Anul acesta se împlinesc 70 de ani de la
darea legii nescrisă a reglementării serviciilor divine din bisericile baptiste
și prin care Petre Constantinescu-Iași a vrut să-i distrugă pe baptiști. A fost
începutul durerii, dar frații au știut prin puterea Duhului Sfânt să treacă cu
bine și numărul credincioșilor a crescut.
Ce a însemnat această reglementare ne explică
profesor dr. Ioan Bunaciu în cartea dumnealui: Ioan Bunaciu,
Bisericile Creștine Baptiste din România între 1944 – 1990, Editura
Universității din București, 2002.
REGLEMENTAREA SERVICIILOR DIVINE ÎN 1954
Pentru redactarea acestui capitol m-am folosit de
amintirea faptelor pe care le-a
trăit în timpul acela și de materialul scris, pus la dispoziția mea de fratele
Isac loan, care era secretar general al Cultului și a fost direct implicat în
această problemă.
în 1954 a venit în fruntea Ministerului Cultelor
prof. Petre Constantinescu-Iași, fost profesor de artă bisericească la
Facultatea de Teologie Ortodoxă din Chișinău, dar în același timp era și membru
al Partidului Comunist din ilegalitate, din cauza aceasta a fost și arestat și condamnat
în perioada dintre cele două războaie, deci era un comunist mare, de religie
ortodoxă, un om rău, fără cuvânt și, ortodox fiind a apărat interesele
Bisericii Ortodoxe, în detrimentul cultelor neoprotestante. Se spune că el și-a
luat angajamentul în fața guvernului că va reduce activitatea cultelor
neoprotestante la jumătate, fără ca să poată fi privit faptul acesta ca o
prigonire din partea statului. De aceea, când Rusu loan a intervenit la dr.
Petru Groza, acesta i-ar fi spus „să accepte reglementarea, dar să n-o
respecte, pentru că ea e un angajament pe
care și l-a luat ministru Cultelor, P.
Constantinescu-Iași, în fața guvernului”.
Cu el a început perioada cea mai dură de comportare
a Statului Comunist cu cultele religioase și, mai ales cu cele neoprotestante.
El a impus așa-numita reglementare a serviciilor divine, în virtutea căreia bisericile
neoprotestante puteau ține servicii divine numai sâmbăta seara, de la 18-20 și
duminica dimineața, până la ora 14. Intervenția lui Constantinescu-Iași era
diabolică și, după modul cum dorea s-o realizeze, Ministerul Cultelor să nu dea
nimic în scris, ci Uniunea Baptistă să cominice Ministerului Cultelor, că
serviciile divine din bisericile baptiste se țin numai sâmbăta seara, între
orele 18,00-20,00 și duminica dimineața, până la ora 14:00. Deci pretindea că
te biciuești tu însuți.
Îmi amintesc de câteva exemple: în 1954, imediat
după ce s-a aplicat reglementarea serviciilor divine, fiind și păstor la
Biserica Baptistă din Cluj-Mănăștur, m-am întristat foarte tare când, duminica după
masa biserica stătea închisă, cu nimeni înăuntru; de aceea în duminica
următoare am anunțat că de acum înainte, duminica după masa, la orele 17,00 se
va deschide biserica și toți cei ce doresc să se roage pot veni la biserică, nu
se va ține serviciu divin, dar fiecare, personal, dacă dorește să se roage, sau
să ceară vreo lămurire la
vreo problemă din Biblie, să vină la biserică, eu
voi fi acolo și-i stau la dispoziție ca să lămuresc problema. Efectul anunțului
a fost că duminica următoare sala a fost plină de oameni. Am început cu
rugăciune și am întrebat ce probleme biblice au de lămurit, mi-au pus diferite întrebări
din Biblie, le-am explicat, trecând pe neobservate două ore.
Așa am petrecut câteva duminici după masă, iar
între timp, împuternicitul șef mă întreabă ce-i cu reglementarea la Mănăștur, cum
se respectă? „În litera ei”, îi răspund, nu avem servicii divine decât duminica
dimineața”. „Dar aveți oameni în biserica după masa”. „Da, îi răspund, dar vă
întreb: e interzis să se deschidă ușile bisericilor duminica după masa, să vină
cetățenii fiecare individual să se roage?”. „Nu, ușile tuturor bisericilor sunt
deschise”. „Deci vedeți că nu am călcat nici o lege, la orele 17,00 se deschid
ușile bisericii și cine dorește vine la biserică să se roage, eu sunt prezent
acolo și dacă cineva are vreo problemă biblică de lămurit, eu i-o dau, ca să nu
piardă timp în cursul săptămânii când trebuie să lucreze. Și dacă n-aș fi
deschis eu ușile, mi le-ar fi spart credincioșii, pentru că din punct de vedere
marxist, reglementarea serviciilor divine e o măsură administrativă luată
împotriva religiei și Lenin
spune că măsurile administrative luate împotriva
religiei provoacă împotrivire în mase și asta-i periculos”. Trebuie să știți că
împuternicitul șef de la Cluj era un oarecare Rogojan, croitor de meserie (a
murit într-un accident de mașină prin 1957). Explicația mea marxistă a prins și
m-a lăsat să țin biserica deschisă duminica după masa și venea popor la biserică
ca și înainte de reglementare, deosebirea era că vorbeam de jos nu de la amvon
și, după câteva luni, reglementarea a fost retrasa, deoarece a venit
destinderea din 1955 și 1956.
Mulțumim Domnului pentru libertatea ce o avem azi,
dar să o folosim.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu