Crețiu Vasile 1884-1930, din Vintere

S-a născut în anul 1884, localitatea Vintere, jud. Bihor. Aici Biserica Creștină Baptistă s-a înființat în anul 1894.

Foarte de tânăr este atras de Cuvântul Domnului și îl primește cu drag în inimă și se botează cu botezul cerut de Domnul Isus.

În anul 1904 este ales ca păstor de Biserica Baptistă din Vintere și trece în rândul predicatorilor baptiști din județul Bihor, lucrare pe care o face cu credincioșie.

În timpul Primului Război Mondial, fratele își pierde un picior, dar nu mult după aceea își  pierde și  soția.

Deși a trecut prin multe necazuri și încercări, frații din acea vreme nu au văzut pe fața fratelui întristare, ci mulțumire, pentru că Duhul Sfânt al lui Dumnezeu îi dădea multă putere să lupte.

În data de 5 septembrie 1930, având doar 46 de ani, Domnul îi curmă toată suferința și îl cheamă le El. Plecarea fratelui provoacă alte suferințe pentru familie și Biserică, dar Domnul știe să mângâie în orice situație.

Mult popor a venit să asiste la plecarea fr. Vasile Crețiu și să-i dea ultimul salut pe acest pământ,  să fie o mângâiere pentru familia încercată.

Surse:

Farul Mântuirii.

D. Bucurean.

Alexa Popovici.

Botaş Ioan 1899-1981, din Grăniceri

Fratele Botaş s-a născut la data de 11 octombrie 1899 în comuna Grăniceri, din judeţul Arad, în familia lui Botaş Vasile și Maria, familie de buni creştini baptiști. Copilăria şi-a petrecut-o în comuna natală, aici urmează şi şcoala ele­mentară de 6 clase, unde învaţă ştiinţa de carte, munca, dragostea de Dumnezeu şi de oameni.

Din fragedă tinereţe îl cunoaşte pe Domnul Isus şi-L acceptă ca Mântuitor personal, iar la vârsta de 16 ani, în 1915  este botezat în apa râului Crişul Negru, de către fratele Munteanu Mihai.

Vâltoarea primului război mondial nu-l ocoleşte nici pe dânsul, aşa se face că în anul 1917 ajunge pe front, de unde se reîntoarce după terminarea războiului.

În unul 1920 fratele Botaş se căsătoreşte cu sora Sofia Puşcaş şi căminul lor fericit este binecuvântat  de Domnul cu două fete şi doi băieţi.

Anul 1930 va fi pentru această familie un an de grea încercare : o boală nemiloasă taie firul vieţii surorii  Sofia, lăsând în urma ei patru copii orfani şi un soţ îndurerat.

Dumnezeu a îngrijit însă şi a pregătit o altă soră care să preia creşterea şi educaţia copiilor râmaşi orfani, sora Ana Laza, care va rămâne alături de fratele timp de 50 de ani, până când moartea i-a despărţit.

După ce, în anul 1924, familia Botaş se mută în Șiria, Arad, fratele desfăşoară o bogată activitate în cadrul Bisericii, lucrând cu râvnă şi deplină dăruire.

În anul 1941, la data de 23 martie, fratele Botaş este ales, pus deoparte şi ordinat ca diacon al Bisericii din Șiria, Arad. Din comisia de  ordinare au făcut parte fraţii : Marin Dumitrașcu, secretarul Uniunii, Alexa Popovici, preşedintele Comunităţii Arad, Ioan Rusu, misionarul Şcolilor Duminicale şi Gheorghe Olteanu, păstorul Bisericii din Seleuş.

În anul 1957, familia fratelui Botaş se mută la Timi­şoara şi, la un an după aceasta, fratele este ales ca diacon al Bisericii Creştine Baptiste Nr. 2 -  Timişoara, slujbă pe care o îndeplineşte până la plecarea sa  în  veșnicie.

Între anii 1972—1976, timp în care s-a construit loca­lul actual al Bisericii, alături de fratele Stanca Ioan, păstorul Bisericii, şi de ceilalţi credincioşi, fratele Botaş, aduce o contribuţie de seamă, fiind şi dirigintele aces­tui şantier.

În anul 1945 este ales casier în Comunitatea Baptistă Arad.

Viaţa fratelui Botaş a fost bogată în experienţe cu Dumnezeu. A fost un om de nădejde, un bun sfetnic şl împăciuitor.

In ziua de 4 septembrie 1981, a avut loc serviciul de înmormântare al fratelui Ioan Botaş, diaconul Bisericii Creştine Baptiste nr. 2 din Timişoara.

La serviciul de înmormântare, alături de membrii Bi­sericii nr 2, au venit şi credincioşi din tonte celelalte biserici din zonă, cât şi un număr mare din cei ce l-au cunoscut.

Au vorbit din Cuvântul lui Dumnezeu fraţii păstori : Turcin Dumitru, Găvăgină Irimia, Bălănean Gheorghe și Râncu loan, păstorul Bisericii.

Din partea Bisericii Șiria-Arad, a vorbit fratele păs­tor Chiu Mihai.

Corul şl fanfara au împodobit  programul cu imnuri ocazionale.

A plecat dintre  noi  fratele Botaș, dar a plecat cu  bucuria ce o are lucrătorul la sfârșitul zilei.

In nădejdea revederii cu cei plecaţi înaintea noas­tră şi cu un sentiment profund creştin, cântăm :

Te vei repusa, dar ceea ce-ai plantat.

În veci va sta ce-n iubire-ai lucrat.

Surse:

Îndrumătorul Creștin Baptist.

Pastor, Ioan Râncu.

Alexa Popovici.

Marius Silveșan.

Familia Grenaderov, din Tulcea

Prin ajutorul Domnului, așa cum am promis, aici vin să prezint o familie de credincioși baptiști din orașul Tulcea.

Este o familie rusească, venită din Rusia, în timpul lui Petru cel Mare și așezați în localitatea Tulcea, din Dobrogea.

Familia Grenaderov a fost și fondatorul Bisericii Baptiste din Tulcea, în 1887.

I. Grenaderov Leon, 1846,  străbunicul Larisei

S-a născut în anul 1846, în localitatea Tulcea. Nu cunoaștem anul botezului.

În anul 1887 este fondatorul Bisericii din Tulcea, împreună cu alți membrii din familie și oraș. Biserica se aduna în casa dumnealui.

Soția fratelui se numea Ecaterina, născută în 1850.

Copii:

1. Grenaderov V. Susoi.

Soția Emima, (Efimia) născută Sezonov, în anul 1863. Este soția lui Susoi Grenaderov. S-a botezat în 1879, la vârsta de 16 ani. A decedat în anul 1958, la vârsta de 95 de ani. La construirea Bisericii avea 24 de ani.

2. Grenaderov  Ecaterina. S-a născut în anul 1880. S-a botezat în anul 1904.

3. Petru Grenaderov, născut în  1883.

S-a căsătorit cu Grenaderov Nădejdea, (Nadia) născută Luicovan. S-a născut în anul 1891, s-a botezat 1919. Au avut două fete: Ecaterina, 1911 și Elena, 1921. A murit în anul 1975 la București.

Grenaderov Elena, născută în 1921,  botezată în 1938. Plecată la Brăila  s-a căsătorit cu Vasile Ciucă.

II. Grenaderov Leon Vasile 

 

S-a născut în anul 1879, în orașul Tulcea, fiind de meserie maistru zidar. A început să zidească Casa de Rugăciune din Tulcea, care a fost terminată în anul 1888. Frații ruși au fost cei ce au lucrat, iar frații germani au contribuit financiar.

A construit case, școli, clădiri de biserici și alte construcții.

A decedat destul de devreme, la 57 de ani, în anul 1936.

A avut următorii copii:

1 Veniamin.

2. Ecaterina, care a plecat cu soțul la Sofia.

3. Natalia.

4. Tatiana.

5. Leon.

III. Grenaderov Leon, tatăl Larisei

Născut în 1911, decedat 1984. S-a botezat 1935, la București, fiind botezat de  Constantin Adorean.

S-a căsătorit cu Grenaderov Ana, (Issler) născută în 1915. Ana a fost fiica lui Wilhelm Issler, fiul lui Martin Issler, predicator german în Cataloi. S-a botezată în 1931.

Au avut doar o fiică, pe Larisa.

Fratele Grenaderov a fost şi licenţiat al Acade­miei comerciale din Bucureşti şi s-a dovedit a fi un contabil iubit şi respectat în toate întreprinde­rile în care a lucrat. A cunoscut şi limbile rusă şi germană și alte limbi, fapt ce l-a ajutat să dobândească cunoştinţe teologice prin accesul pe care l-a avut la materialele de acest gen în aceste limbi. Toți cei ce l-au ascultat, ținând orele biblice, erau încântați de frumuseţea şi învăţătura ce o da din Sfintele Scrip­turi. Dumnezeu l-a înzestrat şi cu simţ artistic pen­tru pictură şi cunoştinţele, prietenii şi fraţii din biserică au fost beneficiarii frumoaselor tablouri pictate de cel ce a fost Leon Grenaderov.

A fost ales ca cenzor al Uniunii Baptiste și a fost membru în comisia financiară, fiind economist și consilier.

A studiat arhiva Onken de la Seminarul Baptist din Hamburg, descoperind date interesante despre Biserica Baptistă din Tulcea și Cataloi.

A lucrat și la Tichilești, printre leproși și a adunat bani să construiască Casă de Rugăciune leproșilor.

IV.Grenaderov Larisa

Este fiica lui Grenaderov Leon, născut în 1911.

S-a născut în anul 1939. Este membră în Biserica Baptistă „Providența”.

S-a  căsătorit cu Ion Predescu și au un copil, Cristian, născut în 1968.

Aici evenimentele fiind în desfășurare nu putem da alte amănunte.

Pentru mai multe informații, puteți vizita blogul: „Centrul de istorie și apologetică”.

 https://centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com/2017/04/18/consemnarile-lui-grenaderov-3/

Cartea: „Biserica Baptistă „Betel”, din Tulcea, de Daniel Mitrofan.

Surse:

Grenaderov Larisa

Îndrumătorul Creștin Baptist

Ioan Bunaciu

Alexa Popovici

Casa familiei construită de Grenaderov Leon Vasile

Biblia

 

Carte de Cântări 1927

Întâlnire de suflet la București, Biserica Baptistă „Providența”, cu Larisa Grenaderov

Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! Slava Ta se înalţă mai presus de ceruri. (Psalmii 8:1)

Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale! (Psalmii 119:18)

Dumnezeu mi-a călăuzit pașii în mod miraculos în ziua de duminică, 29.04.2018, ca să mă întâlnesc cu o persoană ce este o istorie vie a poporului baptist. Cu glas dulce și firav, cu dragoste, dar și pasiune, mi-a șoptit că are ceva ce m-ar interesa. A simțit o mare bucurie și împlinire când auzeam ce îmi spune.

Larisa Grenaderov, căsătorită Petroff, despre dumneaei este vorba. Vine din două mari familii baptiste, dar greutatea nu îi este dată numai de aici, ci din faptul că vine și din două popoare diferite și a trăit în mijlocul poporului nostru român. Tatăl dumneaei vorbea 8 limbi și nu vorbea niciodată până nu se documenta.

Tatăl dumneaei se coboară din familia Grenaderov din Tulcea, de origine rusă, și se numește Grenaderov Leon, născut în anul 1911.

Mama dumneaei se coboară din familia lui Martin Issler, predicator la Cataloi, de origine germană, și se numește Ana.

Cu mai multe amănunte despre cele două familii vom reveni în articole viitoare.

Mai spun doar că sora Larisa se înrudește și cu familia Sezonov, o altă mare familie baptistă.

Mai jos redau mesajul sorei Larisa, pe care l-am înregistrat azi, 02.05.2018, la domiciliul dumneaei din București și postăm și câteva poze de familie.

Vizionare plăcută!