Dumnezeu mi-a pus la îndemână acest articol scris în anul 1915. Fratele
Gligoriu Ardelean a murit în spitalul din Lugoj. Cinci culte care aveau cimitir
nu au dat voie la părinții fratelui ca să-l îngroape. Dumnezeu însă lucrează
minunat pentru a i se vesti Evanghelia.
Recomand acest articol de mai jos la
toți cititorii mei, deși este un mesaj dur totuși ne va folosi pentru creșterea
noastră spirituală. Acest articol poate schimba și istoria Bisericii Baptiste
din Jupănești.
„Un frate tânăr de 19 ani, a ruculit (a fost încorporat) la Lugoj, cu numele Gligoriu Ardelean, din
comuna Jupăneşti lângă Făget. Aici îmbolnăvindu-se a trecut la vecinicie. Iar îngrijitorii
spitalului văzându-l în slăbeţe (slăbit)
au înştiinţat pre un preot, că este un ostaş greu bolnav, şi preotul a venit
îndată la patul fratelui bolnav şi fu respins,
dovedind că el e pocăit, şi medicul militar văzând că fr. nu primește pe
preot, a știut că mai are în spital pe un pocăit, s-a dus el îndată și l-a îndemnat să meargă la fratele
lui, care are să treacă curând de aici și să șadă acolo până vin părinții lui.
Fratele îndemnat a fost din Rădmănești și a vorbit puțin cu el. Fratele i-a
spus ce i s-a întâmplat cu preotul și după aceea a trecut.
Părinții lui voind a-l cerceta sâmbătă dimineața ca bolnav, au sosit și
l-au găsit mort. După ce au sosit ei
dând în știre că e fiul lor, îndată fură întrebați, cu care popă voiesc
să-l înmormânteze. Ei ziseseră că cu frații. Dară au primit răspuns că nu-l
primesc nici unii din preoți în mormintele lor. Dară deși sunt aici în Lugoj 5
religii: Ortodocși, Uniți, Romano Catolici, Reformați și Evrei, s-au rugat
părinții, fiind și ei frați ca să-l primească barem iudeii, dară și ei îl
respinseră.
Nefiind primit nici de unii, s-a împlinit cu el ca și cu Domnul Isus; că nici în hotarul Lugojului nu fu primit,
nici a merge prin oraș cu el decât au ieșit frații cu el afară la câmp și la
hotar, între Lugoj și Jabăr a fost înmormântat în mormânt nou.
Părinții lui au înștiințat în jur pe
frați, fiind frați soldați în Lugoj și surorile, din Gladna, Furdia, Păgânești și din Caransebeș la înmormântare.
Actul înmormântării a fost în cea mai mare liniște. De față era și un preot
catolic și o mulțime de popor, care asculta cu bucurie Cuvântul Domnului care
s-a mărturisit în curtea spitalului de fratele Milente Eva din Utvin, ca ostaș în Lugoj. Auzind mulți din
popor Cuvântul s-au pătruns la inimă încât au mers până la mormânt deși era o
cale de un ceas, dar nu s-au cruțat, fiind curioși să vadă sfârșitul. La groapă
au vorbit mai mulți frați.
Să dea Domnul Isus binecuvântarea Sa peste ei, ca să nu le fie călătoria
spre condamnare, decât să le fie spre mântuire, Domnul să le ajute lor și
tuturor fraților, ca în fapte și iubire să depună bună mărturie înaintea
tuturor oamenilor, lăudând și mărind pe
Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos aici și în vecie.
Scris de Ignat
Arsenie, oraș Lugoj.
Surse:
Adevărul revistă baptistă 1915
Daniel Stoica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu