Baptiștii și Marea Unire din 1918 - Adevăruri și fapte

Prezentăm azi câteva date din carte și modul cum se poate procura. Mai jos, este redat punctul de vedere al fr. Păstor Viorel Iuga -Președinte și al fr. Dr. Costel Ghioancă – Pastor.
 Redăm cuprinsul în întregime.

Cartea se poate comanda direct la editura „Făclia”, AICI sau la cei doi autori, unde vă este mai la îndemână.

Vă mulțumim de sprijin și interes.

A Domnului să fie lauda și cinstea în veci.

Autor:  Vasile Bel și Daniel Stoica

Pagini: 204 pagini

Preț:  25.00  RON

Păstor Viorel Iuga -Președintele Uniunii Creștine Baptiste din România   

Nu sunt istoric. Nu este domeniul meu forte. Am parcurs materialul din respect pentru cei care l-au adunat şi din curiozitate. Nu mi-am irosit timpul. Documentele prezentate, fără a se fi intervenit asupra lor, sunt utile fiecărui baptist şi fiecărei persoane care doreşte să ştie cine au fost baptiştii. Am aflat cu bucurie că fraţii noştri au fost familişti convinşi, cetăţeni harnici, răbdători, oameni loiali ţării şi loiali Domnului Isus Cristos. Chiar dacă au început în număr mic şi dispersaţi, chiar dacă persecuţia a fost puternică şi de durată, liderii baptiştilor au făcut tot ce a ţinut de ei să aibă loc unirea ţării, unirea fraţilor şi recunoaşterea baptiştilor ca un cult recunoscut. Lecturarea materialului îl va ajuta pe fiecare cititor să privească trecutul cu mai mult respect şi să trateze prezentul şi libertăţile religioase cu mult mai multă responsabilitate.

Dr. Costel Ghioancă - Pastor, Biserica Baptistă „Adonai” București
Baptiștii și Marea Unire din 1918 este o lucrare bine documentată, cu argumente solide care vin să corecteze mitul baptiștilor ”ostili întregirii națiunii române”. Autorii demonstrează convingător că baptiștii au fost în favoarea Marii Uniri, atât prin participarea unor reprezentanți la eveniment, cât și prin celebrarea Unirii, după anul 1918, în diverse comunități de credincioși baptiști. Istoria descrisă de Vasile Bel și Daniel Stoica nu este doar una a sărbătorii; din păcate, asistăm și la o narațiune a supliciului, fiindcă istoria baptiștilor este brăzdată de persecuții și oprimări, în ciuda respectului acestora față de autoritățile statului. Uneori, ”vina de a fi minoritar” este suficientă pentru justificarea celor mai nebănuite represalii.
Recomand această lucrare tuturor acelora care vor să mai adauge în bibliotecile lor încă o carte-reper și îi felicit pe autori pentru reușita de a scrie, după cunoștințele mele, singura carte pe această temă.
CUPRINS
Mulțumiri
Prefață: Baptiștii și Marea Unire din 1918: Adevăruri și implicații de Dr. Marius Silveșan
Introducere

Capitolul 1 Naștere, devenire, răspândire și dificultăți
Oficialitățile maghiare ne-au dat doar libertate
False acuzații aduse baptiștilor români
  Slăbirea ființei naționale
  Baptiștii – periculoși pentru biserica română
  Baptiștii – unealta puterilor străine
  Maghiarizarea românilor
  Dezbinarea neamului
  Baptiștii nu sunt patrioți și nu pun mâna pe arme
  Baptiștii se leapădă de „legea veche” 
  Baptiștii sunt pe nedrept acuzați de toate relele
Începutul luptei împotriva baptiștilor
  Când au început să curgă aceste acuzații?
  Limbajul diferit al istoricilor față de cel al presei

Capitolul 2 Baptiștii și Marea Unire: context, culise, realități
Numărul baptiștilor români din Ungaria
Baptiștii români au făcut unirea lor în 1913
Războiul Cel Mare
Baptiștii s-au înrolat ca voluntari în armata Română
  Samuil Turdeșanu
  Gligor Criste
  Alexa Pop 
Efervescența Unirii cuprinde masele
Baptiștii au participat la Unire
Dimineața Marii Uniri a sosit
Cine a fost invitat oficial la Marea Unire?
  Ioan Popovici din Petriș (1881-1945) 
  Ștefan Ignea din Lalașinț (1865- 1935)
  Ioan Covaci din Sintești (1880 – 1956) 
  Gligor Cristea din Cristești (1897-1988) 
  Avram Oală din Gurba (1882- 1963) 
  Gheorghe Slev (1902-1987) 
  Nicolae Lighezan din Vermeș (1884-1960) 
  Petru Chiu din Crocna (1878-1964?) 
  Cântăreți ai fanfarelor baptiste 
Articolul lui Paul Bărbătei din Farul Creștin
Unirea s-a serbat de către baptiști și după 1918
  Sebarea Zilei Eroilor şi botez în Curtici, 1926 
  Serbarea din biserica Golgota, București 
  Serbările Unirii la Alba Iulia (1929) 
Serbarea impunătoare de la Alba Iulia (1939)

Capitolul 3 După Unirea din 1918: din nou persecuții față de credincioșii baptiști
Unirea s-a săvârșit, începe drumul greu și anevoios al recunoașterii.
Prigoana s-a dezlănțuit, bucuria rămâne
Baptiștii doresc libertate
Principiile credinţei baptiste
Se semnalează persecuții încă din primul an de după Unire
Se fac demersuri în țară
De ce sunt persecutaţi baptiştii?
Documente care atestă că baptiștii sunt cetățeni loiali țării
Se fac demersuri în străinătate
Scrisoarea Comitetului Executiv al Alianţei Mondiale Baptiste
J. H. Rushbrooke despre cerințele baptiștilor
A fi baptist este o infracțiune
Discuții la Legaţia Română din Londra
Politicieni vs Biserică: abordări diferite
Baptiştii români
Raportul prin care Mareșalul Antonescu scoate în afara legii Cultul Baptist
Raportul prin care Cultul Baptist primește definitiv recunoașterea

Capitolul 4 Articole relevante 
Ticăloşia Pocăiţilor
O nouă religiune receptă.
Baptiştii.
Pe urmele lui Hristos.
Lupta noastră în contra pocăiţilor.
Măsuri pentru combaterea sectelor religioase
În lupta cu sectele religioase
O adevărată primejdie – Lăţirea Baptismului
Să ne întărim legea şi credinţa
Pastorala din Caransebes
Baptismul în descompunere
Loialitate către Stat
Cuvântarea P. S. Episcop Gr. Comşa
Noua lege a Cultelor
Răspunsul sumar al Uniunii
  1. Ni s’au adus acuzaţiuni de ordin religios. 
  2. De ordin social şi cultural. 
  3. De ordin naţional. 
10 ani de la unirea tuturor românilor.
Concluzii
Bibliografie

Paul Bărbătei 1920 – 1992, din Agrişu Mare

S-a născut la 5 aprilie 1920, în comuna Agrişu - Mare, Jud Arad, fiind primul dintre cei trei copii ai lui Florea şi Floriţa  Bărbătei.

 Cursurile şcolare şi le-a început în comuna natală, după care o perioadă de timp a fost elev al Liceului «Moise Nicoară» din Arad, de unde, datorită „păcatului" de a fi baptist, şi-a urmat studiile liceale la Brad, unde şi le-a şi terminat.

 După armată, se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Cluj și cu toate îngrădirile, o termină în anul 1949.

În anul 1949, s-a căsătorit la Alba Iulia cu Maria Drîmbăreanu, cea care îi va fi o fidelă tovarăşă de viaţă.

În anul 1949  intră în slujba lui Dumnezeu, slujind totodată şi biserica “Mănăștur” – Cluj, din care face parte, mai întâi ca învăţător la şcoala biblică, apoi ca prezbiter.

Ca jurist, a servit creştinilor baptişti din întreaga ţară, prin lucrarea din cadrul Uniunii. A fost preşedinte al Comunităţii Cluj, secretar general al Uniunii şi dascăl pentru mulţi dintre absolvenţii Seminarului Teologic Baptist din Bucureşti.

A desfăşurat o activitate susţinută, atât în biserica din care făcea parte, cât şi în cadrul Comunităţii,   a predat în mod deosebit la generaţiile de studenţi şi de alţi tineri care s-au perindat prin Cluj şi pentru care fratele Bărbătei a fost simplu „unchiul Paul".

Fratele Paul Bărbătei, ne-a lăsat scris în revista ”Îndrumătorul Creștin Baptist”, multe articole de istorie baptistă, bine documentate.

Își amintea că atunci când era copil, era învățat la Școala Duminicală pentru copii, de fr. Vasile Berbecar, lucru care îi făcea mare cinste și își  amintea cu mult drag de el.

Momentul chemării în veşnicie, l-a surprins în activitate la Tribunalul din Cluj.

La înmormântarea celui care a fost Paul Bărbătei,  care a avut loc în Biserica Creştină Baptistă din Mănăștur Cluj,  la 4 aprilie 1922, au participat pe lângă rudele familiei și apropiați și pastori din Comunitatea Cluj: fr. Mihai Huşan, Ioan Cosma, Vasile Vădan, Ioan Mânzat,  precum şi alţii, dintre care cei mai proeminenţi sunt fraţii: Beniamin Poplăceanu (Sibiu), dr. Ioan Bunaciu (Bucureşti), dr. Iosif Ţon şi Nicolae Gheorghiţă (Oradea), Cornel Mara (Braşov), Gheorghe Fişcă (Sighişoara). 

Alte informații se pot citi AICI, scrise de fr. dr. Marius Silveșan.

 Florea Bărbătei

A fost tatăl fratelui Paul Bărbătei, din  Agrişu Mare.

A fost ordinat ca pastor în 15 martie 1925 pentru Biserica Baptistă din Agrişu Mare. Comisia de ordinare s-a compus din frații: Teodor Sida, Ioan Ungureanu din Sebiș. Au mai participat frații: Teodor Moțocan, Teodor Iov, lucrători în cerc.

Dacă citiți aceste două biografii și aveți date suplimentare, vă rog să ni le dați.

Mulțumesc.

Surse:

G. Bacis

Creștinul Azi

Farul Creștin

Farul Mântuirii

Baptiștii și Marea Unire, intră pe piață

Prin voia Domnului, care ne-a ajutat să adunăm date și informații despre participarea baptiștilor la Unirea din 1918 și să le facem publice prin cartea:

„Baptiștii și Marea Unire din 1918 - Adevăruri și fapte”

a ajuns la final. Cartea se poate comanda începând de săptămâna viitoare, la Editura „Făclia”, din Oradea.

Făcând cercetări, am fost surprins de numărul mare de baptiști care au participat la acest mare eveniment istoric. În carte am pus și o dovadă palpabilă a prezenței baptiste la Unire.

Cartea este o pagină din istoria noastră baptistă, pentru care îi mulțumesc lui Dumnezeu și îi sunt recunoscător.

Gligoriu Ardelean din Jupăneşti

Dumnezeu mi-a pus la îndemână acest articol scris în anul 1915. Fratele Gligoriu Ardelean a murit în spitalul din Lugoj. Cinci culte care aveau cimitir nu au dat voie la părinții fratelui ca să-l îngroape. Dumnezeu însă lucrează minunat pentru a i se vesti Evanghelia.

Recomand acest articol de mai jos  la toți cititorii mei, deși este un mesaj dur totuși ne va folosi pentru creșterea noastră spirituală. Acest articol poate schimba și istoria Bisericii Baptiste din Jupănești.

„Un frate tânăr de 19 ani, a ruculit (a fost încorporat)  la Lugoj, cu numele Gligoriu Ardelean, din comuna Jupăneşti lângă Făget. Aici îmbolnăvindu-se  a trecut la vecinicie. Iar îngrijitorii spitalului văzându-l  în slăbeţe (slăbit) au înştiinţat pre un preot, că este un ostaş greu bol­nav, şi preotul a venit îndată la pa­tul fratelui bolnav şi fu respins,  dovedind că el e pocăit, şi medicul militar văzând că fr. nu primește pe preot, a știut că mai are în spital pe un pocăit, s-a dus el  îndată și l-a îndemnat să meargă la fratele lui, care are să treacă curând de aici și să șadă acolo până vin părinții lui. Fratele îndemnat a fost din Rădmănești și a vorbit puțin cu el. Fratele i-a spus ce i s-a întâmplat cu preotul și după aceea a trecut.

Părinții lui voind a-l cerceta sâmbătă dimineața ca bolnav, au sosit și l-au găsit mort. După ce au sosit ei  dând în știre că e fiul lor, îndată fură întrebați, cu care popă voiesc să-l înmormânteze. Ei ziseseră că cu frații. Dară au primit răspuns că nu-l primesc nici unii din preoți în mormintele lor. Dară deși sunt aici în Lugoj 5 religii: Ortodocși, Uniți, Romano Catolici, Reformați și Evrei, s-au rugat părinții, fiind și ei frați ca să-l primească barem iudeii, dară și ei îl respinseră.

Nefiind primit nici de unii, s-a împlinit cu el ca și cu Domnul Isus;  că nici în hotarul Lugojului nu fu primit, nici a merge prin oraș cu el decât au ieșit frații cu el afară la câmp și la hotar, între Lugoj și Jabăr a fost înmormântat în mormânt nou.

Părinții lui au înștiințat  în jur pe frați, fiind frați soldați în Lugoj și surorile, din Gladna, Furdia,  Păgânești și din Caransebeș la înmormântare.

Actul înmormântării a fost în cea mai mare liniște. De față era și un preot catolic și o mulțime de popor, care asculta cu bucurie Cuvântul Domnului care s-a mărturisit în curtea spitalului de fratele Milente Eva  din Utvin, ca ostaș în Lugoj. Auzind mulți din popor Cuvântul s-au pătruns la inimă încât au mers până la mormânt deși era o cale de un ceas, dar nu s-au cruțat, fiind curioși să vadă sfârșitul. La groapă au vorbit mai mulți frați.

Să dea Domnul Isus binecuvântarea Sa peste ei, ca să nu le fie călătoria spre condamnare, decât să le fie spre mântuire, Domnul să le ajute lor și tuturor fraților, ca în fapte și iubire să depună bună mărturie înaintea tuturor oamenilor,  lăudând și mărind pe Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos aici și în vecie.

Scris de Ignat Arsenie, oraș Lugoj.

Surse:                                                                                                                                                                                           

Adevărul revistă baptistă 1915

Daniel Stoica