O viață de doar 45 de ani
i-a dat Dumnezeu, dar a lucrat mult, cu sârguință, înțelepciune căutând să trăiască după voia stăpânului Său.
Fratele Ștefan s-a născut pe 9 mai 1894 în localitatea Talpoș din părinți români.
A absolvit cursul școlii primare din Talpoș. În anul 1911 la frageda vârstă de
17 ani primește Cuvântul Domnului și este botezat.
În anul 1913 pleacă în
America unde a locuit în Akron, statul Ohio
iar aici se căsătorește cu o tânără pe nume Ana Bulza tot din Talpoș urmând ca
după încetarea războiului să se reîntoarcă în România, țara lor. Biserica
baptistă din Talpoș şi membri bisericii i-au primit în mijlocul lor cu o mare
bucurie.
Între anii 1926 – 1928 a intrat la Seminarul
Teologic Baptist din București.
În ziua de 14 august 1927 Biserica îl alege ca
păstor și este ordinat de către frații
Ioan Popa și Mihai Vicaș.
În 1927 Biserica Baptistă din Talpoș prin intermediul
fratelui Ștefan Petru trimite suma de 1440 de lei pentru formarea fondului „Casa
Tineretului.
În ziua de 22 Iulie 1928 fr. Ștefan Petru are un alt botez cu 27
de suflete.
Din anul 1929 fr. Ștefan
Petru face parte din comisia de ajutor al Uniunii Bisericilor Baptiste din
România.
În ziua de 16 iunie 1929 fr. Ștefan a botezat 34 de suflete dintre
care 31 erau din biserica baptistă din Talpoș. Botezul s-a ținut în apele Crişului
Negru, participând și fr. Ioan Dan,
președintele tineretului baptist din România.
În ziua de 9 iunie 1930
fr. Ștefan Petru botează în apele Crișului Negru 34 de suflete.
În zilele de
28-29 septembrie 1930 în Biserica Baptistă din Talpoș a cărei gazdă fiind fr.
Ștefan Petru va avea loc Congresul Uniunii Femeilor Baptiste din România.
În
zilele de 30 ianuarie – 1 februarie 1931 fratele Ștefan și Biserica din Talpoș
a găzduit de asemenea Congresul Uniunii
Bisericilor Baptiste Române. Frații delegați au apreciat talentul organizatoric
al fr. Ștefan Petru precum şi felul în care s-a implicat în toate activităţile
din biserica pe care a păstorit-o cu atâta devotament, răbdare, înţelepciune,
iubire etc.
În ziua de 21 iunie 1937 fratele Ștefan
oficiază un botez care va număra 32 de suflete. Până la această dată fratele a
botezat 260 de credincioşi.
Însă în data
de 11 aprilie a anului 1939 la doar 45 de ani Domnul îşi cheamă slujitorul
acasă, în veşnicie. În urma fratelui rămâne soția îndurerată și cei 7 copii care-şi
vor plânge tatăl toată viaţa şi vor simţi un mare gol în sufletul lor.
Serviciul funerar a fost condus de fr. Ioan
Socaciu. La înmormântare au participat şi frații Teodor Vicaș păstor în
localitatea Batăr și Ștefan Stuparu din Cermei.
Surse:
Calendarul Poporului
Creștin 1941
Farul Creștin
Farul Mântuirii
Glasul Tineretului Baptist