Declarația lui Woodrow Wilson – președintele Americii, la post și rugăciune. Rugăciunea pastorului baptist Walter Rauschenbusch

 

Se împlinesc 110 ani de la declarația lui Woodrow Wilson – președintele Americii la post și rugăciune care s-a pus în practică în ziua de 04 octombrie 1914, la câteva luni de la declanșarea Primului Război Mondial. Deși America era neutră față de războiul Cel Mare din Europa, totuși, președintele Woodrow Wilson a chemat națiunea la post și rugăciune pentru pace în Europa. Printre cei care au răspuns, a fost și pastorul baptist Walter Rauschenbusch[1].

Primul Război Mondial a avut loc între 1914 și 1918, a fost cauzat de o combinație de tensiuni naționale, alianțe militare, competiții coloniale și naționalism. Cele mai importante țări beligerante au fost împărțite în două tabere: Aliații, care includeau Franța, Marea Britanie, Rusia și, mai târziu, Statele Unite, și Puterile Centrale, formată din Germania, Austro-Ungaria și Imperiul Otoman.

Statele Unite ale Americii au adoptat o politică de neutralitate la începutul războiului, dar mai târziu au intervenit în 1917, influențate de atacurile submarine germane și de dorința de a proteja interesele economice.

Președintele Woodrow Wilson a făcut apel la unitate și rugăciune în fața conflictului în proclamația sa din 8 septembrie 1914, subliniind importanța păcii și a valorilor democratice într-o lume tulburată de război.

Capii țărilor în războiul european.

Franz Iosef. Născut în 18 august, 1830, a început domnia lui în 1848. Împăratul Austriei, regele Boemiei și rege apostolic al Ungariei.

Wilhelm II, (Friedrich Wilhelm Victor Albert, I), regele Prusiei și Împăratul I al Germaniei. Născut în Berlin la 27 ianuarie 1859. În 15 iunie, 1887, a devenit al 9-lea rege al Prusiei și al 3-lea Împărat al Germaniei.

Petru Karageorgevici, regele Serbiei, născut în 1844; a fost proclamat rege în 1903, după asasinarea regelui Alexandru și a reginei Draga.

George V, (George Frederick Ernest Albert) născut în 1865, rege al Marii Britanii, Irlandei și a Domeniilor Britanice dincolo de Mări și împăratul Indiei. A început domnia lui în 6 mai, 1910.

Nicolai II, Împăratul Rusiei, născut în 1868, el a devenit împărat la moartea tatălui său, Alexandru III, în 1 noiembrie, 1894.

Albert I, regele Belgiei, după moartea unchiului său, Leopold II, s-a suit pe tron în 23 decembrie, 1909.

 

Președintele proclamă o zi de rugăciune pentru pace.[2]

În ziua de 8 septembrie 1914, președintele Wilson a semnat o proclamație prin care cere ca poporul Statelor Unite să se roage pentru pacea Europei. Proclamația este după cum urmează:

,,De președintele Statelor Unite din America.

PROCLAMAȚIE

Deoarece națiuni mari au ridicat arma una contra altuia și războiul trage milioane de oameni în bătălie din care sfaturile oamenilor de stat n-au putut să-i scape de teribila jertfire.

Deoarece în aceasta precum în toate lucrurile, este privilegiul și datoria noastră să căutăm înțelepciune și ajutor de la Atotputernicul Dumnezeu, umilindu-ne pe noi înșine înaintea Lui, mărturisind slăbiciunea noastră și lipsa de orice înțelepciune potrivit acestor lucruri;

Și deoarece este voința și dorința specială a poporului din Statele Unite, ca prin rugăciune și sfătuire și toată prietenia să servească cauzei păcii.

Pentru aceasta, eu, Woodrow Wilson, președintele Statelor Unite ale Americii, desemnez Duminica, ziua de 4 octombrie, o zi de rugăciune și  implorare și cer tuturor persoanelor temătoare de Dumnezeu să se întoarcă în acea zi la locurile lor de închinare de acolo pentru a-și uni acolo cererile lor către Atotputernicul Dumnezeu ca trecând peste sfatul oamenilor, îndreptând lucrurile pe care nu le pot guverna sau schimba, având milă de națiunile aflate acum în chinurile conflictului, în mila și în bunătatea Lui să arate o cale acolo unde oamenii nu pot vedea nimic; El le dă copiilor Săi pace vindecătoare și încă o dată să restabilească acea unire între oameni și națiuni fără de care nu poate exista nici fericire, nici prietenie adevărată, nici vreun rod sănătos de trudă sau gândire în lume; de asemenea, rugându-ne în acest ca El să ne ierte păcatele, ignoranța noastră față de voia Sa sfântă, voința noastră și multe greșeli și să ne conducă pe cărările ascultării la locuri de vedere și de gânduri și sfaturi care curăță și înțelepțește.

Ca mărturie a acestui lucru, am pus aici mâna mea și am lăsat ca sigiliul Statelor Unite să fie pus. Întocmit în orașul Washington, în ziua a opta a lunii septembrie, în anul Domnului nostru  o mie nouă sute paisprezece (1914) și al independenței Statelor Unite ale Americii, o sută treizeci și nouă. (sigiliu).

     Woodrow Wilson: Președinte

    William Jennings Bryan: Secretar de stat

RUGĂCIUNEA PREGĂTITĂ DE PROF:

WALTER RAUSCHENBUSCH, Școala Teologică din Rochester (Baptist).

„Doamne, de când ți-a strigat mai întâi sângele lui Abel din pământul care L-a băut, acest pământ al Tău s-a întinat cu sângele omului vărsat de mâna fratelui său și secolele plâng de groaza neîncetată a războiului. Mândria regilor și lăcomia celor puternici au împins națiunile pașnice la măcel. Cântecele trecutului și fastul armatelor au fost folosite pentru a aprinde pasiunile oamenilor. Duhul nostru strigă către Tine revoltându-se împotriva lui și știm că mânia noastră dreaptă este răspunsă de mânia Ta sfântă.

Rupe vraja descântecelor care îmbată neamurile de pofta de luptă și atrage-le ca unelte de bunăvoie ale morții. Dă-ne o minte liniștită și neclintită atunci când propria noastră națiune strigă după răzbunare sau agresiune. Întăriți-ne simțul dreptății și respectul pentru valoarea egală a altor popoare și rase. Acordați conducătorilor națiunilor credință în posibilitatea păcii, prin dreptate și acordați oamenilor de rând un entuziasm nou și sever pentru cauza păcii.

O, Părinte puternic al tuturor neamurilor, adună toată familia Ta mare împreună cu un simț crescător al sângelui și al destinului nostru comun, pentru ca pacea să vină în sfârșit pe pământ și soarele Tău să-și arunce lumina bucurându-se asupra unei frății sfinte a popoarelor”.

---

[1] Walter Rauschenbusch (1861–1918) a fost un pastor baptist, profesor de teologie și pionier al mișcării Evangheliei sociale, care a dominat gândirea protestantă americană la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

[2] Creștinul, p. 146

Dumnezeu nu este om și principiile Lui nu sunt omenești, ci dumnezeiești

 

Numeri 23:19 Dumnezeu nu este un om, ca să mintă, Nici un fiu al omului, ca să-I pară rău. Ce a spus, oare nu va face? Ce a făgăduit, oare nu va împlini?

Dumnezeu sfântul este deasupra omului și deasupra gândirii lui. Dumnezeu nu este înfluiențat de gândirea omenirii și nici nu și-o însușește, deoarece El este înțelepciune și dă oamenilor înțelepciune și minte iscusită. Aceasta nu înseamnă că înțelepciunea umană este egală sau concurează cu a lui Dumnezeu, pentru că înțelepciunea lumii este viciată, coruptă de păcat.

La Dumnezeu nu poți ajunge dând mită sau să folosești intermediari, deoarece acest concept este în afara voii lui Dumnezeu și este un sistem corupt de mintea umană care este căzută în păcat, prin neascultare.

Deuteronomul 10:17-18 Căci Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor, Domnul domnilor, Dumnezeul cel mare, puternic și înfricoșat, care nu caută la fața oamenilor și nu primește daruri;
18. care face dreptate orfanului și văduvei, care iubește pe străin și-i dă hrană și îmbrăcăminte.

După căderea omului în păcat, toată firea umană zace în cel rău.                           

 1 Ioan 5:19 Știm că suntem din Dumnezeu și că toată lumea zace în cel rău.        O fire umană coruptă de neascultare nu poate da decât învățături umane corupte. Dumnezeu ne învață cum putem scăpa de firea rea și păcătoasă care este coruptă în totalitatea ei:

Isaia 55:7-9 Să se lase cel rău de calea lui și omul nelegiuit să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul, care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru, care nu obosește iertând.
8. „Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre și căile voastre nu sunt căile Mele”, zice Domnul.
9. „Ci, cât sunt de sus cerurile față de pământ, atât sunt de sus căile Mele față de căile voastre și gândurile Mele față de gândurile voastre.
Concluzia este simplă, dacă omul vrea să dea învățături corecte din punct de vedere al mântuirii omului, trebuie să:

1. Să te lași de ce este din lumea aceasta rea și coruptă,

2. O întoarcere la Dumezeul care este adevăr și

3. Armonizarea gândirii după gândirea lui Dumnezeu.

Dumnezeu nu este om ca să fie corupt în ființa Lui, El nu se schimbă

Zicerea omenească: „Până la Dumnezeu te mănâncă sfinții”, adică până să ajungi la cel mai mare, înduri multe de la slujbașii mai mici. Aceasta este realitatea umană care este coruptă și care nu este asemenea lui Dumnezeu. Această stare de lucruri nu este compatibilă cu dreptatea lui Dumnezeu.

După felul de gândire al lui Dumnezeu, omul are intrare slobodă, liberă prin sângele Domnului Isus, direct în fața tronului.

Evrei 10:19-20 Astfel dar, fraților, fiindcă prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul Preasfânt
20. pe calea cea nouă și vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său.
Așadar, orice cale pe care omul o deschide spre Dumnezeu este una falsă, care nu duce la Dumnezeu, ci în rătăcire și implicit la pierderea vieții cu Dumnezeu în veșnicie.

Dumnezeu nu este ca un om corupt, ca să te primească la El prin intermediar

A folosi intermediar ca să ajungi la o persoana influientă, arată că omul se teme de acea persoană, pentru că nu i-a fost credincios sau are ceva de ascuns.

Noi suntem chemați de Dumnezeu la El și a răspunde invitației Lui, este un act de respect și credință față de cel ce te-a chemat.

Psalmii 6:9 Domnul îmi ascultă cererile și Domnul îmi primește rugăciunea!
1 Samuel 15:29 Cel ce este tăria lui Israel nu minte și nu Se căiește, căci nu este un om ca să-I pară rău.”
Apostolul Pavel ne dă soluția corectă în raport cu înțelepciunea umană:

2 Corinteni 10:5 Noi răsturnăm izvodirile minții și orice înălțime care se ridică împotriva cunoștinței lui Dumnezeu, și orice gând îl facem rob ascultării de Hristos.

Igna Ionaș 1924 - ? din Grăniceri

Fratele Ionaș Igna s-a născut în ziua de 22 ianuarie 1924 în localitatea Grăniceri, județul Bihor. Numele părinților, Ioan și  Sofia, agricultori, de naționalitate română.

Este botezat în ziua de 10 august 1940 de către fratele păstor C. Pascu.

Participă la un botez în ziua de 26 iunie 1945 în Biserica Creștină Baptistă din Tomești.

Fratele Ionaș Igna în ziua de 3 mai 1947, în localitatea Almaș, județul Arad, se căsătorește cu Zevodia, din Serbia, care a plecat în țara ei și nu s-a mai întors, deși s-au făcut demersuri, dar se pare că nu a dat roadă. În anul 1954, pe când fratele era păstor la Tulcea, se căsătorește cu Elena, fiind membră a bisericii și Domnul le-a dat un băiat, Sorin. 

Fratele Igna Ionaș se înscrie la Seminarul Teologic Baptist în anul 1948. Anul III de seminar îl termină în anul 1951, iar anul IV în anul 1955.  

În anul 1951 este ales ca păstor la Galați, unde primește un salar de 6000 lei. Biserica Creștină Baptistă din Galați avea 90 de membri.

Fratele Ionaș, după terminarea anului III de Seminar în 1951 este ales ca păstor la Biserica Creștină Baptistă din Tulcea și se transferă din Galați, rămânând în slujire până în anul 1956. În perioada scurtă de ședere, Domnul îl ajută și botează un număr de 22 noi convertiți. Slujește și în bisericile: Chilia-Veche, Tichilești și Ciuara.

Fratele Ionaș Igna a fost curtat de Bisericile Creștine Baptiste din zona Dejului, județul Cluj. În ziua de 17 aprilie 1955 bisericile au votat să contribuie la întreținerea unui păstor misionar în zona Dejului, pe seminaristul de anul IV Ignea Ioan. Nu cred că s-a realizat acest plan, pentru că în anul 1955 era păstor la Tulcea.

 În acest an se transferă în Biserica Creștină Baptistă din Sebeș și lucrează cu credincioșie și devotament până în anul 1964, iar Dumnezeu i-a dat o mare izbândă. A trebuit să facă extinderea locului de adunare, dar deși nu a făcut-o legal, a lămurit autoritățile să nu demoleze zidurile.

Fratele Aurel Gacea, păstor la Tulcea  ne-a comunicat că fratele s-ar fi dus la Biserica Creștină din Călan și ar fi fost și la Biseirca Baptistă „Speranța” Arad.

Dacă cineva ne poate da mai multe informații, le aștept cu nerăbdare.

Surse:

Aurel Gacea

Ioan Bunaciu

Arhive

Dumitrașcu Ovidiu 1937 – 1986 din Ploiești

 

Fratele Ovidiu Dumitrașcu s-a născut în ziua de 9 decmbrie 1937 în localitatea Ploiești, județul Prahova. Părinții se numeau Marin, păstor al Bisericii Creștine Baptiste Ploiești, vezi AICI și Valentina, care a fost angajată la C.E.C. Ploiești cu un salar de 700 lei.

În anul 1956 a terminat cursurile școlii Medii Tehnice Financiare, începute la București și terminate la Cluj, la fără frecvență și obține diploma în specialitatea „Bugetul de Stat”.

Rămâne credincios în credința părinților săi și este botezat în ziua de 13 decembrie 1954 de către Alexa Popovici la Biserica Creștin Baptistă – N. Titulescu București.

Fratele Ovidiu Dumitrașcu, în anul 1956 se înscrie la Seminarul Teologic Baptist din București, pe care l-a absolvit în anul 1961. La înscriere era membru în Biserica Creștină Baptistă Făgăraș, biserică care l-a recomandat la Seminar. S-a mutat la Făgăraș la rudenii pentru că viața la Ploiești era grea și a intrat în câmpul muncii unde a lucrat un an de zile, lucrând de asemeni și cu predicarea Evangheliei.

În vacanța de iarnă 1957/1958, face practică la Biserica din Bistrița. În vacanța de vară a anului 1958 a făcut practică la Bisericile Creștine Baptiste din raionul Bistrița. Frații Dan Ioan președinte și Bădău Traian secretar de la Comunitatea Bisericilor Creștine Baptiste de Cluj, scrie către Seminar o recomandare prin care arată: „Fratele Dumitrașcu Ovidiu, absolvent al anului II al Seminarului, are o corectitudine excesiv de exemplară, sincer și deschis, foarte activ în domeniul religios și harnic în problemele vieții, cinstit, moral superior, adânc respectos, inspiră multă curățenie trupească și sufletească”. A fost membru al Bisericii Creștine Baptiste Bistrița, dar și păstor.   

La terminarea Seminarului, fratele Ovidiu Dumitrașcu a ajuns păstor cercual având un total de 18 biserici baptiste în anul 1961: Dej, Cetan, Căpâlnea, Rus, Ileanda, Negreni, Câțcău, Chiuiești, Cășei, Canci, Costila, Urișor, Rugășești, Poiana-Blenchi, Valea-Groșilor, Ciceu Georgești, Negârlești și Purcărete.

A păstorit și Bisericile Baptiste din Ciula Mare din județul Hunedoara, Coroiești, Densuș între anii 1970 – 1978, Hățăgel, unde fratele Ovidiu Dumitrașcu obține în anul 1980 aprobarea de construire a locașului de închinare. În acest timp biserica a cunoscot o înviorare spirituală, fratele era și un bun recitator de poezii; Răchitova, între ani 1970 – 1978, unde fratele păstor Ovidiu Dumitrașcu construiește în anul 1973 o sală anexă pentru repetițiile corului și un birou, în anul 1972 formează corul bisericii și în 1973 cumpără un armoniu.

În anul 1981 pe numele fratelelui Dumitrașcu Ovidiu, Biserica Creștină Baptistă Nr. 2 „Speranța” din Brașov cumpără o casă în care amenajează o cameră pentru închinare și una pentru păstor. Fratele Ovidiu Dumitrașcu a fost păstor al aceste biserici din anul 1981 – 1986.

A mai activat și în Sălaju de Sus, Baru Mare, Livadia de Coastă, Mălăești, Șerel, Nucșoara.

A făcut parte din comisia de ordine a celui de al 26-lea Congres al Cultului Creștin Baptist din R.S.R. ținut în București în zilele de 2 – 3iunie 1972.

Fratele Ovidiu Dumitrașcu a fost apreciat de frații cu care venea în contact. Bisericile unde a lucrat l-a caracterizat ca un om respectos, inteligent, vorbea frumos și demn, dând întâietate celui bătrân și avea o capacitate deosebită.

În anul 1986 fratele păstor Ovidiu Dumitrașcu este chemat în veșnicie.

Surse:

Daniel Stoica

Ioan Bunaciu

Arhive

Georgiu Ioan 1928 - 2016 din Rugășești

 

Fratele Ioan Georgiu s-a născut în ziua de 14 noiembrie 1928 în localitatea Chiuiești, județul Someș (azi Cluj). Părinții se numeau Aurelian și Ana, credincioși baptiști, având șapte copii, iar fratele Ioan fiind al treilea.

Auzind Cuvântul lui Dumnezeu se hotărăște să împlinească ce este scris în Sfânta Scriptură și în ziua de 15 februarie 1956 este botezat în Biserica Creștină Baptistă Dej de fratele Sabadâș Gavril.

Fratele Ioan Georgiu, în anul 1956 se căsătorește cu sora Maria Rus, născută în ziua de 29 august 1929 în Rugășești și pleacă la Domnul în 05 martie 2006. După căsătorie se stabilește la Rugășești și amândoi fac parte din Biserica Creștină Baptistă Rugășești. Domnul i-a binecuvântat cu trei copii:

Gavril, născut în ziua de 04 martie  1957, s-a botezat în 06 ianuarie 1980 în Biserica Batistă din Dej de către fratele Ionel Mânzat. A fost necăsătorit și în ziua de 06 mai 2008 a plecat în veșnicie.

Ioan, născut în ziua de 19 septembrie 1958, s-a botezat în Biserica Creștină Baptistă Nr. 1 din Cluj Mănăștur în ziua de 06 ianuarie 1981 de cptre fratele păstor Hușan Mihai. S-a căsătorit cu Onorica Rus în ziua de 19 Iunie 1983 în Biserica Creștină Baptistă din Rugășești.

Viorica, născută în ziua de 28 septembrie 1960, s-a botezat în ziua de 07 august 1977 în Biserica Creștină Baptistă Chiuiești de fratele păstor Ionel Mânzat. În ziua de 23 mai 1982 se căsătorește cu fratele Porumb Adrian în Biserica Creștină Baptistă Nr. 3 din Cluj Iris. Frații au participat periodic la întâlnirile bisericii din Rugășești, unde se bucurau împreună cu frații, având părtășie. Fratele Adrian a dirijat fanfara din Chiuiești.  

Fratele Ioan Georgiu își întreținea familia lucrând ca zidar la Trustul de Construcții Cluj (TCI Cluj). Pleca luni dimineața de acasă și se întorcea sâmbătă seara. Pe șantier munca era de dimineață de la ora 7 până seara la ora 18. Mergea prin zona Clujului, acolo unde era trimis cu echipa din care făcea parte.

Fratele Ioan Georgiu a fost ales ca responsabil al Bisericii Creștine Baptiste din Rugășești după moartea fratelui Mihai Bânjan, în anul 1981. A fost un slujitor credincios și colabora cu frații din comitet.

Între anii 1990 – 2000 am fost păstor la Bisericile Creștine Baptiste: Chiuiești, Rugășești și Câțcău. Am vorbit mult cu dumnealui și cu sora Maria, pentru că eram invitat la dumnealor acasă și aveam timp de discuții. Pe lângă problemele de biserică, vorbeam mult de teologie și profeție biblică. Îi plăcea să-i vorbesc din cartea Apocalipsa și îmi punea întrebări la care îi răspundeam și niciodată nu m-a contrazis. Când voiam să plec de la dumnealui, mă prindea de mână și mă trăgea să iau loc pe pat și să mai stau să-i mai spun din Biblie.

L-am cunoscut ca un om al lui Dumnezeu, care era dedicat lucrării, fiind deschis la provocările ce apăreau în biserică prin trecerea timpului. Nu avea lucruri la care să țină și să nu înțeleagă că trebuie o schimbare sau o abordare diferită. Era un om zâmbitor, se purta frumos la înălțimea chemării de slujitor al Domnului.

În ziua de 23 ianuarie 2016, fratele Ioan Georgiu este chemat de Tatăl său în veșnicie, să se bucure de odihna pe care Dumnezeu o dă credincioșilor săi.

Lorincz Ștefan 1923 – 2015 din Nicolești

 

Ștefan Lorincz s-a născut în ziua de 25 aprilie 1923 în Nicolești, județul Harghita din Transilvania. Era cel mai mare dintre cei șase copii ai părinților săi Albert și Julianna Lorincz, trei băieți și trei fete. Părinții săi și copiii lor au fost foarte activi în mica biserică baptistă locală. Băieții cântau la trompetă, iar tatăl lor iubea clarinetul, formând o mică trupă cu alți băieți de la biserică. Au călătorit în alte biserici din zonă lăudând pe Domnul lor prin muzică.

După ce și-a terminat pregătirea în școala locală, Ștefan și-a continuat studiile într-o școală de meserii din Brașov, unde și-a obținut acreditarea ca „Master Constructor”. Și-a continuat studiile la colegiul local din Odorheiul Secuiesc și mai târziu la Cluj-Napoca. A absolvit facultatea în 1943 primind certificatul de cadru didactic.

După al Doilea Război Mondial, în Transilvania a existat o lipsă de profesori. În ciuda faptului că Ștefan cunoștea foarte puțină limbă română, a fost trimis pentru prima sa slujbă ca profesor la Vima Mica, un sat dintr-o regiune complet românească. Aici una dintre elevele sale a fost o tânără pe nume Rozalia Matei, care mai târziu i-a devenit soție.

După sosirea sa la Vima, localitate în care practic toți oamenii frecventau Biserica Ortodoxă (Greco-Catolică), el a căutat alți creștini născuți din nou. Împrejurimile deluroase i-au permis să urce pe unul dintre dealuri și să cânte la trompeta lui cântece creștine bine cunoscute, în speranța că cineva le va recunoaște și îl va contacta. Sătenii au fost uimiți de cunoscutul lor profesor și, în cele din urmă, cineva s-a apropiat de el și i-a spus că într-un oraș numit Târgu Lăpuș sunt unii oameni care pot cunoaște acele melodii. Acolo a găsit o mică biserică de credincioși și s-a bucurat de părtășia lor imediat frecventând bisericuța.

Între timp, Rozalia a absolvit școala din localitatea natală, continuându-și studiile liceale în Dej, oraș aflat la aproximativ 40 de km de Vima, și unde Ștefan o vizita frecvent. În 12 mai 1946 s-au căsătorit și continuă să locuiască în Vima. La acea vreme nunta lor a fost un eveniment ce a impresionat întreaga zonă. Deoarece era prima nuntă de pocăiți în localitate și oamenii se întrebau: „Oare cum o să fie nunta fără muzică și veselie?”, dar lucrurile au început să se lămurească în zorii dimineții de 12 mai 1946, când dintr-o dată, s-au auzit răsunând trâmbițe și tobe care veneau de la fanfara Bisericii Creștine Baptiste din Chiuiești care venea în alai spre locuința mirilor. Când au trecut dealul cel mare spre Vima, oamenii auzind sunetul plăcut al fanfarei au întrebat: „Ce se aude?” iar cei ce știau răspundeau: „Este nunta învățătorului pocăit cu fata lui Ilie iar pocăiții au invitat pe toată lumea și fanfara. Ia uitați-vă câtă lume vine din toate părțile!”. La nuntă au participat peste o mie de oameni. Programul a început la ora 10 dimineața sub părul cel frumos și s-a terminat la ora 14. A fost un program înălțător, s-a cântat spre slava Domnului, s-au recitat poezii și s-a predicat cu putere Cuvântul lui Dumnezeu.

Dumnezeu i-a binecuvânteze cu patru copii: Samuel, Ștefan, Petru și Rozalia. În epoca comunistă, era din ce în ce mai dificil să-ți faci meseria de profesor sau învățător fiind creștin; astfel că Ștefan a trebuit să treacă la altă meserie angajându-se în construcții, folosindu-și pregătirea de constructor. Înainte ca copiii să ajungă la vârsta de mers la școală, familia s-a mutat la Ileanda. Acesta este un oraș de pe râul Someș în care Ștefan, conducând echipa sa de construcții, a jucat un rol esențial în construirea unui nou Liceu.

Dumnezeu a avut și un alt plan pentru Ștefan. După cum bine se știe, creștinii au fost, au trăit sub opresiunea regimului comunist, care a limitat numărul studenților care pot urma Seminarul Baptist și care ar urma să fie pregătiți ca și pastori, în acest fel multe biserici au fost lăsate fără pastor. Dar Ştefan a simţit chemarea de a propovădui Evanghelia şi a reușit să administreze şapte biserici din zonă, inclusiv biserica din oraşul Dej. Pentru mulți ani, în timpul săptămânii se ocupa cu lucrările în construcție, iar fiecare weekend și-l dedica păstoririi și vizitării acestor congregații românești aflate de-a lungul râului Someș, toate acestea făcându-le neobosit.

În aceeași perioadă la Ileanda, copiii fratelui au crescut și au plecat rând pe rând la facultate la Cluj și București. După absolvire, doi dintre copii, Samuel și Ștefan  s-au angajat în București. În 1974, singura lor fiică s-a căsătorit cu Zoltan Bogdan și s-a mutat și ea la București. Acum, familia Lorincz a decis să-și urmeze copiii, mutându-se la București în 1974.

Fratele Lorincz Ștefan[1] din Ileanda, a fost pastor la Biserica Creștină Baptistă din Dej între anii 1960 – 1968.[2] În anul 1962 fratele este ales ca păstor al Cercului Someș. Fratele lucrează cu credincioșie și dăruire depunând mult efort pentru a face față lucrării lui Dumnezeu.

Fiind de naţionalitate maghiară a trudit din greu ca să poată predica în limba română, manifestând un călduros spirit frăţesc faţă de toţi, fără a face diferență între naționalități. Astfel, Dumnezeu l-a binecuvântat atât în lucrare, cât şi în familie. Am regretat mult plecarea sa din Dej în anul 1974, când se mută cu familia în Bucureşti, iar după câţiva ani pleacă definitiv în Statele Unite.[3]

La București, Ștefan, pe lângă slujba de la Muzeul Municipal al Bucureștiului, și-a continuat dragostea pentru poporul lui Dumnezeu și s-a implicat activ în slujire ca pastor asociat în cadrul Bisericii Baptiste de pe Mihai Bravu. Pe măsură ce biserica a crescut în număr, Ștefan s-a bucurat și de multe și alese binecuvântări alături de dr. Vasile Taloș, pastorul principal al congregației, vizitând membrii bisericii și propovăduind Evanghelia în bisericile mai mici din apropierea Bucureștiului. În acest timp, fratele și soția lui au locuit cu familia Bogdan, (fiica și ginerele lor) fiind extrem de bucuroși în rolul de bunici devotați pentru Julius și Gabriela.

În 1977, fiul lor, Ștefan, a decis să emigreze în SUA. În 1980, Ștefan împreună cu soția sa Rozalia s-au mutat și ei în SUA, ajungând la Chicago, unde aveau deja mulți prieteni. Adaptarea la noul mediu a fost o provocare pentru Ștefan, în special înțelegerea limbii engleze. Încă o dată, s-a simțit ca acasă în mijlocul Bisericii Baptiste Române din Chicago, unde a slujit ca diacon alături de pastorul Dr. Alexa Popovici. Pe măsură ce mai mulți oameni de origine maghiară sosesc în Chicago, împreună cu Istvan Szabo au început o clasă de școală duminicală în limba maghiară cu binecuvântarea bisericii române.

În 1987 acest grup de creștini maghiari au înființat Biserica Baptistă Maghiară din Chicago, sub conducerea lui Ștefan și Istvan Szabo. Pe lângă familie, Biserica a fost foarte importantă atât pentru Ștefan cât și pentru Rozalia. Ei și-au dedicat viețile slujirii Domnului și Bisericii Sale. Mica Biserică Baptistă Maghiară a reprezentat speranțele și binecuvântările primite dincolo de visele lor din anii lor de aur, în care Ștefan a slujit în calitate de pastor. Ei sunt veșnic recunoscători pentru dragostea și respectul demonstrat față de ei de acest minunat grup de creștini din Chicago. În cele din urmă, în 2001, la vârsta de 82 de ani, Ștefan s-a retras de la amvon rămânând în slujire fratele Janos Lukacs , actualul pastor al bisericii.

A participat la Congresele și Convențiile Asociației Baptiste Române din S.U.A. și Canada. În anul 1981 participă cu un mesaj la Congresul al șaizeci și nouălea ținut în zilele de 4 – 7 septembrie 1981 la Chicago.[4] Pe parcursul șederii sale în America a scris nenumărate articole pe care le-a publicat în revista „Luminătorul”.

În afară de Dumnezeu, Ștefan și-a iubit nespus de mult familia formată din cei 4 copii; nepoții: Peter, Delia, Anca , Julius, Ștefan, Gabriela, Daniela, Adrian și David; stranepoții: Daniel, Michael, Jonathan, Rachael, Grace, Sophia, Anna, Rebecca, Timothy, Kathryn, Eleanor, Henry, Asher, Aaron, Nathanael, Noah, Hanna, Abigail și William.

Lăudăm pe Dumnezeul Atotputernic pentru binecuvântările vieții sale și moștenirea creștină pe care ne-a lăsat-o tuturor. El moștenește acum coroana de la Mântuitorul și Stăpânul Său, căruia I-a slujit toată viața.

„Acum îmi este pregătită cununa dreptății, pe care mi-o va da Domnul, Judecătorul drept, în ziua aceea – și nu numai mie, ci și tuturor celor care au tânjit după apariția Lui.” 2 Tim 4:8

Surse:

Petru Lorincz – fiu

Ioan Bunaciu

Haranguș Cornel

Arhive

Luminătorul

---

[1] Dosar, cuprinzând tabele cerute de către Departamentul cultelor din Cluj, ani: 1966, 1967, 1968, 1969, 1970, 1971, din arhiva Comunități Bisericilor Baptiste Cluj, filă nenumerotată. Tabel din 10 martie 1966.

[2] Ioan Bunaciu - Istoria Bisericilor Baptiste din România, Editura Universității Emanuel & Editura Făclia, Oradea 2006, p. 205.

[3] Haranguș Cornel Istoria Biserici Creștine Baptiste -Dej, „Astra Dej” 2004, 24.

[4] Luminătorul, Volumul LXVIII, Nr. 7 – 8, iulie – august 1981, p. 3.

Dega Avram 1958 din Vârșeț - Interviu

 

Dumnezeu care coordonează toate lucrurile, a coordonat lucrurile azi 01 octombrie 2024, în așa fel să duc camera de filmat cu mine la sediul Comunității Bisericilor Creștine Baptiste Cluj. Acolo fratele președinte Aurel Boșca mi-a dat camera de birou a președintelui să stau până începe ședința. Am stat și am auzit că cineva bate la ușă și un chip cu un zâmbet pe buze întredeschide ușa spunând: „Fratele Aurel Boșca este?” i-am explicat ce și cum și l-am invitat să ia loc întrebându-l de unde este și m-ia zis că din Serbia. Eu am zis: „Banatul Sârbesc cumva?” și fratele a zis, da.

I-am spus și arătat că am scris pe blog despre doi frați de acolo, pe unul îl cheamă Dega Iovan (1939 - 2020) s-a luminat mult la față și m-ia zis: „este tatăl meu” și am început a depăna istoria, dar zic că am camera, putem să vorbim în fața ei ca să rămână ce vorbim? Și așa Dumnezeu mi-a dat acea bună ocazie să stau de vorbă cu un frate păstor român din Serbia. Mulțumesc Doamne!

Fratele  Dega Avram s-a născut în anul 1958 în localitatea Mesici, Banatul Sârbesc din Serbia. Este fiul fratelui păstor Dega Iovan (1939 - 2020) despre care am scris AICI. Fiind născut în familie de credincioși baptiști, fratele se hotărăște să rămână credincios Domnului și în anul 1976 este botezat de fratele păstor Mihai Lazăr.

Acceptă să intre în lucrarea de slujire ca păstor în anul 1984, dar este ordinat ca păstor al Bisericii Creștine Baptiste din Vârșeț (Vrsac) din Banatul Sârbesc. Acum are două biserici baptiste românești și două sârbești, pe care le păstorește cu credincioșie. Pe lângă aceste patru biserici slujește în comunitatea românească din Serbia și ajută cu credincioșie bisericile baptiste care au mare nevoie de ajutor.

În Banatul Sârbesc în acest an 2024 se împlinesc 100 de ani de prezență baptistă română.

Am luat un interviu care este postat pe canalul de YouTube, Vasile Bel, unde îl puteți viziona.

Domnul să fie slăvit și binecuvântat în veci!

Dr. Daniel Tomuleț - filozof creștin autentic, la Rohia

Dr. Daniel Tomuleț, filozof creștin și profesor, prin îndurarea mare a lui Dumnezeu, la invitația noastră și bunăvoința domniei sale, ne-a vizitat. A venit la Biserica Creștină Baptistă din Tg. Lăpuș și a poposit apoi la bătrânul pastor din Rohia.

Filozoful Daniel Tomuleț este o persoană deosebită prin felul filozofic de gândire. Deși este bine ancorat în filozofie, o stăpânește cu ușurință, cu pregătire academică înaltă, totuși filozofia nu i-a afectat gândirea și interpretarea Cuvântului lui Dumnezeu. Este un om în care domnește învățătura Domnului și ea nu poate fi umbrită de ideile filozofice.

Mai multe despre acest frate, om de cultură și un om credincios autentic, care nu predică o Evanghelie diluată în filozofie, ci împarte drept Cuvântul Lui Dumnezeu, vi-l prezint prin înregistrarea de mai jos, dar mai multe despre acest om al lui Dumnezeu, puteți vedea AICI.

Mulțumesc lui Dumnezeu pentru acest om care a produs o înviorare în mica noastră biserică din Tg. Lăpuș.

Mulțumesc dr. Daniel Tomuleț!

Acestea sunt numele din Biserica Creștină Baptistă din Rugășești

 

Prin mila și îndurarea Domnului Biserica Creștină Baptistă din Rugășești sărbătorește onorabila vârstă de 80 de ani. Fiindcă am fost păstor acolo Domnul mi-a pus pe inimă să scriu un scurt istoric în care să-i cuprind pe toți cei care au fost membri ai acestei biserici sau au poposit puțin prin această biserică. După mai multe documente cercetate și cu ajutorul fratelui Daniel Bud membru responsabil al bisericii am realizat această listă cu membri biserici.

O postăm public pentru a putea fi verificată de cei interesați iar dacă cineva nu se regăsește în listă deși a fost membru, vă îndemnăm să ne spuneți. De asemenea, vă rog dacă cunoașteți vreun nume dintre cele menționate în listă, să-l informați sau să mă puneți în contact cu aceștia.

Avem nevoie de toate informațiile necesare pentru a  putea fi completată lista.

Dacă Domnul ne va ajuta se va tipări o carte în care vor fi incluse și numele fraților.

Vă mulțumesc tuturor de colaborare!

 

1936

Farcaș Grigore.

1943

Bânjan Mihai, Bânjan  Viorica (Iuliana), Bânjan Vasile, Bânjan Domnica, Bojor Petru, Bânjan Maria.

1944

Bânjan Ioan, Bartoș Ana.

1946

Bojor Lucreția, Petruț Catalina, Pura Ioan, Pura Anica, Bartoș Gavril.

1948

Petruț Gavril, Petruț Maria, Mureșan Maria.

1949

Bud Gavril, Dican Petru, Dican Gavril, Petean Maria, Rus Florica, Giorgiu Maria.

1950

Bartoș Petru, Bartoș Domnica, Dican Victorica, Dican Veronica, Hoza Veronica, Petruț Ioan, Rus Mihai-Ștefan, Rusu Petru, Rusu Ană.

1951

Bânjan Livia, Bânjan Gavril, Bud Susana, Petruț Gavril, Rus Emil, Rusu Augustin. Rus Emil

1953

Petruț Cristina, Vaida Gavril, Vaida Lucreția, Vaida Maria.

1956

Giorgiu Ioan.

1957

Rusu Florica, Mureșan Vasile.

1958

Bânjan Florica, Rus Ioan, Rus Ana, Bânjan Florica.

1959

Rus Reghina.

1960

Rus Reghina, Laghiu Liviu.

1962

Laghiu Ioan, Laghiu Ana.

1973

Bartoș Augustin, Bartoș Ana.

1976

Rus Ioan David.

1977

Rus Maria( Hurducaș), Georgiu Viorica, Pura Melania.

1978

Bânjan Ioan.

1980

Giorgiu Gavril, Rus Emil.

1983

Bud ioan, Rus Lucretia, Rus Mariana, Pura Rodica.

1984

Petruț Lucreția.

1986

Pop Ana, Știr Irina ( Rus), Bânjan Mihai, Bud Natalia.

1987

Bud Daniela (n.Groșan).

1988

Bud Daniel, Laghiu Ana, Câmpan Petru, Câmpan Maria, Laghiu Maria, Chiuzan Florica.

1991

Hoza Mihai.

1993

Rus Daniel, Rus Mărioara.

1994

Laghiu Domnica, Vaida Mircea.

1996

Rus( Goja) Camelia, Goja Vasile.

1997

Farcaș Mirela Olga.

2014

Bud Ioana Ștefania ( Pop), Bud Andrea Mariana ( Muscan).

2015

Bud Daniela Maria ( Pop), Bud Gabriela-Petronela.

Tătaru Iulian 1937 – ? din Topa Mică

 

Fratele Iulian Tătaru s-a născut în ziua de 19 aprilie 1937 în localitatea Topa Mică, județul Cluj. Părinții se numeau Vasile și Ana, agricultori, cetățeni români.

Face școala primară de șapte clase în localitatea natală. În anul 1954 absolvă Școala Profesională nr. 4 Construcți din Cluj, în meseria de dulgher. În anul 1961 absolvă Seminarul Teologic Baptist din București și în anul 1974 ia diploma de bacalaureat.

Aude Cuvântul lui Dumnezeu și se hotărăște să îl împlinească cum este scris și este botezat în ziua de 5 iunie 1955 de fratele pastor Ioan Bunaciu.

În ziua de 20 octombrie 1962 se căsătorește cu Sultana, născută Moldoveanu, născută în București în ziua de 20 octombrie 1940. Căsătoria a avut loc în București, raionul 23 august. Domnul le-a dat trei copii: Emanuela, născută în 1963, Lisias, născută în 1965 și Iulian, născut în anul 1967.

Între anii 1952 – 1953 lucrează ca muncitor la trustul 9 Cluj, iar din 1954 – 1955 lucrează ca dulgher la T.R.C.L. Cluj, iar din 1956 – 1957 lucrează la I.R.O.C. Cluj.

În ziua de 16 decembrie 1962 în Biserica Creștină Baptistă Cluj III, este ordinat ca pastor. Comisia de ordinare a fost compusă din frații: Ioan Dan, Hușan Mihai, Deneș Francisc și Moraru Gavril. Este angajat cu decizia de încadrare Nr. 200 din 15 iunie 1964 ca pastor al Bisericii Creștine Baptiste III (Iris) și în patru biserici filiale, cu un salariu tarifar de 750 lei. În anul 1970 este ales ca pastor al Bisericii Creștine Baptiste din Gilău, județul Cluj. În anul 1962 avea în slujire și Bisericile Creștine Baptiste din zona Dejului: Chiuiești, Rugășești, Gâlgău și Poiana Blenchi.

Pe lângă aceste biserici, după anul 1990 păstorește Biserica Creștină Baptistă din Lucianca, județul Dâmbovița, biserica din Periș, din apropiere de București, din Turnu Măgurele.

Fratele a fost un om simplu, dar credincios stăpânului său, a făcut lucrarea cu credincioșie, a mers înainte fără să riposteze atunci când era prigonit, sau jignit. Pe lângă slujirea de păstor a fost ales ca secretar al Comunității Bisericilor Creștine Baptiste Cluj.

A scris articole în revista „Îndrumătorul Creștin Baptist”, după 1990 a scris articole în revista „Farul Creștin” de la Arad.

Surse:

Ioan Bunaciu

Arhive