vineri, 13 aprilie 2018

Ilie Mârza 1897-1986, Deva



Fratele Ilie Mârza s-a născut la data de 8 august 1897, în cătunul Codru, comuna Săcărâmb, judeţul Hunedoara, fiind al patrulea copil  între cei 9 fraţi, din familia lui Ion şi Sofia Mârza.
Fr. Ilie Mârza a îndrăgit din copilărie Cuvântul lui Dumnezeu, căutând explicații în legătură cu învăţătura biblică despre pocăinţă. Textul din car­tea proorocului Isaia: „Scoală-te, luminează-te ! Căci lumina ta vine, şi slava Domnului răsare peste tine“ (Isaia 60:1) a contribuit în mare măsură la conver­tirea sa la credinţa baptistă.
Despre pocăinţă a auzit prima dată în 1915, de la un jandarm care făcea serviciul în acea parte. Acesta era pocăit şi a mărturisit Evanghelia în casa lui Mârza. Mărturia lui a
fost primită mai ales de doi dintre copii: Ilie şi Elena. Jandarmul le-a promis că le va trimite şi  alţi credincioşi să-i viziteze, aşa că după opt luni familia a fost vizitată de credincioşi baptişti.  În luna mai 1916, a sosit la ei şi dascălul George Slev din Aciuţa, care era în drum spre  Lupeni. George Slev le-a vorbit despre fiul cel pierdut şi această mărturie a fost
hotărâtoare pentru Ilie şi Elena, aşa că împreună au plecat peste dealuri şi văi până în Lupeni, împreună cu Slev, unde s-a ţinut un botez în Duminica Tomii.

La 30 aprilie 1916, fratele Ilie Mârza a primit bo­tezul nou-testamentar în Biserica Baptistă din Lupeni, fiind botezat de fratele păstor Igna Ştefan. Imediat după convertire, a vestit pe Domnul Isus mai întâi celor din familia sa, care, rând pe rând s-au întors la Dumnezeu.
În toamna anului 1921, a intrat ca elev la Semina­rul Teologic Baptist, pe care l-a absolvit cu prima promoţie de seminarişti din ţara noastră, în anul 1924.  

În acelaşi an, 1924, s-a căsătorit cu sora Marioara Goţiu din Deva. Din căsătoria lor a rezultat 6 copii.
Tot în anul 1924, imediat după căsătorie, fratele Ilie Mârza a fost ordinat ca păstor al Bisericii Bap­tiste din Deva, precum şi al bisericilor din judeţul Hunedoara şi împrejurimi. De la angajarea sa ca păstor, în timpul vechilor regimuri din ţara noastră, fratele Ilie Mârza a suferit prigoane, fiind de multe ori bătut, din care  s-a ales cu pierderea vederii unui ochi. După eliberare, bisericile baptiste   bucurându-se de deplină libertate religioasă, fratele Ilie Mîrza şi-a reluat activitatea de păstor al Bisericii Baptiste din Deva.
În anul 1925 la Congresul Uniunii Baptiste, este ales  membru consilier alături de Teodor Sida și alții.
În anul 1937 fr. Ilie Mârza a fost ales membru în Comitetul Țărăsc de către Comunitatea de Alba Iulia.
Mai mulţi ani a deţinut funcţia de preşedinte al Comunităţii Creştine Baptiste Deva. A făcut parte din conducerea Cultului Baptist, servind ca membru în Comitetul Uniunii şi deţinând şi funcţia de vice­preşedinte al Uniunii Baptiste din România.
A contribuit cu articole la revistele baptiste și a fost un colaborator foarte activ încă înainte de a termina Seminarul, în anul 1924. Făcea și traduceri a unor articole.
În anul 1921 are un articol foarte activ și de trezire cu numele: „Cum petreci viața ta?”
În anul 1961 a fost pensionat, dar a continuat să lucreze cu aceeaşi râvnă şi elan pană la plecarea sa în veşnicie, iubind lucrarea lui Dumnezeu .
Duminică, 9 februarie 1986, în penultima zi din viaţă, a fost prezent la serviciile divine ale Bisericii Baptiste din Deva, atât dimineaţa cât şi seara şi chiar a luat cuvântul, îndemnându-i pe fraţi la trăi­rea unei vieţi curate, potrivit Cuvântului lui Dumne­zeu.
Luni, 10 februarie 1986, inima sa slăbită şi obo­sită după cei 88 de ani, a încetat să mai bată, iar sufletul său, potrivit Cuvântului lui Dumnezeu, care spune : „întoarce-te suflete la odihna ta, căci Dom­nul ţi-a făcut bine“ (Psalmul 116:7) a ascultat „che­marea" divină şi a plecat acasă, la Domnul.
O întâmplare relatată de fr. Ioan Bunaciu spune:

Era tânăr seminarist, deci faptul se petrece în 1922, în comuna Carneşti, lângă Haţeg. Aici  s-a programat un botez. Auzind despre aceasta, preotul din sat a chemat pe şeful secţiei de jandarmi de la Haţeg, care a venit călare cu o grupă de jandarmi. Baptiştii, bănuind că preotul va aranja ceva împotriva lor cu ocazia botezului, au schimbat ora botezului de la ora 14, la ora 11. La ora 14 a sosit grupul de jandarmi în sat, dar botezul fusese deja oficiat. De necaz, jandarmul şef cu însoțitorii lui s-au dus la Biserica Baptistă unde se ţinea serviciu de Cina Domnului, au intrat înăuntru cu patul armei, au aruncat de pe masă darurile pentru Cina Domnului şi l-au înșfăcat pe Mârza pentru a-1 scoate afară din biserică cu forţa. L-au scos pană în stradă, dar membrii bisericii l-au tras în curtea bisericii; atunci jandarmul iarăşi a intrat în curte să-l prindă pe Mârza şi urla să iasă toată lumea afară. Intre timp, o fetiţă din mulţime a trecut în faţa jandarmului-şef şi a declamat o poezie. Poezia fetiţei l-a calmat pe jandarmul-şef care urla precum o fiară, apoi s-au retras şi au plecat, dar tumultul acesta a durat două ore.”


O altă întâmplare povestită de Alexa Popovici arată foarte clar ce fel de politică și  cum se purtau comuniștii cu comunitatea baptistă.

 „Un caz foarte semnificativ a fost cel al lui Ilie Mârza. El a fost preşedintele Comunităţii de Deva, iar biserica din Haţeg a hotărât să facă un botez; potrivit dispoziţiilor, pentru ţinerea unui botez trebuia să se obţină în prealabil aprobarea împuternicitului judeţean. În calitatea pe care o avea, Ilie Mârza a cerut o audienţă la împuternicit, spre a obţine aprobarea botezului pentru data hotărâtă de biserica din Haţeg. Împuternicitul s-a împotrivit însă. Mârza a comunicat atunci bisericii refuzul împuternicitului de a aproba botezul. În duminica respectivă, împuternicitul s-a dus la Haţeg, şi pentru că a observat că nu sunt semne că va fi botez, i-a întrebat pe membrii de comitet dacă botezul urma să aibă loc. Aceştia i-au răspuns că Ilie Mârza le-a comunicat faptul că împuternicitul nu aprobă ţinerea botezului. La aceasta, împuternicitul le-a spus: „Vedeţi ce om este Mârza? Eu i-am spus că poate să se facă botezul la Haţeg, şi uitaţi-vă, eu chiar am veni să văd botezul. Vedeţi cum vă poartă cu minciuna?” Unul din comitet l-a întrebat apoi: „Deci noi putem ţine botezul azi?” La întrebarea aceasta, împuternicitul le-a răspuns afirmativ. Aşadar, botezul s-a ţinut.”   

Ceva interesant am găsit despre o zicere din zilele noastre care spune:

 „Regim de tristă amintire”. 

Fratele Ilie are un articol în anul 1930 aproape de acest adevăr și se numește:

 „Un fapt de tristă memorie”. 

Scrie în articol despre un preot care a luat Testamentul unui frate baptist și a strigat împotriva lui și a incitat poporul la ură.

Farul Mântuirii 1929


1925


1927 


Surse:
Farul Mântuirii
Farul Creștin
Îndrumătorul Creștin Baptist
Alexa Popovici
Ioan Bunaciu 
Daniel Stoica

De la poalele cetății spre cetatea eternă.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu