Născut la 15 iulie 1879 în Husasăul
de Tinca, jud. Bihor, părinții fiind Savu și Eva.
Face patru clase primare, trei
clase pedagogice și face cursuri biblice.
În anul 1919 se căsătorește cu
Maria și Domnul i-a binecuvântat cu 8 copii, patru băieți și patru fete,
În anul 1896 primește Cuvântul
Domnului în inimă și este botezat de pastorul Cornea Mihai.
A
fost ordinat ca pastor în 1904 de: Cornea Mihai, H. Maier şi T.
Todinca.
A fost unul dintre primii vestitori ai Evangheliei
din cadrul cultului nostru pe aceste meleaguri.
Fratele Vicaş Mihai a mai fost şi un bun organizator
al lucrării Evangheliei în cadrul Cultului nostru. Calităţile sale au fost
apreciate de la început de întreaga frăţietate, atât din regiunea noastră, cât
şi din ţară.
Astfel, de la început, el primeşte
încredinţări de răspundere din partea frăţietăţii.
Reprezintă frăţietatea de limbă română din
Bihor, la şedinţa de lucru a păstorilor care se ţine la Ocsa, Ungaria în anul
1905.
La primul Congres care s-a vrut a fi la
București în 28-30 noiembrie 1919, fr. Mihai trebuia să prezinte referatul:
„Literatura Noastră”.
E ales ca membru în Comitetul Ţăresc al
Uniunii, încă din anul 1921, calitate în care ia parte la şedinţele de lucru
ale acestui comitet şi la diferite audienţe la Ministerele de resort, susținând
libertatea cultului.
În anul 1923 ia parte la Congresul baptist
de la Stockholm, unde reprezintă cu demnitate, alături de alţi delegaţi ai
cultului baptist din ţara noastră, bisericile şi credincioşii baptişti de pe
aceste meleaguri.
În anul 1936 este ales preşedinte al Comunităţii
Creştine Baptiste din Oradea, cu această ocazie îşi mută domiciliul în oraşul
Oradea. În această calitate şi apoi ca membru în conducerea acestui for
regional al cultului, el îşi dă întregul său aport în slujba cultului şi a frăţietăţii,
până la ultima fărâmă de putere fizică ce-i mai rămăsese.
În anul 1964, la frumoasa vârstă de 85 de
ani, Domnul își cheamă slujitorul acasă.
Şaizeci şi opt de ani în şir, picioarele
sale au mers pe această cale, ,,Bătrânul“ Vicaş Mihai, aşa cum era numit în
ultimul timp, de întreaga frăţietate din ţară, nu se da înapoi nici la vârsta
înaintată de 70—80 de ani, de a merge la biserici şi a sfătui pe fraţi.
In ziua de 14 martie 1964, orele 16, a avut loc serviciul divin de
înmormântare a fr. Vicaş Mihai din Oradea, predicator, conducător de seamă al credincioşilor
baptişti din Transilvania, unul dintre fondatorii Uniunii noastre şi membru
marcant al Comitetului de conducere al Uniunii timp de peste 35 de ani.
Serviciul divin de înmormântare a avut loc la Capela Cimitirului
Rulikoschi din Oradea şi a fost condus de către fr. Vicaş Teodor, preşedintele
Uniunii. După rugăciunea de invocare, rostită de către fratele Covaci Nicolae,
vicepreşedintele Comunităţii din Oradea, textul biblic a fost citit de către
fr. Floruţa Petru, secretarul Comunităţii din Oradea. Corul unit al bisericilor din Oradea a cântat câteva cântări ocazionale, care au produs o atmosferă de
adâncă reculegere sufletească.
După necrologul citit de fr. Covaci Nicolae, care a arătat întreaga activitate desfăşurată de fostul
pionier al Evangheliei în Transilvania, a urmat predica doctrinală ținută de către fr.
Țunea Ioachim, secretarul general al Uniunii, care a
expus câteva gânduri din textul biblic
din Daniel 12:13: „Iar tu, du-te, până va veni sfârșitul;
tu te vei odihni şi te vei
scula iarăși odată cu partea ta de moştenire, la sfârșitul zilelor".
Cuvântul din partea bisericilor din Oradea a fost
rostit de către fr. Floruţa Petre, iar cel din partea Comunităţilor Baptiste
din ţară a fost rostit de către fr. Dan Ioan, preşedintele Comunităţii
Baptiste din Cluj. Din partea Uniunii a vorbit fr. Vicaş Teodor.
La înmormântare a asistat un număr de fraţi şi surori,
unii veniţi chiar din împrejurimile Oradei şi un grup din satul natal al decedatului,
Husasăul de Tinca.
Serviciul de înmormântare a luat sfârșit în amurgul zilei, când sicriul ce purta în el corpul neînsufleţit
al aceluia care a fost marele bărbat, care l-a mărturisit cu toată puterea pe
Domnul Isus Hristos, a fost coborât în groapă, în timp ce frăţietatea cu
lacrimi în ochi, cânta cântarea : „Fii cu
mine, acuşi se-nserează, Se-ntunecă, Doamne ia-mă în braţe, Alt scut nu am, afară de Tine,
Sprijinul tuturor, fii cu mine".
În revista: „Îndrumătorul Creștin Baptist”
din septembrie-octombrie 1964 este redată predica fratelui Țunea și „Cuvîntul Uniunii la înmormântarea pastorului Vicaş Mihai—Oradea”, un articol de
suflet.
Surse:
Țunea Ioachim
Nicolae Covaci
Marius Silveșan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu