Cine sunt?

miercuri, 2 decembrie 2020

Istoricul Bisericii Baptiste Lugoj, de Dr. Ionel Tuțac



Prezint „ Istoricul Bisericii Baptiste Lugoj, de Dr. Ionel Tuțac, pentru a îmbogății istoria baptiștilor din România și pentru cei interesați să fie un bun mijloc de informare. Despre fratele Ionel Tuțac am scris AICI, AICI și AICI. Este un harnic slujitor pe care Dumnezeu îl folosește în multe direcții. În ziua de 22 octombrie 2020, obține titlul de  doctor la Universitatea București, cu teza: „Răspunsul teologic al baptiştilor la provocările societății contemporane”.



Lecturare plăcută!

Luna noiembrie a anului 1910 reprezintă momentul de început al răspândirii credinței baptiste printre românii din municipiul Lugoj. Există însă informații care atestă faptul  că înainte de acest moment Evanghelia a fost vestită printre etnicii germani și maghiari din acest oraș de misionari baptiști germani care răspândeau Cuvântul în diferite regiuni ale Imperiului Austro-Ungar.

George Alexander Kish, în cartea Originea mișcării baptiste printre maghiari, tipărită în anul 2011, face referire la jurnalul lui Heinrich Meyer care a predicat în Lugoj la 30 octombrie 1877, de 2 ori, în fața unor audiențe de 26, respectiv peste 100 de persoane. Se pare că renumitul misionar german a fost invitat la Lugoj de Philipp și Konrad Spiess, etnici germani născuți la Rădăuți și botezați la Cataloi în anul 1872, care lucrau ca distribuitori de Biblii pentru Societatea Biblică Britanică. Ei erau membri ai Bisericii Baptiste din Budapesta, păstorită de Heinrich Meyer și au distribuit Cartea Sfântă în orașul Lugoj.

 Așa cum știm din istorie pe malurile Timișului erau 2 comunități distincte: Lugojul German și Lugojul Român, care în anul 1795 s-au unit administrativ. Orașul a crescut, iar în anul 1880 populația Lugojului era de 12.000 persoane, dintre care 36,9% erau etnici germani, iar 11,6% erau etnici maghiari.

 Implicarea lui Heinrich Meyer în lucrarea din Timișoara, unde Evanghelia a fost vestită prima dată de baptiști în anul 1874, iar Biserica Germană a luat ființă în anul 1878, dar și în alte localități cu populație de etnie germană sau maghiară, sunt un argument puternic care atestă faptul că și Lugojul a fost în vizorul misionarilor germani. Despre această preocupare a misionarilor germani au scris Mihai Ciucă și Eugen Matei care amintesc vizita făcută la Lugoj de misionarul german Ferdinand Massier, care slujea în Bucovina și Galiția, dar obișnuia să viziteze grupurile de credincioși baptiști germani pentru a-i sfătui și încuraja.

Deși istoricii baptiști români, dr. Alexa Popovici și dr. Ioan Bunaciu, nu amintesc în scrierile lor despre aceste inițiative baptiste în Lugoj înainte de anul 1900, este posibil ca ele să fii existat și în Lugoj să se fii format un grup de baptiști sau o mică Biserică Baptistă Germană. Analizarea unor scrieri baptiste în limbile germană sau maghiară pot oferi, cu siguranță, mai multe informații utile în acest sens.

Propovăduirea Evangheliei printre români a fost făcută pentru prima dată de Achim Ripan din comuna Pogănești, care a fost botezat în anul 1910 de predicatorul Man la Gladna Română. Deși nu știa să citească, el purta cu el un exemplar al Noului Testament pe care îl dădea altora să-l citească. Venea des la Lugoj cu treburi gospodărești, dar folosea orice prilej pentru a discuta cu alții despre credința lui. Printre cei care și-au deschis inima față de Evanghelie a fost Gheorghe Ciorogaru, zis Golumbu, care a pus la dispoziția Domnului casa lui ca loc de adunare pentru credincioșii baptiști. Grupului de credincioși li s-au alăturat și câțiva tineri baptiști care își satisfăceau stagiul militar în Lugoj: Francisc Kalapics din Jebel, Milente Eva din Utvin, Teodor Mihu din Curtici și alții.


 

Primul botez a fost oficiat în data de 15 septembrie 1912, noaptea, în râul Timiș, de către fratele Ștefan Ignea, care a și preluat coordonarea ca păstor a Bisericii din Lugoj. El locuia la Lalașinț, în județul Arad și coordona activitatea spirituală din județele Arad, Hunedoara, Severin și Caraș. Deoarece cercul lui pastoral era foarte mare, credincioșii din Lugoj au cerut aducerea unui păstor care să locuiască în oraș. El a slujit până în anul 1914, când la Lugoj a venit  în slujba de păstor fratele Pavel Bandur, fost angajat al primăriilor din Curtici și Luguzău, județul Arad. El avea un spirit misionar foarte dezvoltat, dar era foarte aspru. În perioada slujirii sale, între anii 1914-1919, a avut loc primul botez la lumina zilei, în data de 10 iunie 1915, iar în perioada 15-17 august 1917 Lugojul a găzduit cea de-a XX-a Conferință a baptiștilor transilvăneni. La acest eveniment au fost prezenți importanți lideri baptiști ai acelor vremuri: Mihai Cornea, Heinrich Meyer, Vasile Berbecar, Teodor Sida. Conferința a numit câțiva lucrători spirituali care să poată face o lucrarea mai eficientă: Ioan Covaci, pentru zona Făget și Hunedoara, Ioan Șuveț, pentru zona Carașului, Dumitru Drăgilă pentru zona Lugojului.


 

Din anul 1919 lucrarea spirituală din Lugoj a fost preluată de fratele Dumitru Drăgilă, care era un bun predicator, dar și un excelent cântăreț. Sub coordonarea sa a luat ființă, în anul 1924, corul mixt, dirijat de sora Palis. După plecarea acesteia în America, lucrarea muzicală a fost condusă de frații Andrei Rafila și Ioan Avram. Numărul credincioșilor a crescut, iar Biserica și-a căutat un alt locaș de închinare mai spațios. Fratele Dumitru Drăgilă a fost ales în comitetul de conducere al Uniunii Baptiste, fondată în anul 1920 și din această poziție a participat la Congresul Alianței Mondiale Baptiste, desfășurat la Stockholm, Suedia, în anul 1923. În această perioadă fratele Dumitru Drăgilă l-a invitat pe fratele Iosif Imbrea să-l ajute în lucrarea spirituală, acesta slujind inițial ca evanghelist, iar între anii 1929-1933 ca păstor. În anul 1934, din cauza unor tensiuni, Biserica s-a divizat. Timp de 4 ani în Lugoj au fost două biserici baptiste, dar la 1 ianuarie 1938 cele biserici s-au reunit. Păstor al Bisericii din Lugoj a rămas doar fratele Drăgilă, iar fratele Imbrea a preluat lucrarea din zona rurală a Lugojului. Activitatea corală a fost preluată de fratii Ioan Avram și  Gheorghe Jurcovici.

În anul 1942, prin Legea 927, toate bisericile baptiste au fost închise. O parte din bunurile bisericii au fost confiscate, fratele Drăgilă a fost anchetat, dar credincioșii au continuat să se adune la rugăciune și studiu biblic în case. După terminarea războiului, spre finalul anului 1944, în urma Legii nr.548, semnată de regele Mihai, baptiștii și-au recăpătat dreptul de a se închina. Deoarece fratele Drăgilă era deja bătrân, Biserica l-a invitat pe fratele Gheorghe Mardare din Simeria să slujească. Acesta, nefiind ordinat, a slujit între anii 1945-1946, iar între 1946-1947 Biserica a fost păstorită de către fratele Mircu Cocar din Sibiu. Un eveniment important al acelor ani a fost înființarea orchestrei, în 10 septembrie 1946, sub bagheta renumitului dirijor și compozitor Titi Adorian.

 Între anii 1948-1949 Biserica a fost slujită de fratele Teodor Cenușă din Hațeg. Datorită faptului că păstorii respectivi erau navetiști, actele de cult au continuat să fie săvârșite de fratele Dumitru Drăgilă, care în ciuda vârstei înaintate a oferit stabilitate doctrinară Bisericii.

În perioada 1950 comitetul Bisericii a  solicitat Seminarului Teologic Baptist trimiterea unui seminarist. A fost trimis să slujească la Lugoj fratele Ioan Bunaciu, care în data de 21 iulie 1951 a oficiat un act de botez în râul Timiș, la care a participat un numeros public, botezul fiind un adevărat act de afirmare publică a credinței baptiste. Prin venirea fratelui Bunaciu lucrarea s-a înviorat, dar în toamna anului 1951 dânsul s-a înscris la Institutul Teologic Protestant din Cluj, transferându-se și ca păstor acolo. Tot în acel an frații Ioan Avram și Gheorghe Jurcovici s-au retras din slujba de dirijori, iar lucrarea corală a fost preluată de frații Gheorghe Ienovan, Petru Murariu și Gheorghe Patacă.

După plecarea fratelui Bunaciu la Cluj, Biserica a cerut Seminarului un alt absolvent, iar  la Lugoj a fost repartizat fratele Teodor Turcu. El a păstorit Biserica între anii 1952-1977 și în această perioadă s-a cumpărat un imobil în centrul orașului, pe strada Plopilor, nr.10. În această perioadă s-a pus un mare accent pe activitatea muzicală, orchestra Bisericii devenind foarte cunoscută în țară datorită repertoriului și dirijorilor ei. Frații Ioan Bosa, Gheorghe Rădulescu și Nicolae Toșitiu erau deosebit de talentați, iar orchestra avea câțiva zeci de membri. În această perioadă, alături de fratele Gheorghe Patacă s-a implicat în lucrarea muzicală și fratele Ilie Lazăr, care a preluat, din 1971, corul bărbătesc al Bisericii, pe care l-a dirijat până în anul 1992. După acest an corul bărbătesc a fost dirijat de fratele Emil Patacă și Marius Lăzărescu.

Anul 1978 este un an cu multe frământări, iar Uniunea Baptistă îl trimite la Lugoj pe pastorul David Nicola. Acesta extinde de 3 ori lăcașul de închinare, fără autorizație din partea autorităților, organizează Școala Duminicală, începe ore de tineret și, în 1989, propune înființarea fanfarei, care avea să fie dirijată de frații Olariu Ștefan și Ilie Lazăr. Astăzi fanfara este dirijată de fratele Doru Lazăr. 

Odată cu plecarea în veșnicie a fratelui Gheorghe Patacă, în 1989, corul este preluat de Sorin Țepeș, iar după Revoluția din decembrie 1989, pentru mulți ani a fost dirijat de frații Beniamin Tosity, care a emigrat cu familia în America în anul 1998, și Emil Patacă. Din anul 2000 corul Bisericii a fost preluat de sora Claudia Crețiu (Gherga).

Din anul 1987, alături de fratele Gheorghe Rădulescu orchestra va fi condusă de fratele Marius Lăzărescu. După plecarea în veșnicie a fratelui Rădulescu, în anul 1993, fratele Lăzărescu preia integral responsabilitatea muzicii orchestrale, fiind periodic ajutat de frații Claudiu Murariu și Otniel Didraga, care se ocupă în special de formarea noilor orchestranți. In anul 1996 orchestra a celebrat aniversarea de 50 de ani, în 2006 a avut loc aniversarea celor 60 de ani de activitate, iar în anul 2016 am celebrat 70 de ani de activitate orchestrală neîntreruptă, evenimente care au produs multă bucurie Bisericii și au revigorat lucrarea muzicală.

În anul 1990, după căderea regimului comunist, s-a hotărât construirea unui nou locaș de închinare, care avea să fie inaugurat în data de 29 noiembrie 1992. Un locaș cu o sală de peste 1100 de locuri, sală de mese, numeroase săli de clasă pentru Școala Duminicală. La acest eveniment au participat musafiri din străinătate: Michael Farmer, Berry Moore, Douglas Olsen, Art Perry, dar și pastorii: Ioan Bunaciu, Ion Râncu, Ovidiu Bulzan.

În anul 1990, la inițiativa fraților: David Nicola, Titi Marian, Valeriu Giorgioni și Nicu Sava apare revista „Harul Mântuirii”, care l-a avut ca redactor-șef, până în anul 1994, pe fratele Titi Marian, care a emigrat cu familia în America. Din 1994 revista a fost condusă de pastorul Ionel Tuțac, în calitate de redactor-șef. Din anul 1995 ea s-a transformat în revista Comunității Bisericilor Creștine Baptiste Timișoara și și-a schimbat numele în revista „Harul”. Revista și-a încetat apariția în anul 2013.

Din anul 1993, alături de păstorul David Nicola, este ales ca păstor al Bisericii Ionel Tuțac, absolvent al Institutului Teologic Baptist din București. La ordinarea sa, din data de 26 septembrie 1993, au participat pastorii: Traian Grec, Ion Râncu, Vasile Talpoș, Alexandru Lăpugean, Laurențiu Tuțac, David Nicola, Teodor Turcu și Gigel Olariu.

Vremurile de libertate au oferit posibilitatea plantării de noi biserici. S-au deschis noi puncte misionare și s-au construit clădiri la: Lugojel, Honorici, Ghizela, Paniova, Secaș, Boldur, Darova, Coșteiu, Ohaba Forgaci, Hezeriș, Teș, Măguri, Găvojdia, Bucura. 

Lugojul a găzduit câteva evenimente importante ale mișcării baptiste din România: Congresul femeilor baptiste (20-22 iulie 1995), Serbarea de absolvire a promoției 1997 a Institutului Teologic Baptist din București (13 iulie 1997), Congresul Uniunii Baptiste din România (27-28 mai 1999), Conferința Națională a Uniunii Baptiste (27-28 martie 2009), Conferința Națională a Departamentului Femeilor (2-3 octombrie 2009).

 În această perioadă Biserica a fost vizitată de 2 președinți ai Alianței Mondiale Baptiste: David Coffey și John Upton, de reprezenanți ai Convenției Baptiste de Sud: Phil Roberts și Larry Carnes, de 3 președinți ai Federației Europene Baptiste: Toma Magda, Hans Guderian, Valeriu Ghilețchi și de Tony Peck, secretarul general al Federației Europene Baptiste,  de fostul președinte al României, domnul Emil Constantinescu, de fostul prim ministru, domnul Victor Ciorbea, de numeroși membri ai Parlamentului României, de Lordul Michael Farmer și de numeroși pastori americani, englezi, germani, spanioli, etc.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale Bisericii este în domeniul educațional. În anul 1998 Dumnezeu ne-a pus în inimă dorința de a construi o grădiniță și o școală. Astăzi la Liceul Teoretic „Harul”, care cuprinde învățământ preșcolar, primar, gimnazial și liceal, învață peste 500 de copii.

Alături de pastorii David Nicola și Ionel Tuțac au mai slujit în decursul ultimilor ani și pastorii: Cristian Paul (2001-2003) și Teofil Ciortuz (2005-2014).

În Biserica din Lugoj au crescut și s-au format câțiva din actualii păstori: Gigel Olariu, Puiu Sârbu, Valentin Sfercoci, Marius Birgean, Andreas Rudolf Schoger, Cristian David, Moise Vrăjitor, Dan Ovidiu Medrea, Alin Bărbos, Sorin Stoia și Beniamin Indru.

Biserica a planificat să celebreze cei 110 ani de existență în această toamnă, dar din cauza pandemiei evenimentul nu a putut avea loc. Se cuvine să îi mulțumim lui Dumnezeu pentru această istorie lungă și plină de har, mulțumim înaintașilor credinței noastre pentru sacrificiul lor și ne rugăm ca Dumnezeu să ne ajute să ducem la bun sfârșit lucrarea pe care El ne-a încredințat-o!

Soli Deo Gloria!




 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu