Moisescu V. Vasile 1905 – 1985, din Domnești

Fratele Moisescu Vasile s-a născut în ziua de 28 mai 1905 în localitatea Domnești – Muscel.

În comuna natală face studiile primare iar peste câțiva ani pleacă la București, unde urmează cursurile Seminarului Teologic Ortodox. Aici se convertește și experimentează nașterea din nou. A început să predice despre Domnul Isus și cei de la seminar îl exlud alături de încă doi prieteni, care erau cei mai buni din clasă, care de asemenea au experimentat nașterea din nou. Cei doi se numesc Ilie Enea din Giurgiu și Nicolae Tonoiu din Ploiești.

Dat afară de la seminar, fratele Vasile Moisescu se înscrie la cursurile Universității din București luându-și licența în arhelologie și limba greacă.

Dumnezeu l-a îndemnat să aprofundeze studierea Cuvântului lui Dumnezeu direct de la sursa originală și anume  scrierile grecești. Inteligența sa nativă l-a ajutat extrem de mult în dobândirea  unei culturi vaste, în nenumărate domenii, totodată fiind înzestrat și cu o puritate sufletească înaltă. Toate acestea fac ca fratele să  fie unul dintre cei care au îmbogățit tezaurul creștin baptist petru totdeauna.

Ca om de știință a evoluat în domeniul arheologiei, fiind primul specialist între români.

Se căsătorește la Arad cu o soră credincioasă baptistă Georgina Mladin, așa că, noul cuplu începe să frecventeze cu regularitate biserica baptistă. Sora Georgina scria articole adresate surorilor în revista „Îndrumătorul Creștin Baptist”. Soțul și cei mai apropiați îi spuneau și Sânzeana.

În anii 1942, 1943 publică cartea intitulată „Taina Tainelor”, iar în anul 1946 publică cartea „Armonia Universală” .

În anul 1945 „Farul Creștin” găzduiește un articol „Biblia de Piatră” în care fratele Vasile spune: „Cu deosebită plăcere scriu pentru „Farul Creștin” câteva cuvinte menite să anunțe rezolvarea misterului piramidei, în mijlocul acelora cari sunt dragi Mântuitorului. Între dumneavoastră nu mă sfiesc să declar dintr-un început în ce constă taina tainelor din piramida zidită de faraonul Keops.”[1]

Comunitatea Creștină Baptistă Nr. III din București din strada Arad la adunarea Generală de la finele anului alege pe fratele Vasile Moisescu ca predicator de drept, alături de fratele păstor C. Manolescu.[2]

La Seminarul Teologic Baptist din București s-a ținut un curs Biblic de 14 zile în perioada 29 april – 12 mai 1946. La acest curs din corpul didactic a făcut parte fratele profesor Vasile V. Moisescu alături de frații: Ioan Socaciu, Teodor Dârlea, V. Garoiu, Tonoiu Nicolae și avocatul R. Drăgan.[3]

În anul 1946 are următoarele articole în revista „Farul Creștin”: „Roadele Consacrării”, „Curcubeul Spiritual”.

În ziua de 11 august 1946 predică la Biserica Creștină Baptistă din Somoșcheș, județul Arad cu ocazia unui botez. La acest botez a mai predicat fratele Stupariu.

În anul 1947 încă din primul număr al revistei „Farul Creștin” publică articole: „Anul de veselie”, „Etapele Vieții Domnului”, „Balada fiului risipitor”, „Cu Isus în locurile cerești”, „Tineri Credincioși în societate”, „De ce Mântuitorul nu ne-a lăsat ceva scris”.

A ținut conferințe cu tineretul alături de fratele Ioan Socaciu. A oficiat căsătorii alături de fratele Adorian Constantin. A fost la evanghelizări în zona Aradului.

În ziua de 9 februarie 1947 la orele 19 în clădirea Ateneului Român, fratele Vasile Moisescu ține o conferință științifică cu tema „Planul Armoniei Divine”. Întreaga conferință a fost bazată pe descoperirile ștințifice și teologice, dovedindu-se din plin că Domnul Isus este „piatra din capul unghiului”.[4]

În Calendarul Poporului Creștin Baptist pe anul 1948, calendar care nu a apărut din cauza schimbării regimului, trebuia să apară „Evenimentele de Anul Nou în Biblie” de fratele profesor V. V. Moisescu.[5]

La apariția revistei „Îndrumătorul Creștin Baptist” din 1 martie 1946 fratele are primul articol „Enigma lui Solomon”, apoi continuă cu „Sonata clarului de lună”, „Snopul Învierii”, „Soarele Dreptății”, „Via Domnului”, „Data sfințirii Templului”, „Civilizația înainte de potop”, „Dumnezeu printre noi” articol scris în decembrie 1948, „Nume frumoase din Biblie”.

În toamna anului 1948 participă la Biserica Creștină Baptistă Arad-Gai la serbarea de 25 de ani de la înființarea casei de rugăciune.[6]

Între 8 – 15 mai 1949 fratele Vasile Moisescu a ținut un ciclu de conferințe la Biserica Creștină Baptistă din Tulca la care au participat baptiști  de la bisericile din jur.[7]

Fratele Vasile Moisescu ținea diferite întruniri religioase prin case, la care participau un grup de credincioși baptiști printre care: Traian Ban, Mia Iovin, Ioan Ginga și alții. Într-o seară fiind adunați într-o casă au fost cu toții arestați de securitate . Acest grup era denumit „Moisiști” și erau formați în Biserica Creștină Arad-Șega.

După proces, care a început în ziua de 18 februarie 1959 au primit între 19 – 25 ani de închisoare. În timpul procesului au fost audiați și rude apropiate printre care și sora Gheorghina Moisescu ,soția fratelui Vasile Moisescu care a tăcut către completul de judecată apoi se întoarce spre boxa acuzaților și cu mâna ridicată  și o voce tare zice: „Bucurați-vă, fraților, căci noi toți știm că voi sunteți judecați astăzi pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos și credința Lui.”[8] Președintele Completului de judecată o amenință, dar sora cu un curaj dat de Dumnezeu îi răspunde pe măsură și fără frică.

Eliberarea de la Dumnezeu a venit pe data de 30 iulie1964 cînd a fost eliberat fratele Vasile Moisescu, Mia.[9]

În ziua de sâmbătă 13 aprilie 1985 fratele Vasile V. Moisescu este chemat la Tatăl din cer să se bucure de marile descoperiri și oferta lui Dumnezeu de a cunoaște totul pe deplin.

Surse:

Alexa Popovici

Ioan Bunaciu

Mia Iovin

Farul Creștin

Revista ”Lucruri noi și vechi”

                                     

Calea Adevarul si Viata 362 - Via Veritas Vita - cu Cristian Moisescu 2011

---

[1] Farul Creștin, Anul XIV,  Nr. 5, sâmbătă 3 februarie 1946, pp. 5 și con. 7.

[2] Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul I, Nr. 2, 15 martie 1946, p. 12.

[3] Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul I, Nr. 7, iunie 1946, p. 2.

[4] Farul Creștin, Anul XVI,  Nr. 9, sâmbătă 1 martie 1947, p. 4.

[5] Farul Creștin, Anul XVI,  Nr. 50-51, sâmbătă 13-20 decembrie 1947, p. 4.

[6] Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IV, Nr. 2, februarie 1949, p. 19.

[7] Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IV, Nr. 7, iulie 1949, p. 16.

[8] Mia Lovin, Istoria unui rob a lui Hristos, p. 181

[9] Mia Lovin, Istoria unui rob a lui Hristos,  P. 308, 309.

Farul Creștin 1947

Boșorogan Pavel 1890 – 1950, din Peșteana

Fratele Boșorogan Pavel s-a născut în ziua de 2 aprilie 1890 în localitatea Peșteana, județul Hunedoara. Părinții se numeau Pavel și Floarea, de naționalitate română.

A copilărit în satul Binținți (Aurel Vlaicu) unde face cele 4 clase pimare. A lucrat mai mulți ani ca pantofar.

În anul 1914 este trimis la Școala Sanitară din Budapesta, pe cheltuiala orașului Orăștie.

Între anii 1916 – 1918, ajus la Cluj, frecventează Biserica Creștină Baptistă și ajunge la convingerea credinței baptiste.

În ziua de 26 ianuarie 1919, se căsătorește la Orăștie, județul Hunedoara, cu o tânără de naționalitate cehoslovacă, Hilda Ritter. Domnul le-a dăruit 2 copii: Olimpia, născută în Simeria în 12 mai 1926 și Pavel, născut în 14 iunie 1929.

În ziua de 5 octombrie 1919 este botezat de fratele Teodor Sida, în localitatea Ciuci, (Vârfurile) județul Arad. Împreună cu fratele Pavel, se botează soția Hilda, mama Floarea și un frate de corp.

În anul 1922 se angajează la C.F.R. în Simeria și în acest timp face în particular 4 clase de liceu la Hațeg.

Ziua de 11 mai 1926 este ziua în care se dedică întru totul lucrării Domnului și este ordinat. Comisia de ordinare  a fost compusă din frații: Covaci Ioan, Emilian Ardelean, I. Mârza și Munteanu.

Lucrează ca predicator la Simeria din 1926 – 1930, Alba Iulia 1930 – 1949, Brad 1945-1950, dar și în alte biserici baptiste.

În anul 1928 este ales președinte al Comunității Creștine Baptiste de Alba Iulia. În acest timp vizitează bisericile baptiste de pe raza comunității.

În anul 1930, de Crăciun, scoate pe piață revista „Glasul Evangheliei”, Organ al Comunității Baptiste Române Alba Iulia, al cărui redactor va fi până 1935, cînd își îcetează apariția.

 Este însărcinat să reediteze cartea de cântări commune „Cântările Sionului”, pe care o scoate în anul 1935 la Alba Iulia, tipărită de tipografia „Cetatea” (Solomon).

În ziua de 27 februarie 1939 fratele Pavel Boșorogan, împreună cu conducerea cultului participă la o serbare impunătoare în cinstea Regelui Carol al II-lea și a Unirii la Alba Iulia, unde au venit și mulți baptiști.

În luna februarie 1950 este chemat acasă de Stăpânul său. Serviciul de înmormântare a avut loc în ziua de 24 februarie 1950 și au participat frații: Ioan Dan, președintele Uniunii, Constantin Adorian, vice-președinte, Rusu Ioan, Mârza Ilie și Artenie Zdrâncu.

Surse:

Ioan Bunaciu

Arhive

Farul Creștin

Farul Mântuirii

Îndrumătorul Creștin Baptist

Nichifor Marcu 1912 – 2000, din Dinăuți

Fratele Marcu Nichifor a fost un om deosebit și prin felul cum a trăit a fost unic. În timpul seminarului pe care l-a terminat în anul 1938, fratele, în timpul liber, după masă, mergea pe sub poduri, căuta borfași, oameni ai străzii și le vestea Evanghelia. Oriunde se afla, avea putere să înceapă să predice în mulțime, prin gări și autogări, pe tren, peste tot. A predicat de multe ori prin cârciumi și le spunea oamenilor că locul lor nu este acolo, ci la Hristos și El îi va mântui și scăpa de toate patimile, făcându-i fericiți. Focul lui de a predica nu a putu fi oprit de comuniști, deși l-au adus din slujirea de pastor la cea de coșar. Văzând că aici este mai periculos, fratele Marcu a fost pus din nou în slujba de pastor.

Fratele Marcu Nichifor vine în lume în ziua de 12 martie 1912, pe pământ basarabean, în localitatea Dinăuți, județul Hotin. Părinții se numeau Ioan și Maria, de naționalitate română.

Ca studii, fratele Marcu a fost un om cu școală. A făcut 6 clase primare, apoi a mers la liceu, iar apoi se înscrie la Seminarul Teologic Baptist din București, pe care l-a absolvit  în anul 1938. În vacanța de Crăciun, pe când era seminarist al anului 1937, fratele Marcu Nichifor, împreună cu un alt basarabean, fratele Dumbrăvean Petru, au vizitat 30 de biserici baptiste din Ardeal.

Primește pe Domnul Isus în inima sa și este botezat în anul 1934.

Fiind rănit în copilărie, fratele Marcu primește scutire de serviciul militar și în ziua de 28 noiembrie 1938 primește de la Corpul 4 Armată Ordin de lăsare la vatră. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, în ziua de 7 mai 1943 primește Certificat de „Inapt pentru serviciul militar”.  

Scrie primul articol la revista „Farul Creștin” în luna iulie 1938, articol intitulat: „Adevărata Biserică”.

După terminarea seminarului și-a luat o cameră cu chirie și a început să predice prin aziluri de noapte, printre borfași, oameni săraci, pe care îi ajuta din puținul lui.

Din anul 1940 fratele Marcu face textele de citirea zilnică a Bibliei pentru „Mana Zilnică” și preluate de revista „Farul Creștin”.

În zilele de 14 și 15 noiembrie 1940, Comitetul Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din România, a ținut ședința sa de toamnă la Arad. Aici fratele Marcu este ales administrator al revistei „Farul Creștin”.

Între anii 1943-1944 a fost în București, făcea ore de rugăciune prin case și mângâia pe cei ce treceau prin necazuri.

Comunitatea Baptistă din București, în Adunarea Generală din anul 1945, îl alege pe fratele Marcu, membru în Comitet. S-ar putea ca Adunarea Generală să fi fost în luna decembrie 1944. Revista a apărut pe 6 ianuarie 1945, dar nu apare data.

La Congresul Cultului Creștin Baptist din România, ținut la Arad în zilele de 27 și 28 octombrie 1945, fratele Marcu Nichifor este ales în comisia de tineret, alături de frații: Alex Balc, Constantin Bălgrădeanu, Macavei Slăv, Petru Popovici și Gheorghe Cicireanu.

În zilele de 29 și 30 aprilie 1946, Comitetul Uniunii, în ședința ținută la București, a hotărât ca fratele Marcu Nichifor să fie delegat pentru redactarea calendarului pe anul 1947. Tot în această ședință, Comitetul Uniunii l-a autorizat pe fratele Marcu ca misionar pentru tineret, pe întreaga țară.

La Congresul Tineretului Baptist, ținut la Reșița în zilele de 16-18 august 1946, președintele de zi pune întrebarea: „Pe cine propuneți ca misionar?” Toți congresiștii ca           într-un tumult, răspund: „Marcu Nichifor”.

În toamna anului 1948 Biserica Creștină din București, strada Titulescu, l-a ales pastor alături de fratele Jan Staneschi și a păstorit până în anul 1957, când a fost destituit de autoritățile comuniste.

În anul 1950, adică la vârsta de 38 de ani, se căsătorește la Iași cu sora Ariadna Voitcu.

În anul 1963 este din nou angajat ca pastor la Biserica Creștină Baptistă din Iași. Pentru că fratele Marcu Nechifor era de neoprit în predicarea Evangheliei, la timp și ne la timp, autoritățile comuniste dau ordin în anul 1970 să fie expulzat din Iași. Frații l-au transferat în Maramureș, apoi la Caransebeș, de unde s-a pensionat în anul 1974.

Fratele Marcu a scris mult și a publiacat în revista Cultului Creștin Baptist din România, „Îndrumătorul Creștin Baptist”, predici, articole și traduceri. A predat la Seminarul Teologic Baptist din București. A fost un misionar eficient în lucrarea Domnului.

Fratele Ioan Bunaciu, scrie despre Marcu Nichifor: „Avea o metodă personală de predicare, ce i se potrivea numai lui. Mustra ironic în predici pe fiecare, făcând aplicații directe la unul și altul dintre ascultători, dar nimeni nu se supăra pentru că era cunoscut de toți că fratele Marcu e sincer, cu adevărat întors la Domnul.”

În luna iunie 2000 este chemat acasă la Domnul. Serviciul de înmormântare al fratelui Marcu Nichifor a avut loc în ziua de 14 iunie 2000, în Biserica Creștină Baptistă „Bunavestire”, din Iași. A participat mult popor și mulți frați păstori.

Surse:

Ioan Bunaciu

Arhive

Creștinul Azi

Farul Creștin

Îndrumătorul Creștin Baptist

Boșneac Simion 1924 -1997, din Firiteaz

Fratele Boșneac Simion a văzut lumina zilei în data de 3 iulie 1924 în comuna Firiteaz, județul Arad.

Părinții fratelui s-au numit Vasa și Elena, de naționalitate română. A făcut 7 clase primare în localitatea natală, iar apoi a urmat timp de 3 ani cursurile Seminarului Teologic  Baptist din București.

În ziua de 8 septembrie 1949 se căsătorește cu Elena, născută  Butăriță, în comuna Firiteaz, iar Domnul i-a binecuvântat cu 2 fete pe nume: Eugenia, născută la 1 iunie 1950 și  Dorina, care li se naște în 10 iunie 1952.

În anul 1946 este recrutat și încorporat în C. M. R. Lipova și rămâne la vatră cu gradul de caporal.

La data de 5 septembrie 1938 este botezat  în Firiteaz, de către predicatorul Dumitrașcu Marin.

Data ordinării nu am aflat-o, dar am aflat anul în care devine pastor, 1953 și este repartizat de către direcțiunea Institutului, în comuna Obreja, din raionul Caransebeș.  Activează și în loc. Oțelu Roșu.

În ziua de 17 aprilie 1976 participă alături de alți păstori la înmormântarea fratelui Rădula Pavel din Borlova, județul Caraș Severin.[1]

În anul 1987 fratele Boșneac Simion se pensionează de la Biserica Creștin Baptistă din Oțelul Roșu.

În ziua de 19 noiembrie 1997 Domnul își cheamă robul acasă, să fie veșnic cu Stăpânul său.

Mai jos vom reda integral o autobiografie a fratelui Boșneac:

   ,,Mă numesc Boșneac Simion, născut în 1924, luna Iulie, ziua 3 din părinți credincioși și săraci în comuna Firiteaz, Regiunea Arad. Noi suntem șapte copii ai aceluiași tată și mamă și neavând avere am fost crescuți cu multă greutate. De mici copii am fost siliți a munci pe ogoarele altora ca să ne câștigăm existența vieții.

Când am împlinit șapte ani, părinții m-au trimis la școala primară în comuna sus-numită ca să pot învăța și eu carte iarna la școală; vara mergeam la păzit de oi, să-mi câștig bani pentru cărți, iar altă dată mergeam ca muncitor zilier la câte un agricultor mai înstărit și mânam caii la plug, să iau  câte un leu sau doi  să-mi cumpere părinții îmbrăcăminte. Cu mare greutate am ajuns să fiu absolvent a celor șapte clase primare.

În cursul celor 14 ani am urmat cu părinții la serviciile religioase și într-o zi am ajuns la convingerea că sunt păcătos și am nevoie de mântuirea sufletului meu, pe care am găsit-o nu în oameni, nu în părinți, ci în Domnul Isus Hristos. În urma mărturisirii păcatelor, pe  baza credinței mele, am fost botezat și primit ca membru în Biserica Creștină Baptistă Română din Firiteaz.

De la vârsta de 14 ani până la 22 ani am stat tot în familia părintească, unde am fost de mare sprijin pentru tata căci s-a angajat ca cioban la oile comunei. În acest timp cumva nu  s-a mai îndulcit viața familială. Dar din starea nefavorabilă în care trăiam, lipsită de multe  bucurii a fost înlăturată în anul 1945 când și tatăl meu a fost împroprietărit cu pământ, ca oricare cetățean al Republicii.

În anul 1946 am plecat să-mi fac stagiul militar față de patrie. În 1948 m-am liberat și am muncit la pământul părinților. În inima mea a încolțit dorul de a învăța ceva, măcar că până în această etate nu am avut posibilitatea  de a învăța pentru că eram singurul băiat între cei 7 copii, având 6 surori și a trebuit să muncesc cu tata la toate muncile pentru câștigarea celor necesare în viața familiei.

Apoi m-am căsătorit cu o fată săracă. La dorința mea de a învăța ceva mai mult s-a învoit și așa în anul 1949 am început cursurile teologice baptiste din București.

După ce am venit în vacanță, eu neavând pământ, m-am înscris ca membru la Sindicatul Agricol și am muncit la seceriș, batoză, unde mi-am câștigat hrană pentru familie. În anul 1950 mi-am schimbat domiciliul în comuna Radna, Raionul Lipova, Reg. Arad, de unde mi-am continuat cursurile teologice în București. Vara, în vacanță, am căutat să pun în practică cunoștințele însușite în Institut, dar pe lângă asta am muncit la pământ, seceră și batoză, câștigând pâinea cea de toate zilele pentru soție și copii.

În anul 1951 / 1952 am întrerupt cursurile că am avut în familie pierderea unui apropiat, din cauză că moartea i-a secerat viața. În anul următor 1952 / 1953 am continuat cursurile  teologice ajungând să fiu absolvent a celor 3 ani. Apoi la cererea Bisericilor și dorința lor de a avea un viitor păstor, Direcțiunea Institutului împreună cu Uniunea mi-au făcut repartiția în comuna Obreja în Raionul Caransebeș, ca un servitor al Cultului Creștin Baptist.

Aceasta îmi este autobiografia vieții mele din copilărie până în prezent, când mă aflu cu soția și două fetițe.

    

                                                     Obreja, la 25 August 1953.”

           Surse:

Arhive

Ioan Bunaciu

Îndrumătorul Creștin Baptist                                               

---

[1] Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul XXXI, Nr. 9-10, 1976, p. 17.

Bâlc Ioan, 1893 -? din Revetiș

Fratele Bâlc Ioan s-a născut în ziua de 15 ianuarie 1893 în comuna Revetiș, județul Arad. Părinții fratelui Ioan s-au numit Teodor și Maria, de confesiune ortodoxă și naționalitate română.

A absolvit 6 clase primare în localitatea natală.

În anul 1911 a primit pe Domnul Isus în viața lui și a fost botezat.

În ziua de 25 iunie 1920 se căsătorește în comuna Paulian din județul Arad, cu Maria, născută cu numele de Poștaș. Domnul îi binecuvântează cu o familie frumoasă, dăruindu-le 4 copii: 3 băieți și o fată.

În anul 1915 este recrutat și încorporat în corpul de luptă 7 al cercului Arad, rămânând la vatră cu gradul de soldat.

În anul 1922 este ordinat ca și predicator pentru comunitatea Buteni, cu plasa Sebiș, Holmagiu și Târnava.

În ziua de 22 octombrie 1925 la Buteni a fost o înmormântare, puțin obișnuită. A murit sora Persioa Moț, în vârstă de 90 de ani și a fost înmormântată împreună cu fiul ei Simion Moț, care murise cu o zi înainte. Serviciul religios a fost ținut de frații: Teodor Sida, Vasile Vanci, Ioan Ungureanu și Ioan Bâlc.

În ziua de 17 octombrie 1926 participă la deschiderea casei de rugăciune din localitatea Brad. Au mai participat frații: Vasile Vanci, Teodor Sida, Teodor Opria, Ioan Olar și Moise Tămaș.

În ziua de 25 martie 1947 predică cuvântul Domnului în Biserica Baptistă din Buteni, cu ocazia unui botez de 39 de persoane. Botezul a fost oficiat de fratele Ioan Socaciu, ajutat de fratele Belcu Vasile, păstorul bisericii.

În ziua de 10 aprilie 1947 fratele Ioan Bâlc participă la durerea  Bisericii Creștine Baptiste din Bata, județul Severin, pricinuită de moartea surorii Lenuța Cismașu, care avea doar 29 de ani.

În raionul de activitate avea 862 de membri, aparținători 537 și copii. Domiciliul și adresa exactă a fratelui a fost comuna Paulian, din județul Arad.

Surse

Arhive

Farul Creștin

Farul Mântuirii

Îndrumătorul Creștin Baptist

Bălgrădeanu Constantin, 1916 - ? din Pâclișa

Fratele Bălgrădeanu Constantin s-a născut în ziua de 25 august 1916 în localitatea Pâclișa, județul Alba. Părinții fratelui se numeau Nicolae și Ana, de naționalitate română, a căror ocupație era cea de apicultori.

În ziua de 28 ianuarie a anului 1945 se căsătorește cu Ana, în localitatea Tălmaciu, din județul Sibiu. Căsătoria a fost oficiată de frații: Ioan Dan, Zdrânc Artenie și Z. Apahideanu. Dumnezeu le-a binecuvântat căsnicia cu 2 copii, un băiat și o fată. Băiatul a primit numele de Constantin, iar fata numele de Ana Eugenia.

În anul 1938 a fost recrutat și încorporat în Regimentul 98 din Alba și a fost lăsat la vatră cu gradul de sergent.

La data de 15 iunie 1931 este botezat de către fr. Dan Ioan.

A urmat cursurile Seminarului Teologic Baptist din București, pe care le-a absolvit în anul 1937.

De timpuriu fratele Constantin Bălgrădeanu este foarte activ pe ogorul Evangheliei, mergând pe la biserici mici și mari, predicând și învățând din Cuvântul Domnului.

În anul 1945 este ordinat ca predicator la Sibiu de către o comisie formată din frații: Dan Ioan, Dumitrescu David, Gavriș Simion.

A fost păstor la Bisericile Creștine Baptiste din Rădești, județul Arad  din anul 1935, în anul 1936 a fost predicator în localitatea Țigănești din județul Bihor, iar din anul 1937 în Sibiu, București-Giulești, Bicazul Ardelean între anii 1960 – 1962, după acest an merge la Piatra Neamț, de unde face naveta la București.

La Congresul Cultului Creștin Baptist din România, ținut la Arad în zilele de 27 și 28 octombrie 1945, fratele Constantin Bălgrădeanu este ales în comisia de tineret alături de frații: Alex Balc, Marcu Nechifor, Macavei Slăv, Petru Popovici și Gheorghe Cicireanu.

În anul 1941 îi apare și primul articol numit: „Un strigăt în noapte”, în revista „Farul Creștin”. Din anul 1946 îi apare articol pe prima pagină.

La Congresul Tineretului Baptist din România, ținut la Reșița în zilele de 16-18 august 1946, fratele Constantin Bălgrădeanu este propus și ales vicepreședinte împreună cu fratele David Dumitrașcu.

Din luna iulie 1946 semnează articole și traduceri în revista nou înființată a  cultului, „Îndrumătorul Creștin Baptist”.

Fratele Constantin Bălgrădeanu a fost secretarul Comunității Creștine Baptiste de Alba Iulia.

La primul Congres al Cultului Creștin Baptist din Republica Populară Română, ținut la Buteni-Arad în zilele de 23-24 octombrie 1948, este ales ca secretar de zi al Congresului, alături de fratele Cure Simion.

Fratele  Constantin Bălgrădeanu  a fost secretar general al Cultului Creștin Baptist între anii  1955 – 1960.

În zilele de 28-31 august 1956 participă alături de frații: Teodor Vicaș, Ilie Mârza și Petre N. Popa, la Consiliul Executiv al Alianței Baptiste Mondiale și Conferința Federației Baptiste Europene, ținută la Oslo, Norvegia.

În cadrul Seminarului Teologic Baptist din București, fratele Constantin Bălgrădeanu a predat: Teologia pastorală, Ermeneutică și Catehetică.

Fratele Constantin Bălgrădeanu, în ziua de 2 februarie 1960 este suspendat din postul de secretar general al Uniunii.

Din luna martie 1971 devine redactor responsabil și apoi redactor șef al revistei „Îndrumătorul Creștin Baptist” până în luna decembrie 1976.

În anul 1979 îi apare cartea: „Viața de slujire a Sfântului Apostol Pavel”                  într-un tiraj de 1000 bucăți.

Ultimul articol se numește: „Doamne, învață-ne să ne rugăm”, scris pe 3 pagini.

Aici se opresc sursele despre viața fratelui Constantin Bălgrădeanu.

Surse:

Arhive

Farul Creștin

Îndrumătorul Creștin Baptist

Ardelean Gheorghe 1884 – 1941, din Grăniceri

Dumnezeu îl trimite în lume pe 31 ianuarie 1884, în localitatea Grăniceri,  jud. Arad, părinții fiind Ștefan și Ana, de religie ortodoxă și naționalitate română.

Face 4 clase primare în localitate.

În anul 1904 aude Cuvântul Domnului și îl primește  în inimă cu mare râvnă și este botezat.

Este încorporat în 1906 la Regimentul 36 Infanterie Arad.

În 2 martie 1907 se căsătorește cu Terezia, născută Lucaciu și primesc de la Domnul 4 copii: 2 băieți și 2 fete.

În anul 1928 Comunitatea Baptistă Șiria îl ordinează ca predicator pentru acest cerc.

În ziua de 29 iunie 1935 ține un botez cu 6 suflete în Otlaca, împreună cu fratele Ioan Cocuț.

Fratele Livius Ban spune în cartea sa că fratele Ardelean Gheorghe era de meserie morar. Citim în „Glasul Adevărului” din anul 1933: „Fratele Ardelean Gheorghe din Ciumeghiu  s-a stabilit cu domiciliul la moara din Zerindul-Mare, județul Arad.

O informare din revista „Farul Creștin” din 1941, anunță că în ziua de 7 septembrie 1941 a fost înmormântat fratele Ardelean Gheorghe din comuna Mișca, județul Arad. Programul a fost condus de frații: Mara Cornel,  Maleuț Gavril și Bejan Petru.

Nu știu dacă este același Avram Gheorghe sau se vorbește și despre un alt frate cu același nume. Cine știe să scrie la comentarii.

Surse:

Arhive

Livius Ban

Farul Creștin

Glasul Adevărului

Fărăgău Nicolae 1886 - ? din Fiurd

Fratele Nicolae Fărăgău vede lumina zilei în luna noiembrie a anului 1886, în  localitatea Fiurd, care acuma se numește  Pădureni  și aparține de comuna Chinteni, județul Cluj, părinții  s-au numit Vasilie și Floare, de naționalitate română. A făcut 4 clase primare în satul natal, cunoscânt limba română și maghiară.

În anul 1910, pe când fratele Nicolae avea 24 de ani, vine în sat un grup de baptiști ca să evanghelizeze, iar fratele a venit să asculte Cuvântul Domnului. Fratele a crezut cele spuse de acest grup și a crezut că Domnul Isus îl poate face urmașul Lui. În anul 1911, de Rusalii, fratele a fost botezat în localitatea Mira, de către fratele Mihai Cornea.

Este încorporat la Regimentul 51 infanterie al Austro-Ungariei, a fost pe câmpul de luptă unde a fost rănit în 5 locuri, dar s-a lăsat la vatră sănătos.

Se căsătorește cu sora Lucreția și Domnul îi binecuvintează cu următorii copii: Maria, Victoria, Iosif și Veronica. Fiica Victoria a devenit o bună învățătore la Școala Duminecală pentru copii și mergea la diferite biserici să organizeze programe.

În ziua de 28 septembrie 1924 fratele Nicolae Fărăgău este ordinat ca predicator.

În anul 1928  Biserica Baptistă din Fiurdeni, județul Cluj, prin fratele Nicolae Fărăgău, donează suma de 1100 lei, pentru „Casa Tineretului”.

În ziua de 21 iulie 1940 Biserica Baptistă din Feurdeni, condusă de fratele Nicolae Fărăgău, a primit vizita fraților din Cluj-Mănăștur: Crișan G și Toderaș, care au predicat  Cuvântul Domnului.

De lămurit:

În zona Clujului apare sora Ana Fărăgău din 1926, care compunea și recita poezii.

În ziua de 7 ianuarie 1937, la Panticeu mai apare un fraate predicator, Fărăgău Gavril, alături de fratele Nicolae Fărăgău. Participau la înmormântarea surorii Râpa Nastasia, din localitatea Panticeu, județul Cluj. Preotul Ioan Balduț a venit să tulbure programul de înmormântare și să-i amenințe pe baptiști, dar nu s-au lăsat întimidați și au continuat serviciul de înmormântare.

În anul școlar 1977-1978, dar și alți ani, găsim în cadrul profesorilor de la Seminarul Teologic Baptist din București, pe sora Fărăgău, profesoară de limba română și engleză, ce provenea de la Cluj.

Surse:

Arhive

Farul Creștin

Farul Mântuirii

Glasul Tineretului Baptist

Îndrumătorul Creștin Baptist

Mulțumesc, Cătălin Vasile, și Domnul să fie sprijinul tău!

Am fost invitat de Cătălin Vasile la Palatul Parlamentului pentru a participa la lansarea platformei PRODOCENS Media.

Motoul după care se ghidează Cătălin Vasile este:

„Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului.” (Iosua 24:15)

S-a luptat Cătălin Vasile și a reușit, prin ajutorul lui Dumnezeu, să pătrundă pentru a răspândi lumina adevărată prin mijloacele de comunicare moderne și ultramoderne.

Scopul lui Vasile și al platformei lui, PRODOCENS Media, este să promoveze valorile creștine izvorâte din sursa vieții, care este Cuvântul Sfânt al lui Dumnezeu.

La eveniment au participat invitați de seamă din spectrul religios și media creștină, care au apreciat lansarea platformei PRODOCENS Media și i-au urat să lumineze din Cel care este lumina, Isus Cristos Domnul.

Urez drum bun fratelui Vasile și platformei PRODOCENS Media, cu binecuvântările Domnului care sunt nelimitate!

Mai multe de la acest eveniment puteți vedea AICI.

 Am participat la acest eveniment alături de ginerele meu, pastor Costel Ghioancă.