Negrei Ilie 1894 – 1974, din Zlagna

Fratele Negrei Ilie s-a născut la data de 28 ianua­rie 1894, în localitatea Zlagna, jud. Caraş Severin, unul din cei 7 copii ai ţăranilor săraci,  Pantelimon şi Sabina Negrei.

După terminarea școlii de 4 clase din satul natal, a fost angajat de părinţi, ca ucenic în oraşul Caransebeş, unde a învăţat meseria de croitor, pe care o absolvă în anul 1910.

În anul 1914, a luat parte la războiul din Italia, la poalele munţilor Alpi, unde a fost rănit. În acel timp l-a întâlnit pe fratele Bona Ilie, care prin comportarea sa sinceră şi curată, a semănat în sufletul lui Negrei Ilie, adevărul mântuirii prin jertfa Domnului Isus Hristos.

În 30 septembrie 1917, este botezat de fr. Ignea Ștefan.

În anul 1921, fratele Negrei Ilie s-a căsătorit cu sora Muraru Elena din Lugoj, care a plecat spre Patria de sus, mai curând cu patru ani decât fratele Negrei.

Fratele Negrei a fost ales pentru lucrarea de slujire prin ceata prezbiterilor formată din fraţii : Suveţ Ioan, Drăgilă Dumitru, Albu Gheorghe şi Craioveanu Ilie, la data de 28 ianuarie 1922.

În decembrie 1923, la Caransebeș se desfășoară Conferința Anuală din cercul Lugoj, la care fr. Negrei Ilie are un mesaj despre evanghelizare, arătând că întreaga lume are lipsă de lumină, care trebuie răspândită printre noi.[1]

În ziua de 15 august 1926, a condus serviciul Divin cu ocazia inaugurării noului locaș de rugăciune din Caransebeș.

În ziua de 24 mai 1928, s-a ținut la Biserica din Buchini prima întrunire a corurilor din împrejurimile Caransebeșului, iar fratele Negrei Ilie a ținut un mesaj.

Societatea Tineretului Baptist Român din Cercul Caransebeș s-a întrunit la Biserica Baptistă din Gliboca, unde a sărbătorit ziua de 10 Mai 1930. Fr. Negrei Ilie a dat sfaturi bune tineretului.

La serbarea mamelor, ținută la Lugoj, la 10 mai 1941, fratele a avut un mesaj din partea Domnului.  

A lucrat neobosit în bisericile Domnului din Caransebeş, Mehadia, Orşova, Turnu Severin.

În dala de 12 sept. 1974, după o viaţă în a cărei desfăşurare s-a văzut împlinirea Cuvântului lui Dum­nezeu din Iov 5:26 „Vei intra în mormânt la bătrânețe, ca snopul strâns la vremea lui”, a trecut din viaţa aceasta pe malurile râului de viaţă vie, cel care a fost fratele şi păstorul NEGREI ILIE.

Serviciul divin ocazional a avut loc în Biserica Baptistă din LUGOJ, iar Cuvântul Domnului a fost vestit de mai mulţi fraţi : Turcu Teodor, pastorul bisericii,  Jigore Simion şi Dragomir Nicolae, pastori în cercurile formate din activitatea fratelui Negrei, Băleanu Gheorghe, pastorul Bisericii Baptiste din Bocşa, unde fratele şi-a trăit ultimul timp din viață  şi fratele Găvăgină Irimia, păstorul Bisericii din Ca­ransebeş,  unde fratele şi-a început activitatea.

Surse:

Alexa Popovici

Găvăgină Irimia

Farul Creștin

Farul Mântuirei

Glasul Tineretului Baptist           

---

[1] Farul Mântuirei, Anul V, No. 3-4, București februare 1924, p. 14.

Goga Dănilă 1898 – 1979, din Gârbovăț

Goga Dănilă s-a născut la 22 septembrie 1898, în comuna Gârbovăț  jud. Caraş-Severin. Părinţii săi au fost oameni simpli, dar iubitori de carte şi cu înclinaţii spre o viaţă pioasă.

A primit credinţa baptistă la vârsta de 22 de ani, când a auzit Evanghelia propovăduită de către fratele Pavel Ciortuz, în timp ce îşi satisfăcea sta­giul militar la Caransebeş. Timp de un an de zile a cercetat Cuvântul Domnului, trecând prin multe frământări şi îndoieli, datorită persecuţiilor ce s-au dezlănţuit împotriva sa, mai ales din partea fami­liei şi rudeniilor sale. În cele din urmă, s-a hotărât să-l urmeze pe Domnul Isus Hristos cu orice risc şi astfel, în ziua de 7 decembrie 1921, a primit bote­zul credinţei la Lugoj, fiind botezat de către fratele Dumitru Drăgilă.

După botez, a venit în comuna sa natală, unde erau 3 credincioşi baptişti şi cu toate că aceştia erau pe timpul acela foarte dispreţuiţi şi persecutaţi, s-a alăturat lor şi astfel s-au pus bazele Bisericii Bap­tiste din Gîrbovăţ.

În toamna anului 1924, după o activitate de predicare a Evangheliei în localităţile învecinate comunei sale natale, activitate binecuvântată de Dumnezeu cu multe roade, fraţii pastori din cercul bisericesc Prilipeţ, l-au rânduit ca evanghelist pen­tru toate bisericile din Valea Almăjului, precum şi pentru alte părţi din judeţul Caraş.

În anul 1928, fratele Goga Dănilă a mobilizat bisericile ce le păstorea și a trimis pentru „Casa Tineretului” o sumă frumoasă.

La data de 26 octombrie 1926, a fost ordinat ca pastor în Biserica Baptistă din comuna Gîrbovăţ, comisia de ordinare fiind compusă din fraţii : Ioan Suveţ, Vasile Enaşcu, Pavel Ciortuz şi Trăilă Budu.

În anul 1938 Bisericile Baptiste au fost închise, fratele Goga Dănilă alături de alți pastori semnează un memoriu către Ministerul Cultelor și artelor pentru deschiderea bisericilor.

În anul 1941, a făcut parte din delegația care a mers la Ministrul Cultelor, ca să facă cunoscută situația baptiștilor din țară.

De la data ordinării sale, a păstorit pe rând mai multe biserici din Valea Almăjului, aşa cum au cerut împrejurările din acel timp, dar activitatea sa pastorală principală a desfăşurat-o in Biserica Baptistă din comuna Bozovici, timp de 41 de ani, fără întrerupere, avându-l  ca cel mai apropiat cola­borator pe fratele Ioan Țunea, care şi-a pus casa la dispoziţia Bisericii pentru întrunirile la serviciile divine.

Întreaga sa slujire pastorală, în timpul celor 45 de ani de lucrare cu Evanghelia, a fost binecuvântată de Dumnezeu cu mult har şi Biserica Dom­nului din comuna Bozovici s-a putut bucura sub pastoraţia fratelui Goga Dănilă, de multă pace şi prosperitate spirituală.

Dar activitatea fratelui Goga Dănilă s-a desfă­şurat în mod binecuvântat şi în cadrul unor alte organizaţii cultice.

Astfel, între anii 1933—1948, cu excepţia anilor de prigoană, a deţinut funcţia de preşedinte al Comunităţii Bisericilor Baptiste Bozo­vici, care cuprindea toate bisericile din judeţul Caraş.

Nu poate fi trecută cu vederea nici activitatea sa ca preşedinte al Consiliului de Administraţie al Orfelinatului Baptist din Prilipeţ, pe care l-a con­dus timp de 23 de ani, fiind crescuţi şi întreţinuţi în această perioadă 60 de copii orfani din întreaga ţară.

In anul 1950 a fost ales preşedinte al Comunităţii Baptiste Timişoara, iar Ia Congresul Cultului Creştin Baptist, ţinut la Bucureşti în vara anului 1951, a fost ales preşedinte al Uniunii Comunităţilor Creşti­ne din R. S. România, funcţie pe care a deţinut-o până la Congresul următor din anul 1955.

Din anul 1955, până în anul 1959, a activat în cadrul Comunităţii Baptiste Timişoara, în calitate de preşedinte al acesteia.

După o activitate deosebit de binecuvântată în lucrarea Evangheliei, în anul 1961, fratele Goga Dănilă a fost pensionat. Dar şi după pensionare, a continuat să fie activ în lucrarea Bisericii Baptiste din comuna Bozovici, îndrumând şi sfătuind nu nu­mai pe credincioşii bisericii respective, ci şi pe fra­ţii pastori care lucrau în cercul bisericesc din Valea Almăjului.

Fratele Goga Dănilă, a fost nu numai un bun slujitor al Evangheliei, ci şi un bun cetăţean, care a ştiut să cultive în rândurile credincioşilor pe care i-a păstorit, un înalt spirit de patriotism, de dragoste curată faţă de patria şi poporul român,  el însuşi fiind o bună pildă în toate aceste privinţe.

În ziua de 30 martie 1979,  la vârsta de 81 de ani şi după 45 de ani de activitate în slujba Evangheliei, pastorul Goga Dănilă a fost chemat acasă, Ia Domnul, pentru a primi răsplata tuturor ostene­lilor sale.

Serviciul divin de înmormântare, a avut loc în ziua de 1 aprilie 1979, în comuna Bozovici, jud. Caraş-Severin, fiind condus de fratele Nicolae Românu, membru în Comitetul Executiv al Uniunii şi pastor al Bisericii Baptiste din Bozovici.

La serviciul divin de înmormântare, au fost pre­zenţi fraţii : Pavel Bărbătei, secretarul general al Uniunii, reprezentând conducerea cultului, Dr. Ioan Bunaciu, directorul Seminarului Teologic Baptist şi Ioachim Țunea, redactorul revistei cultului. De ase­menea, au fost prezenţi mai mulţi fraţi păstori din Comunitatea Baptistă Timişoara, precum şi un mare număr de credincioşi baptişti atât din bisericile bap­tiste din Valea Almăjului, pe care fratele Goga Dănilă le-a păstorit, cât şi din alte biserici din jude­ţul Caraş-Severin, unde frăţietatea noastră l-a iu­bit şi l-a stimat pentru activitatea sa deosebit de binecuvântată.

Surse:

Alexa Popovici

Ioan Bunaciu

Ioachim Țunea

Farul Creștin

Glasul Tineretului Baptist

Îndrumătorul Creștin Baptist

Vulpescu Gheorghe 1885 – 1928, din Vălenii de Munte

Fratele Vulpescu Gheorghe s-a născut în anul 1885.

Se căsătorește și Domnul îi dăruiește  6 copii.

Aude Cuvântul Domnului de la soția dumnealui, care era adventistă, din anul 1916, dar nu a fost de acord cu ceea ce îi spunea soția. În anul 1922, la ușa prăvăliei dumnealui, se certa pe teme religioase, soția cu cineva. În grabă a trecut un soldat și a intrat în vorbă cu cei doi și      le-a spus: „Dacă voiți să cunoașteți adevărul, mergeți la București, pe strada Berzei, nr. 29, și acolo veți găsi oameni care vă vor explica.” Așa a ajun să înțeleagă Cuvântul și să se întoarcă la Domnul Isus cu toata ființa.

În anul 1923, la vârsta de 38 de ani, a primit Cuvântul Domnului și s-a botezat. A lăsat pasiunea și meseria dumnealui de comerciant și a activat în lucrarea de misiune, în județul Prahova.

În ziua de 1 octombrie 1925, fratele Vulpescu Gheorghe este ordinat de către un grup de păstori, conduși de fratele Constantin Adorian.

La Conferința Cercului România Veche, ținută la Vălenii de Munte, în 30 septembrie 1925, fratele Vulpescu Gheorghe este ales membru în comitet.

În valea Teleajenului, fratele Vulpescu Gheorghe a botezat 5 persoane, iar apoi a urmat în sala Bisericii Baptiste din Vălenii de Munte, un serviciu de Evanghelizare, unde au vorbit frații: N. Iancu și C. Dumitrescu.

În ziua de Anul Nou 1926, femeile din societatea „Dorca” din Vălenii de Munte, au făcut o serbare în folosul săracilor. Fratele Gheorghe a vorbit despre rolul femeii în creșterea copiilor.

A treia zi de Crăciun a anului 1926, frații din Vălenii de Munte, împreună cu fratele Gheorghe, au împărțit daruri la peste 80 de copii și  a vorbit despre ce a făcut Dumnezeu pentru omenire, trimițând pe Fiul Său în lume, ca să o mântuiască din sclavia păcatului.

În ziua de 17 iulie 1927, fratele botează la Vălenii de Munte, 7 persoane.

În 5 ani, fratele Vulpescu Gheorghe a înființat, prin ajutorul Domnului, 10 biserici cu 62 de membrii, iar în Vălenii de Munte, a cumpărat un local pentru biserică. Localul Bisericii Baptiste din Vălenii de Munte a fost deschis în 13 iulie 1924.

A fost un caracter creștin devotat și integru, a ostenit cu drag pe Ogorul Evangheliei, a dăruit bani pentru lucrare.

Fr. Vulpescu Gheorghe a fost și un harnic colaborator la revista Cultului Creștin Baptist din România, „Farul Mântuirii”, scriind numeroase articole.

În revista „Farul Mântuirii” din  anul 1925, sunt scrise câteva articole de Eliza Gh. Vulpescu,  cl. III liceu, Vălenii de Munte.

În ziua de 14 iulie 1928, este chemat acasă la Domnul. Înmormântarea a avut loc la 15 iulie, în Vălenii de Munte.

Surse:

Farul Mântuirii

Alexa Popovici

Botez 1928

Friedrich Wilhelm Schuller 1880 -1957, din Bod

Fratele  Friedrich W. Schuller, s-a născut la 30 Iulie 1880, la Bod, jud. Brașov.

A făcut  şcoala la Braşov.

În anul 1893, părinţii lui s-au mutat la Bucureşti, unde li se oferiseră condiţii mai bune de trai.

La etatea de 14 ani, F. W. Schuller a intrat ca practicant în serviciul unui comerciant, unde în decurs de 7 ani a ajuns contabilul firmei.

În anul 1901 a ajuns la credinţă în Biserica Baptistă din str. Popa Rusu nr. 22, unde a fost botezat.

Cu o sârguință extraordinară a învăţat şi a citit tot timpul liber, pentru a dobândi toate cunoştinţele necesare unui om, care doreşte să fie de folos în societate.

În anul 1905 se căsătorește cu Maria Hehn, fiica colportorului de Biblii din Bucureşti şi membră credincioasă a Bisericii Baptiste din Popa Rusu. După alţi doi ani. F. W. Schuller vine definitiv la Bucureşti.

Din căsătorie au rezultat  opt copii.

F. W. Schuller a desfăşurat o activitate vie în Biserica Baptistă din Popa Rusu. Aici a organizat  Şcoala de Duminică, a cărui conducător a fost.

După întoarcerea fratelui Constantin Adorian de la Seminarul din Hamburg, a colaborat cu acesta la întărirea bisericii.

Pentru a întări legături cu fraţii din alte ţări, a participat împreună cu o delegaţie, în frunte cu fratele C. Adorian, la congresele baptiste din Berlin şi Stockhojm.

F. W. Schuller a colaborat apoi şi la traducerea cântărilor din limba germană în limba română, astfel că s-a putut înjgheba o lucrare, care mai târziu a fost numită „Cântarea Sionului“ şi răspândită în comunităţile baptiste române. Şi din punct de vedere editorial, F. W. Schuller, a contribuit la editarea revistei Cultului Baptist din România  „Farul Mântuirii“ , căutând şi pe această cale să răspândească cuvântul Domnului.

Chemat la Seminarul Baptist din Bucureşti, pentru a colabora în corpul profesoral al Seminarului, F. W. Schuller a activat un timp la Seminar, în calitate de profesor de omiletică.

După decesul primei soţii, s-a căsătorit cu sora Ida Hurley.

La ora 4 dimineaţa în ziua de 22 august 1957, Domnul l-a chemat acasă în patria Lui cerească.

F. W. Schuller, a fost un om cu o excepţională putere de muncă şi cu o energie şi voinţă deosebită. El a învăţat până în ultima clipă a vieţii sale, pentru a fi la

înălţimea cerinţelor timpului.. Viaţa lui a fost un exemplu de consacrare și servire a bisericii.

Friedrich   Wilhelm Schuller, a fost cumnatul şi colaboratorul intim al

fratelui Constantin Adorean.

 Soția dumnealui a fost activă în lucrarea cu surorile.

Surse:

Alexa Popovici

Îndrumătorul Creștin Baptist

Farul Creștin