Răsfoind revistele noastre baptiste din vechime, am dat
peste acest articol care a fost tradus din germană de fratele Vasile Berbecar
în anul 1908. Articolul are 118 ani, dar mi se pare că este mai actual azi ca
atunci. Domnul să binecuvânteze pe toți păstorii cu o inimă care să corespundă
cu cerințele lui Dumnezeu și să nu fie amăgiți de curentul filozofiei de azi.
Am păstrat limbajul vechi scris în revistă.
„Voi păstorilor veți da socoată (sama) despre oile lui Isus.
Păscutule-ați pe pășunea vieței? Avut-ați grija lor după cum ar fi trebuit?
Vindecat-ați pre cel bolnav și purtat-ați pre cel slab?
După mintea voastră ați umblat în oficiul vostru sau după
îndrumările Spiritului Sfânt? Fost-ați
treji și cu minte?
Putut-ați folosi experiența? (pățenia) Sau ați aruncat-o
dela voi și v’ați proptit pe simțirile inimei voastre?
Slituv-ați pe aceia cale care Pavel apostolul o arătă în
întâia sa epistolă cătră Corinteni în 12 c. 31[1] v.
declară în versurile a 13 lea capitol? Află-să în voi iubire? Nu sunteți aramă
sunătoare și cimbal răsunător?
Știți deosebirea întră prunci, tânări, bărbați, femei, întră
om bătrân și moșneag?
Știți voi, că când erați prunci, atunci așa ați cugeta ca
prunci?
Totuși voi pretindeți acuma că pruncii așa să cugete, ca și
bătrânii? Drept îi asta dela voi?
Voi știți, că pruncul cel blând, pruncul cel nou născut,
numai prunc rămâne în natura lui omenească și pentru aceia așa trebuie umblat
cu el, ca cu un prunc și nu trebuie silit la aceia, ce nu e natura pruncească.
Voi ați fost și tânări și știți, că natura tânărîlor nu-i
așa, ca a oamenilor bătrâni, dară totuși la aceia îi siliți, ca să aibe natura
oamenilor bătrâni.
Și dacă nu sunteți încă moșneagi, slăbiți în trup, oameni
ostăniți, să știți dară că încă și asta o puteți ajunge și pentru aceia nu
poftiți dela moșnegi, că ei așa să fie de tari, ca bărbații cei tari.
Voi știți bine, că dă sămânța pomului mai întâia să face
plantiță, care trebuie scutită lu contra gerului. Știți bine că grădinarii
acopere plantele cu paie și trestie, dară voi nu acoperiți plantele cele de
oameni cu iubire?
Voi știți, că pomul începe primăvara a înflori, că dacă nu
înflorește nu va aduce fructe pe vară sau pe toamnă, dară voi nu voiți că
creștinii cei tânări să înflorească, ca să deie dovada bucuriei, fericirilor
prin cântările cele vesele, în societate sfântă veselă, în descoperirea iubirei
vesele. Atunci cum ați pofti asta, că acestea mai târziu să aducă fructe
serioase ale faptelor iubirei, ale îndurării, jerfei de bucurie? Dacă în loc de
bucurie vine amărăciunea în inimă, atunci nu poate aduce fructele bucuriei.
Și asta o știți, că vierul, cu mare ostăneală culege omidele
de pe pomi; dară voi când vedeți, că oarecare pom viu (suflet creștin) să umple
de omide, atunci nu la aceia vă uitați, că omidele astea să le culegeți de pe
el frumos, cu pază, ci cu ușoritate sau că îl tăiați, sau îl bateți atâta până
să uscă.
Și asta o știți, că pomul dorește ploaia și oare siliți-vă
la aceia, că cu rugăciune ferbinte să cereți ploaia binecuvântării preste pomi?
Dară când fructul începe a să arăta, o știți, că nu-i îndată
copt. Dară voi îndată poftiți fructe coapte, dulci, și dacă nu le aflați,
atunci scuturați cele necoapte (verzi).
Nu vă încredeți în propria voastră minte, cu atâta mai puțin
în simțul inimei voastre, nu dați auzi la asmuțări, vorbiri defăimătoare, ci
fiți trezi, cu minte, socotind faceți toate după Biblie. Ce nu este în Biblie,
aceia voi să n’o descoperiți din mintea voastră, că dacă faceți legiuri, și voi
puteți cădea sub ele.
Voi păstori sufletești îngrijiți-vă de turmă în care Duhul
sfânt v’a pus ca veghietori.
Și episcopul cela mare al păstorilor vă va răsplăti vouă.
din Ig. H. V. B. … r.[2]
[1]
31. Umblați dar după darurile cele mai bune. Și vă voi arăta o cale nespus
mai bună.
(1 Corinteni 12:31)
[2]
Adevărul, Anul I, Nr. 2, august 1908, pp. 21 – 23 (pp. 5 - 7)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu