune și după o vreme au avut un botez.

Doamne dă-ne putere de pocăință ca să facem voia Ta. Amin.

Putem sărbători 500 de ani de când acești oameni s-au adunat să citească Biblia împreună, sau anul viitor 490 de ani de la arderea pe rug a lui Balthasar Hubmaier, (1528) sau 397 de ani de venirea la Vințul de Jos a Anabaptiștilor.