Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea rusu simion. Sortați după dată Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea rusu simion. Sortați după dată Afișați toate postările

marți, 12 iunie 2018

Rusu Simion 1928-2016



Fratele Rusu Simion s-a născut în 19.07.1928, ca fiu al lui Vasile și Maria, în localitatea Jac, județul Sălaj. Aici, credința baptistă a pătruns la începutul secolului al XX-lea, iar în  1905 s-au botezat primii credincioși. 
A făcut școala primară în satul natal, iar liceul în orașul Zalău, terminându-l în 1946, fiind prima promoție după război. 
A avut o plăcere deosebită să asculte, încă de pe când era copil, Cuvântul Domnului, care a lucrat în viața lui. L-a primit pe Domnul Isus ca Domn și Mântuitor, iar în 22.08.1948 a fost botezat de către fratele Bălănean Ioan, pastor din localitatea Brebi.
Era un tânăr căruia îi plăcea învățătura și, de aceea, în data de 01.10.1946 s-a angajat ca învățător în localitatea Lupoaia, unde a predat cu plăcere carte celor mici. După un an se mută în  Ciglean, tot ca învățător, până în 1950, când se angajează  la „Trustul Minier Ardealul, Sărmășag”, pe funcția de referent administrativ. În 1950 este încorporat, iar în 1951 este lăsat la vatră. În anul 1957 se retrage din câmpul muncii și pleacă la Seminarul Teologic Baptist din București, pe care îl absolvește în 1961.

În timpul acestor mișcări de serviciu, mutări dintr-o parte în alta, se gândește că ar fi nevoie și de un ajutor potrivit, pe care îl găsește tot într-un leagăn baptist, în localitatea Cuceu unde era biserică mare[1],  surori tinere și credincioase. Dintre toate o alege pe sora Maria, fiica lui Gheorghe și Ana Copos, fată frumoasă și zâmbitoare ce locuia doar peste vale de biserică. În 26.03.1952 are loc nunta, oficiată de fratele Ioan Bălănean, care i-a fost sfătuitor și model toată viața. Au avut patru copii: Cornelia, Corneliu, Elvira și Emilia.
În 1960 este angajat ca pastor la Comunitatea Baptistă de Cluj și activitatea o desfășoară la Biserica Baptistă din Bistrița. Ca un om iubitor de oameni și având un caracter comunicativ și prietenos, dar având și o pregătire scolastică, intră în discuții cu oamenii din oraș, dar și cu elevi de la liceu, lucru ce supără autoritățile, care trec la măsuri.
Fratele George Colcer, fiind pastor în Bistrița și lucrând  la teza de doctorat pe probleme de persecuție, mi-a pus la îndemână de la arhivele Statului din Bistrița, documente ce arată că fratele era urmărit de autoritățile locale, care au informat Inspectorul din Departamentul Cultelor, Direcția pentru Supraveghere și Control  București. Autoritățile îl acuză că se amestecă în problema învățământului, iar când a fost avertizat că poate să-l coste, fr. Simion a răspuns că nu-i pasă.[2]
În anul 1965 este ales ca președinte al Comunității Creștine Baptiste de Cluj, unde problemele i se adâncesc pentru că nu voia să asculte de autorități. Acestea  îl acuzau că nu ia măsuri față de bisericile care nu se supuneau nici ele, ci făceau adunări fără să posede autorizație sau construiau case de adunare cu promisiuni vagi de la autoritățile locale, dar fără documente, iar când era chemat de autoritățile centrale la fața locului, fratele întârzia, sau nu mergea deloc, căci nu se grăbea în luarea unor decizii, trăgând cât de mult de timp.[3]
În luna februarie 1971 i se retrage autorizația de președinte și pastor, iar în luna octombrie primește autorizație de pastor pentru Biserica Creștină Baptistă Baia Mare, unde rămâne până la ieșirea la pensie, în 1990, după 40 de ani de slujire intensă pe ogorul Evangheliei.
Biserica îl primește bine și fratele se acomodează și în oraș. Fiind o fire prietenoasă, oamenii au început să-l cunoască tot mai mulți, așa că  greu puteai să mergi cu dânsul pe trotuar fără să fie oprit ici și acolo de trecători.
Deși a avut experiențe negative cu autoritățile, nu s-a dat în lături să ia bătălia de la capăt și să lupte pentru a dobândi autorizație de construcție pentru Biserica demolată de pe Bulevardul Unirii. Face demersuri și memorii la autorități și sprijinit de comitetul Bisericii obțin ceva, dar fac ceva mai mult când construiesc. Așa că, păstorul Rusu împreună cu comitetul și Biserica, sprijiniți de mâna atotputernică a lui Dumnezeu și sub ocrotirea Lui, ridică o clădire ce atrage privirea.
Menționez că din informațiile pe care le dețin, din documentele consultate pentru redactarea acestei lucrări, fr. Rusu Simion nu a fost informator al Securității. Pe de altă parte, dr. Marius Silveșan, istoric acreditat la CNSAS, care se preocupă de istoria baptiștilor din România în secolul XX, autor al mai multor cărți și studii de specialitate, nu a găsit numele fratelui în cercetările efectuate. Am găsit însă în Arhivele Naționale, Filialele Bistrița și Baia Mare documente de unde reiese că era urmărit îndeaproape. Am avea multe de scris, dar spațiul nu ne permite, doar amintesc că avea multe cărți în bibliotecă,din care destul de multe erau scrise de dumnealui la mașina de scris,lucrări care nu circulau în acea vreme pe piață.
Prietenia şi dragostea ce o arăta oamenilor dovedea că era, într-adevăr, vorba de un păstor care îşi înțelege bine chemarea, era călăuzit de dragostea Domnului de a căuta şi a mântui ce era pierdut. Nu ținea la fața oamenilor, ci vorbea cu toți cei dispuși să-l asculte, pe  care îi îndemna la pocăință.
A plecat la Domnul în 2006, stând la masă și scriind date istorice.




[1] Din  anul 1918 data infințări.
[2] Arhivele Naționale, Direcția Județeană Bistrița-Năsăud (de acum înainte se va folosi ANDJBN), Fond, Inspectoratul de stat pentru culte,  Dosar 3/E Documentar, Neoprotestante 1971, pp. 57, 58.
[3] ANDJBN Dosar 3/E Documentar, Neoprotestante 1971, pp. 57, 58; Arhiva Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România (AUBCBR), Arhiva Uniunii Baptiste din România (AUBR), Fond Corespondență, Dosar 45/1978, p. 10.

luni, 18 noiembrie 2019

49 de ani de la demolarea Bisericii Creștine Baptiste din Dej


Peretele rămas după demolare, cu inscripția „Noi predicăm pe Hristos cel răstignit”


În ziua de 21 noiembrie 1970, zi de neuitat pentru credincioșii baptiști din Dej, o echipă de muncitori de la E.G.C.L. Dej, s-a prezentat pentru executarea lucrării de demolare a clădirii. Au fost prezenți reprezentanții sectorului de sistematizare și organele de ordine (milițienii) însoțiți de câini de urmărire. În timp ce aceștia au intrat în curte, un grup de frați și surori se aflau la rugăciune în biserică. Era de față și fratele Rusu Simion, președintele Comunității Baptiste de Cluj, care a început o discuție cu reprezentanții municipiului, să obțină îngăduința acestora de a nu începe demolarea construcției până se va mai contacta telefonic Uniunea Baptistă. Aceștia s-au prefăcut că acceptă cererea, dar după plecarea fratelui Rusu Simion la poștă, ei au dat ordin să înceapă demolarea construcției. Grupul de credincioși au fost împrăștiați cu sila, iar cei rămași au fost urcați în mașină și duși la postul de miliție, fără ca aceștia să țină cont de durerea, lacrimile și rugămințile făcute de frații și surorile prezente.[1]
Cartea fratelui Haranguș Cornel, „Istoria Bisericii Creștine Baptiste Dej”, se poate citi în întregime AICI.
În ziua de 27 octombrie 2019 m-am deplasat la Dej,  să iau un interviu fraților Ionel Mânzat și Haranguș Cornel, să ne vorbească despre demolarea bisericii din anul 1970. Am înregistrat, dar din păcate, filmarea nu a reușit din motive tehnice și fratele Caius Obeada care face montarea filmărilor, nu a putut monta decât a doua parte, cea cu fratele Alin Pop, actualul pastor din Dej și Grigore Danciu, casierul bisericii.
Ne cerem scuze, dar sper să merg din nou la Dej,  să iau din nou înterviu celor doi frați.
Vasile Bel, Ionel Mânzat, Cornel Haranguș





[1]Haranguș Cornel, Istoria Biserici Creștine Baptiste Dej, editura „Astra” Dej, 2004,  P.55.

miercuri, 29 decembrie 2021

Corneliu Rusu 1956 – 2021

 


Azi, 29 decembrie 2021 a plecat acasă la Domnul Corneliu Rusu, născut în anul 1956, fiind cel de-al doilea copil al fratelui păstor RusuSimion și Maria de la Baia Mare.

Domnul să mângâie familia fratelui Corneliu și pe cele trei surori ale sale: Cornelia, Elvira care i-au fost aproape în suferință și Emilia.

Pentru a vedea biografia fratelui Rusu Simion dați clic pe nume.

Pentru a vedea biografia surorii Maria Rusu dați clic pe nume.




vineri, 21 octombrie 2016

Ioan Bălănean



Bălănean Ioan – O viaţă în slujba Domnului


Bălănean Ioan[1], poreclit ”Ioane lui Zaharia”[2]a venit în lumea aceasta  la data de 11 septembrie 1885, în comuna Brebi, județul Sălaj, într-o familie de credincioși ortodocși. A absolvit șase clase primare în localitatea natală.
Familia dumnealui este printre primele familii din Brebi care primesc  Cuvântul  Domnului și  decide să se întoarcă la Domnul, astfel că,  la data de 31 iulie 1904 este botezat de  fratele Ioan Țirban  în localitatea Brebi. Acesta a fost primul botez oficiat în județul Sălaj, cu români, și a avut 28 de persoane. De la această dată a început să lucreze în via Domnului.
 Deși era recunoscut ca un predicator bun încă din anul 1910, fr. Bălăneana fost ordinat în anul 1917[3] ca pastor în cercul Sălaj, dar străbate meleagurile noastre străbune din zona Maramureşului, Baia Mare, Satu Mare, spre Oradea, Cluj, pe toată zona Someşului. A plecat ca un neînfricat faţă de vitregiile din acea vreme, a ştiut că are cu el un braţ atotputernic, că are un scut ce-l apără, că se încrede în Dumnezeul atotputernic şi biruitor.  Actul ordinării a fost îndeplinit tot de către fratele Țirban.
După botez se mută în Jibou, localitate mai centrală, care avea și gară, de unde se putea deplasa mult mai ușor în localitățile din zonă. Mutându-se în Jibou începe plantarea bisericii și în acest oraș. În anul 1915 sunt primii credincioși care se adună, mai întâi, în casa unui credincios, mai apoi în casa lui Bălănean, ca în final să se statornicească pe str. Horea, nr. 7, la o casă donată de familia lui. În 28 octombrie 1990, biserica din Jibou inaugurează o clădire nouă pe terenul și în locul casei donate de Bălănean.
S-a căsătorit cu sora Ludovica Marian (născută la data de 06.03.1891) în 18 februarie 1909 și au fost binecuvântați de Dumnezeu cu peste 50 de ani de căsătorie. Ludovica a fost botezată în anul 1904, la primul botez din localitatea Brebi, oficiat tot de către fr. Țirban.[4]
Bălănean fost un credincios care a știut să se raporteze cu dragoste și înțelepciune față de soția sa. Întotdeauna i se adresa cu expresia ”soția mea dragă”[5]. Deși nu au avut niciun copil, cei doi au înfiat un nepot. A menținut un bun echilibru între relația de familie și lucrarea Domnului. Mult vreme era plecat din Jibou vizitând credincioșii și bisericile, dar în același timp era implicat activ în gospodărie și își muncea pământul. A fost un om gospodar, care a știut să prețuiască atât lucrurile materiale, cât mai ales pe cele spirituale. De fiecare dată când începea lucrul câmpului își descoperea capul și cerea ajutorul lui Dumnezeu în rugăciune.
A fost un om ce impunea respect prin statura sa, dar și prin caracterul duhovnicesc, care nu a ştiut să urască pe nimeni, ci a iubit oamenii din preajma lui.  Figura lui era blândă, vorbele lui erau alese cu grijă, vorbea rar și apăsat, dar plin de învăţătură, cu o voce blândă și frumoasă.
S-a dăruit, trup şi suflet, cu tot ce a avut în lucrarea de propovăduire a Evangheliei, în plantarea de noi biserici și în creșterea credincioșilor. A fost implicat în conducerea Comunității Baptiste Oradia-Mare[6] fiind ales ca președinte al cercului Sălaj[7]. Acest cerc cuprindea în 1939 peste 800 de membri botezați[8], iar cele mai mari biserici erau în localitățile: Cuceu, Brebi, Cehei, Jac, Pecei și Domnin.
A slujit cu mult devotament, călătorind pe jos sau cu căruța mii de kilometri pentru a vizita și predica în biserici, pentru a oficia botezuri, diferite servicii, sau pentru a deschide noi biserici. Pleca din Jibou în lucrarea de predicare a Evangheliei în diferite localități și lipsea de acasă zile întregi. Timp de 60 de ani Bălănean Ioan a slujit în județele Satu Mare, Maramureș și parte din Bihor și Cluj.
A fost ales în comitetul de conducere al Comunităţii Bihor[9], Comunitate ce se întindea până la Sighet. A alergat mult, a botezat mult popor,  îndeplinindu-şi foarte bine slujba.
 Slujește în Maramureș până în 1930, iar în Satu-Mare până în 1934.[10] Îl botează pe Taloș Alexa, în 1946, în Jibou, iar mai târziu îl va încuraja să propovăduiască Evanghelia, fiind ordinat, în 1960, în funcția de diacon al bisericii din Jibou.Tot astfel, în 1969 este ales ca şi pastor al bisericii din Zalău, Peceiu și în cercul de biserici de pe valea Agrijului, până în 1985.[11]

Acesta a fost slujitorul Bălănean, om de o înaltă ţinută morală, responsabil, ce şi-a îndeplinit în cel mai bun şi exemplar  mod cu putinţă misiunea de evanghelizare începută de apostoli.
 Modul în care a plecat în veșnicie este uimitor. Cităm ceea ce a scris fr. Rusu:
Ajuns aici, (în biserică) în timp ce fratele Alexa Taloş, diaconul bisericii din loc (Jibou) s-a dus la amvon pentru a ţinea ora de rugăciune, fratele Ioan Bălănean a condus cântarea 523, (Fii cu mine, acuşi se-nserează Se-ntunecă, Doamne, ia-mă-n braţe.) pe care a cântat-o în întregime cu plăcere şi voie bună, împreuna cu biserica. După cântare fr. Alexa citeşte textul Bibliei arătând apoi importanţa rugăciunii în viaţa noastră de credincioşie, iar după câteva îndemnuri, biserica se pleacă pe genunchi pentru rugăciune, şi cel dintâi care se roagă este fr. Ioan Bălănean. În timp ce rostea primele cuvinte ale rugăciunii sale şi anume: „Cu milostivii Tăi ochi Dumnezeul nostru sfânt priveşte spre copiii Tăi”, sufletul lui s-a desprins de trup şi s-a înălţat la Tatăl Ceresc. Fraţii aşteptau în zadar să-şi continue rugăciunea, dar nu au mai auzit nici un cuvânt, căci fratele nostru scump, Ioan Bălănean, plecase la Domnul. Nu și-a mai încheiat rugăciunea, plecase în veșnicie.[12] Serviciul de înmormântare a avut loc în Jibou, la data de 31 martie 1964. La acest serviciu de înmormântare au predicat frații: Simion Rusu, Andrei Bulzan, Nicolae Dan și Ioan Dan.[13] Este înmormântat chiar în spatele actualei biserici baptiste din Jibou, în
cimitirul administrat de biserica reformată.

Documentul de mai sus este o statistică a cercului Bisericesc Baptist din comuna Cehei județul Sălaj. Este întocmit in anul 1937 și la Jibou este menționat fr. Bălănean Ioan, ca lucrător, dar și în calitate de președinte al Cercului.[14] Documentul este semnat de Ioan Bălănean – președinte; Rediș Ștefan – vice președinte și Pop Gavril – secretar.




[1] Acest portret este făcut  și pe baza mesajului rostit de către fratele Rusu Simion în data de 17.04.1964, cu ocazia serviciului de înmormântare al fr. Ioan Bălănean.
[2]Alexa Popovici, Istoria baptiștilor din România 1856-1919, Chicago: Bisericii Baptiste Române , 1980.vol. 1, p. 89.
[3]Ioan Bunaciu, Istoria bisericilor baptiste din România, Oradia:Făclia,2006, p. 233.
[4]Vezi, însemnările din dosarul vechi de membri ai bisericii baptiste Jibou. Biserica baptistă din Brebi a sărbătorit 120 de ani de la acest botez, în 13 iulie 2014.
[5]Vasile Taloș (pastor al bisericii baptiste Bunavestire, București) a crescut și a fost botezat în biserica din Jibou.); informații obținute în urma unei discuții din octombrie 2010.
[6]Azi, Comunitatea de Bihor. În vremea respectivă Comunitatea cuprindea și partea județului Sălaj.
[7]Farul Creștin, anul IV nr. 2,15.01.1938, p. 7.
[8]Arhiva Uniunii Baptiste din România (AUBR), Fond Corespondență, Dosar 45/1939-1941, prin fr. Marius Silveșan. 
[9]Farul Creștin, anul IV nr. 2, 15.01.1938 p.7.

[11]Ioan Ilieș, „Necrolog, pastor Alexa Taloș”, în Îndrumătorul Cultului Creștin Baptist, martie-aprilie 1988, anul XXXXIII Nr. 2/1988, p. 21.
[12]Vasile Bel, Bălăneanu Ioan – Portret, în http://publicatia.voxdeibaptist.org/marturia_evangheliei_mai15.htm, 22.05.2015.
[13]Simion Rusu, „La capătul vieții,” înÎndrumătorul Creștin Baptist, anul XIX, nr. 7-8, iulie-august 1964, p. 21.
[14]Arhiva Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România (AUBCBR), Fond Corespondență, Dosar 30/1938.

duminică, 22 aprilie 2018

Biserica Baptistă Cuceu, acestea sunt numele



Nu uita, luna august se apropie și cu ea serbarea de 100 de ani a Bisericii. Programează-te și să fii prezent. La  200 de ani de la înființarea Bisericii, nu vom mai fi aici.
Dumnezeu m-a ajutat să finalizez lista cu numele  celor ce au fost și sunt membrii în Biserică.
Biserica Baptistă din Cuceu s-a înființat prin venirea fratelui Alexa Pop din America, în anul 1917. De atunci și până azi, Domnul a adăugat la fratele  318 alți frați. Mai jos puteți verifica numele și să-mi comunicați dacă este greșit undeva sau nu vă regăsiți în listă.
Acest demers mă va ajuta ca în carte să apară numele corect, dar și toate numele, fără ca eu să fi omis din greșeală sau să nu fie scris în registru.
Dumnezeul dragostei să ne însuflețească cu o inimă și un gând în a-L proslăvi pentru lucrarea Lui minunată.



Botezurile Bisericii pe ani

1916

Pop Alexa, Mesaroș Aurica.                   

1918

Mărcuș Alexandru.  

1921

Mesaroș Vasile.  

1922

Cojan Vasile, Cojan Maria,  Bălănean Gheorghe, Bălănean  Gastia, Mureșan Floarea, Maghear Lucreția.

1923

Pop Floare, Boeș Alexandru, Boeș Ludovica, Cojan Ioan, Bălănean Ioan, Bălănean Aurica   Ghiurco Gastia.        

1924

Mărcuș Floarea, Bălănean Ștefan, Mărcuș Ioan I. 

1925

Meciu Gheorghe.  

1926

Mărcuș Cristina, Maghear Ana.

1927

Cojan Clarița, Bălănean Valeria,

1928

Mărcuș Ludovica, Fechete Veronica.

1929

But Părasca.

1930

But Mihai, Mocan Clarița, Cimpoeș Ana.

1931

Fechete Ioan.

1932

Bălănean Ludovica,   Cojan Floarea, Chendea Livia, Păcurar Vasile, Păcurar Maria, Rus Alexa.

1933

Crișan Rachița.

1934   

            Meciu Domnița, Boeș Gavril,    Cojan Gheorghe,  Cojan Dumitru, Cojan Aurica,  Cojan Florica, Cojan Valeria, Fechete Gheorghe, Fechete Ludovica, Cimpoeș Vasile, Cimpoeș Catița, Pop Florica.                                                                     

1935

Bălănean Vasile, Bălănean Maria, Păcurar Sofia.

1936

Cupșa Ana, Mărcuș Florica, Mureșan Ludovica, Oniț Ana, Rus Floare.

1938

Maghear Ioan, Hideg Maria, Hideg Mădălina, Țicovan Ana, Cojan Gheorghe, Rus Anica.

1940

Boeș Ioan.

1942

Ghiurco Vasile, Ghiurco Clarița, Marcuș Ioan II, Marcuș Florica,  Mesaroș Maria.

1943

Câțcăuan Ana.

1944

Bălănean Aurica, Bălănean Vasile.

1945

Fechete Catița, Marcuș Veta, Marcuș Maria, Vulcan Victoria.

1946

Mărcuș Gheorghe, Rus Traian, Mesaroș Ioan,Boeș Ioan,  Boeș Aurica, Câțcăuan Florica, Ghiurco Gheorghe, Ghiurco Maria, Păcurar Mihai, Pop Aurica, Titișan Florica.

1947

Păcurar Floarea, Mesaroș Gavril, Mărcuș Ioan III, Mureșan Ana.

1948

Rus Maria, Bălănean Vasile, Pop Vasile, Titișan Gheorghe, Cupșa Ana, Fechete Alexa, Copos Maria, Copos Ana, Filip Aurica, Rusu Simion.

1949

Ardelean Aurica, Cojan Veturia, Marcuș Viorica, Marcuș Florica, Petrușan Clarița, Șerban Catița, Vulcan Vasile, Hideg Maria.

1950

Ardelean Ambroziu, Petrușan  Vasile, Crișan Ludovica, Mureșan Floarea, Rus Maria, Rus Onița, Rus  Domnița , Suciu Marica, Suciu Catița, Hideg Alexandru, Peștean Vasile, Câțcăuan Vasile.

1951

Hideg Maria, Cherecheș  Vasile, Rus Vasile, Bălănean Liviu, Bălănean Avram, Cojan Ionatan, Ghiurco Irina, Drăgan Maria, Câțcăuan Alexandru, Câțcăuan Ana, Bălănean Livia.

1952

Bălănean Aurica, Rusu Maria, Cojan Absalom, Drăgan Ioan, Mureșan Ileana,  Rus Lenuța, Rus Lucreția, Mureșan Ștefan, Oniț Fabian, Cătană Clarița, Mihai Floarea, Pop Ioan.

1953

Mesaroș Elisabeta, Hideg Vasile, Maghear Petru, Rus Ioan, But Valer, Cojan Livia, Orțanu Gheorghe, Noja Estera, Pop Viorica, Pop Gheorghe, Mărcuș Ioan (a Veti), Drăgan Traian, Drăgan Estera, Drăgan Floarea, Hrișcan Gherasim, Mureșan Aurelia, Peștean Ana,  Mocan Ioan, Mocan Clarița, Cherecheș Clarița, Taloș Aurica, Lucaci Alexandru, Drăgan Ruben.

1954

Mureșan Vasile, Boeș Gheorghe, Boeș Valeria, Noja Vasile.

1955

Rus Traian, Rus Viruca, Mureșan Alexandru, Ghiurco Traian , Hideg Valeria, Crișan Lucreția, Ghiurco Valeria, Rus Maria, Oniț Livia.

1956

Peștean Traian, Filip Maria, Zaharia Aurel,  Opriș Alexa,  Zaharia Maria, Opriș Maria, Maghear Aurica, Mureșan Valeria, Mureșan Clarița , Mărcuș Emilia.

1957

Mărcuș Beniamin, Hideg Ghiorghe, Mureșan Octavian, Noja Augustin, Noja Ana, Mărcuș Gheorghe, Cojan Ioan, Răcoare Valeria, Rus Valeria, Iștoan Ioan, Siciu Viorica, Siciu Lenuța, Păcurar Nelu.

1958

Păcurar Iosif, Mărcuș Cornel, Pop Ioan, Pop Aurica, Crișan Vasile, Vulcan Ioan, Ghiurco Livia, Boeș Floarea, Hideg Maria.

1963

Ghiurco Maria.

1967

Ghiurco Ambroziu, Ghiurco Viorica, Câțcăuan Traian, Maghear Lucreția, Opriș Maria, Mureșan Liviu.

1969

Bălănean Floare, Pop Maria.

1960

Cojan Aurica.

1970

Mureșan Aurelia, Hideg Livia, Cupșa Ioan, Pop Ludovica, Câțcăuan Gheorghe.

1971

Câțcăuan Gheorghe, Cojan Gherasim, Cojan Florica, Pop Viorica, Zaharia Vasile.

1972

Pop Ioan.

1973

Rus Livia, Poptelecan Valer, Câțcăuan Petru.

1974

Cherecheș Aurelia.

1975

Cupșa Viorica, Ardelean Maria, Ardelean Floare,  Pop Rodica, Cojan Ionatan, Mureșan Cornel.

1976

Poptelecan Clara, Oniț Gheorghe, Copos Gheorghe, Mureșan Lidia, Mureșan Avram, Ardelean Aurelia.

1977

Suciu Aurelia, Marinca Marioara, Marinca Ioan.

1978

Mureșan Traian, Maghear Viorica, Dani Cornel, Bălănean Ioan.

1979

Mureșan Elvira, Filip Anica.

1980

Pop Viorica, Câțcăuan Gheorghe, Oniț Cornel, Cherecheș Lidia.

1981

Iștoan Susana, Cojan Floare, Pop Aurica, Pop Vasile, Cherecheș Dorina, But Dănuța.

1982

Mureșan Lidia, Crișan Gheorghe.

1983

Pop Gheorghe, Mureșan Ștefan, Bălănean Mircea, Oniț Delia, Tămășan Nastasia.

1984

Ghiurco Delia

1985

Suciu Mariana.

1986

Pop Marin, Cupșa Monica, Pop Maria, Mureșan Mircea, Titișan Lucreția.

1987

Mureșan Dorina.

1988

Hrișcan Viorica, Titișan Dina.

1989

Maghear Alexandru.

1990

Cupșa Lidia, But Mihai, Mureșan Clarița,

1991

Ghiurco  Salonica, Titișan Florin, Pop Ioan, Mureșan Radu, Pop Vasile.

1992

Pop Lucian, Cupșa Ioan, Pop Cornel, Opriș Silvia, Filip Viorica.

1994

Maghiar Fabian.

1995

Ghiurco Simona, Câțcăoan Rozalia, Heteș Alina.

1997

Câțcăoan Ioan, Hrișcan Carolina, Cojan Marioara.

1998

Heteș Livia, Câțcăuan Dorica, Maghear Anuța, Heteș Ana, Păcurar Dorina, Mureșan Anca, Maghear Nadia.

1999

Opriș Ioan, Câțcăuan Traian, Păcurar Sorin.

2017

Herțe Steliana.