Ilie Man s-a născut în ziua de 20 iulie 1935 în satul
Boiereni, comuna Rohia, județul Maramureș. Părinții se numeau Ioan și Maria,
care au fost hăruiți de Dumnezeu să creasă doi copii: Iliuță și Ana.
Iliuță era un copil ca ceilalți copii din generația lui,
sprinten și jucăuș dar pe lângă toate îndeletnicirile copilăriei, avea și o
dragoste de carte. Studiază școala primară în satul Boiereni și văzând părinții
că învață bine și adolescentul Iliuță a vrut cu drag și pasiune, a fost dat la
școală mai departe.
A fost dat la
Școala Medie Tehnică Sanitară de la Cluj care pregătea între anii 1950 – 1956 felceri,
igieniști și asistenți medicali, pe care a absolvit-o cu bine.
După terminarea școlii a fost repartizat în Aiud, județul
Alba, apoi în Reteag, județul Bistrița, iar în perioada 1958 vine spre zona
natală, Târgu Lăpuș.
În anul 1959 se căsătorește cu Elvira, născută Galea, din
Vad, județul Cluj și au împreună doi copii care azi locuiesc la București,
Marius și Crinu.
Domnul Man cum îi spuneam cu toții, a lucrat de la
înființarea dispensarului din Rohia ca asistent medical alături de doctorul
Danciu, din Târgu Lăpuș și Veliciu, din Baia Mare.
Domnul felcer Man era activ când eu m-am născut în 1956 și
mic copil fiind, mă ducea mama Voichița în brațe la dinspensar, dumnealui era
acolo. Îmi este imprimat în mintea mea
ca cel ce ne dădea medicamente, injecții sau ce era nevoie ca să mă fac bine. Dumnealui
s-a îngrijit de sănătate până ce eu am devenit un om bătrân.
Noi din sat îi spuneam „domnul felcer”, dar era mai mult
decât un simplu cadru medical, era un doctor cu mare experiență, un om cu
deosebite calități umane și morale. Iubea oamenii și tot timpul era cu zâmbetul
pe buze, eu nu l-am văzut nervos sau agitat.
La ce oră din zi sau noapte îl sunai, răspundea și venea
dumnealui la bolnav. Când intra în casă avea o glumă pentru cel bolnav care
începea a zâmbi și parcă jumătatea durerii trecea. După ce trata pacientul,
stătea la o poveste și o glumă, că multe avea de spus și avea dispoziția și
plăcerea să-l facă pe om să se simtă bine în prezența dumnealui.
Om de omenie, foarte popular, prietenos, și multe
calități care l-a făcut iubit și prețuit de toți oamenii din sat. Orice om ar
avea multe să povestescă despre demnealui și toate aprecierile ar fi reale.
Două exemple vreau să dau pe care le-am văzut cu ochii
mei.
Eram mic copil, pe cînd în satul nostru trăia o femeie la
care noi îi spuneam Ana lui Frunzălău. Mai mulți copii eram la gura uliciorii
și pe ulița dinspre Păraie venea lelea Ană cu o legătură de lemne în spate.
Domnul Man i-a luat legătura și i-a dus-o acasă. A fost o mare mirare pentru
mine.
Al doilea exemplu îl dau din curtea mea din multe alte
exemple bune de o mare noblețe. După anul 2000 am revenit să locuiesc la casa
părintească și am mai adaus câte ceva la casa pe care o făcuse mama Voichița în
anul 1965. Într-o zi, când turnam
niște beton eu și cu soția, ne ajuta și mama, văd că apare domnul Man cu o
lopată în mână. Unde mergeți, l-am întrebat? Am venit să te ajut zice domnul
Iliuță. Eu i-am zis: „domnu Man, dumneavoastră trebuie să ne faceți injecție nu
să lucrați cu lopata”. Am început povești, întâmplări și bună dispoziție, că
lucrarea era mică și o terminasem.
Domnul Man nu poate fi povestit într-un mic articol, dar
duce cu dumnealui o lume cu multe întâmplări, necazuri și trăiri.
În anul 2012 se duce în valea Păritelui (Părinciului) să
facă un bine, cum făcea în fiecare zi și când iese din curte, alunecă cade și
se lovește puternic la cap. Ajunge acasă pe picoarele dumnealui și îi spunei
soției ce s-a întâmplat. Sună copiii, care vin și-l duc la București. De aici
viața se schimbă radical și cel care a venit în ajutorul a mii și mi de oameni,
depindea de medicamente și îngrijire.
În ziua de 26 decembrie 2022, Dumnezeu pune capăt
suferinței de aici de pămât și pleacă dintre noi un Om de o ținută demnă de
urmat.
Să-i fie
învierea fericită!
Va mulțumesc pentru vorbele frumoase l-am cunoscut a fost un om deosebit sa facă mult bine.
RăspundețiȘtergereDumnezeu să-l odihnească în pace !
I-am cunoscut D-na Elvira a fost ănvatatoarea mea ăn clasele 1-4 oamenii de o omenie deosebita Dumnezeu să-l odihnească în pace
RăspundețiȘtergere