Bunaciu Ioan 1925 – 2015, din Gurba

Dumnezeu este același, ieri azi și în veci, dar ridică oameni potriviți pentru perioade ale istoriei, dar și pentru a face față regimului prezent. Așa a ridicat Dumnezeu pe fr. Ioan Bunaciu, un ardelean harnic, om învățat, dar simplu și modest, care nu a fost interesat de regim, ci a căutat să slujească cu credincioșie în lucrarea lui Dumnezeu. Oamenii regimului îl desconsiderau, dar fr. Ioan Bunaciu, nu a ținut cont de ocările unora, ci a scris, a tipărit și am avut atunci un izvor de informare, de studiu, în cărțile pe care le publica și pe care le cumpăram cu multă plăcere. Poate azi trecem cu vederea ce a scris fr. Ioan Bunaciu, dar în regimul comunist cărțile dumnealui erau de folos.  Ne-a lăsat o comoară prin mai multe cărți scrise pe istorie baptistă. A scris și tipărit 16 cărți și peste 50 articole teologice.

Fr. Ioan Bunaciu s-a născut în 7 ianuarie 1925 în localitatea Gurba, jud. Arad, din părinții Florea și Ana, de naționalitate română.

Fratele Ian Bunaciu face clasele primare la Gurba.

Între anii 1937-1945 face Liceul Comercial din Arad.

În anul 1945 se înscrie la Academia Comercială din Brașov, pe care o termină în anul 1949.

La Congresul Tineretului Creștin Baptist, ținut la Reșița în zilele de 16-18 august 1946, fr. Ioan Bunaciu este prezent și recită o poezie.

Se căsătorește cu sora Otilia și Domnul le-a dăruit un fiu care i-a urmat, Otniel – Ioan Bunaciu.

Fr. Ioan Bunaciu a fost botezat în 20 iunie 1947 de către fr. Mara Cornel.

În anul 1947 se înscrie la Seminarul Teologic Baptist din București și l-a absolvit în anul 1950.

În anul 1950 este ales ca păstor al Bisericii Creștine Baptiste din Lugoj, unde lucrează doar un an.

Din anul 1953 începe să publice articole în revista Cultului „Îndrumătorul Creștin Baptist”, articol intitulat „Ispitele Predicatorului”, în încheiere spune: „Împotriva tuturor ispitelor care ne înconjoară ca predicatori, mijlocul cel mai indicat este legătura intimă cu Hristos Cel viu. Fără El nimic nu poate face predicatorul, dar cu El multe roade aduce.”

Începând din luna august 1954 începe să scrie articole pe istorie baptistă.

În anul 1955 este angajat ca profesor și secretar la Seminarul Teologic Baptist din București.

În anul 1957 este ales păstor la Biserica Creștină Baptistă „Providența”, cartierul Ferentari din București.

În anul 1956 obține licența în teologie la Institutul Protestant din Cluj.

În anul 1970 este ales director al Seminarului Teologic Baptist din București și duce această lucrare până în anul 1988.

În anul 1974 obține titlul de doctor în teologie la Institutul Protestant din Cluj prin susținerea tezei de doctorat intitulată „Propovăduirea în Bisericile Baptiste”. Lucrarea a fost tipărită în anul 1976 la Editura „Uniunea Comunităților Creștine Baptiste din Republica Socialistă România, București 1976.”

În anul 1991 s-a organizat Institutul Teologic Emanuel din Oradea, iar fr. Ioan Bunaciu a fost angajat ca profesor.

În anul 2015 Domnul îl cheamă acasă pe omul lui credincios.

Surse:

Arhivă

Sorin Bădrăgan

Creștinul Azi

Farul Creștin

Îndrumătorul Creștin Baptist

Gheorghiță Nicolae 1933 – 2015, din Albești

Prezint azi pe fr. Gheorghiță Nicolae, cel care împreună cu fr. Paul Negruț au întreținut flacăra trezirii spirituale din Oradea, începută cu fatele Liviu Olah, continuată de fr. Iosif Țon și după anul 1990 se pare că s-a stins, dar Biserica Creștină Baptistă nr. 2 (Emanuel) Oradea, rămâne și azi un semn al acelor vremuri, un reper și o reprezentare frumoasă peste ani.

Fr. Gheorghiță Nicolae s-a născut în 11 iunie 1933 în localitatea Albești, în vecinătatea orașului Sighișoara, jud. Mureș.

În 14 iunie 1953 este botezat la Cluj de fratele Ioan Socaciu.

În anul 1979 primește Certificatul de Studii Teologice, Summer Institute of Theological Education, Ruschlikon, Elveția.

A urmat Facultatea de Medicină, s-a specializat în endocrinologie și  până în anul 1981 a profesat ca medic endocrinolog în orașul Deva.

În anul 1981 fr. Gheorghiță Nicolae este ales și ordinat ca pastor al Bisericii Creștine Baptiste nr. 2 din Oradea, până în anul 1997, când a ieșit la pensie.

Din anul 1986 – 1991 a fost ales  Președinte al Comunității de Oradea.

La Congresul Cultului Creștin Baptist din R. S. R., ținut în 21 aprilie 1988  la București, este ales în Comitetul de Conducere al Uniunii.

Din anul 1988 face parte din Comitetul de redacție al revistei „Îndrumătorul Creștin Baptist”.

În anul 1989 publică pentru prima dată un articol în revista cultului „Îndrumătorul Creștin Baptist”, numit: „Vești Bune” Marcu 16:1-20.

Iată-i punctele principale:

1.     Vestea bună a fost așteptată cu nerăbdare.

2.     Obârșia veștilor bune.

3.     Mesajul vestei bune.

A.     Veștile bune sunt afirmate de Domnul Isus.

B.     Isus Hristos atestă veștile bune.

C.     Ucenicii declară vestea bună.

Ce ne spune mesajul Paștilor?

1.     Iertarea trecutului.

2.     Bucuria prezentă.

3.     Nădejde de viitor.

Paștele fac din tragedie un triumf. Din martiraj, o încoronare.

Să ne alăturăm și noi celor ce au vestit la primul Paște și să spunem și altora Vestea cea Bună.

Din anul 1991 - 1995 este ales Scretar General al Cultului Creștin Baptist din România, iar președinte a fost fr. Vasile Taloș.

Fr. Gheorghiță Nicolae a fost un om și păstor de mare forță, a predicat Evanghelia și atunci când era medic, nu s-a rușinat de Domnul său pe care l-a slujit toată viața. Om de mare încredere, corect și îndrăzneț.

În ziua de 20 mai 2015 Domnul își cheamă slujitorul acasă, pentru odihnă și răsplată.

Surse:

Ioan Bunaciu

Creștinul Azi

Îndrumătorul Creștin Baptist

Familia Gheorghiță

 

Alexa Popovici 1915-1997, din Harrisburg, S.U.A.

Dumnezeu a ridicat un om în poporul baptist, înzestrat cu daruri și pe care El l-a folosit în scrierea Istoriei Baptiștilor din România. După anul 1989 nu este carte de istorie baptistă în care să nu fie citat acest om, numit Alexa Popovici. Acest frate care a scris multă literatură și în vremea comunistă ne-o trimitea în România, a avut săptămînal un program la Radio și o predică de 15 minute, dar pe care nu o puteam rata. Avea un dar aparte de a vorbi, de a predica, era inepuizabil, vorbea dulce, cu glas de doreai să-l tot auzi.

Articolul meu este doar de a prezenta câteva date biografice, să le avem la îndemână pe net și nu de a prezenta pe larg viața acestui frate, care ne-a lăsat o bună moștenire literară.

Despre fratele Alexa Popvici a scris și istoricul dr. Marius Silveșan în teza dumnealui de doctorat, „Bisericile Creștine Baptiste din România - între persecuție, acomodare și rezistență”.

 S-a născut la data de 4 iulie 1915, în oraşul Harrisburg, Pennsylvania, din părinții Sima și Zana, de naționalitate română,  de loc din localitatea Firiteaz, jud. Timiș, România. Fr. Alexa a avut cetățenie română și americană, cetățenie ce l-a ajutat în perioada comunistă.

Fr.  Alexa Popovici s-a întors în România, împreună cu părinţii, în primăvara anului 1921, pe când avea 6 ani. A crescut în comuna Firiteaz, judeţul Timiş, a studiat la şcoala elementară din co­mună, apoi la liceele Gheorghe Şincai din Bucureşti şi Moise Nicoară din Arad. A absolvit Institutul Teologic Or­todox din Bucureşti, Seminarul Teologic Bap­tist din Bucureşti şi Institutul Teologic Pro­testant din Cluj. Titlul de doctor în teologie l-a obţinut de la Universitatea Creştină din Indianapolis, statul Indiana.

În data de 20 iulie 1927 este botezat de fr. Pastor Atanasie Pascu, în Timișoara.

În anul 1937 trimite la revista baptistă de la Arad, primul articol numit „De pe ogorul Dobrogei”, de aici se vede pasiunea sa istorică.

În anul 1937 este încorporat ca militar la „Marină” și este lăsat la vatră cu gradul de sergent.

Din anul 1939, după eliberarea din armată, fratele Alexa Popovici publică în revista „Farul Creștin”, începând din numărul 28 al revistei respective, luna iulie, predici pe diferite teme. Prima se numea „Spinii Fericirii”, a doua predică se numea „Tabloul Dragostei Divine”, Ioan 3:16. De aici fratele Alexa Popovici pornește în forță și cu mult curaj pe ogorul Evangheliei.

La data de 16 iunie 1940 este ordinat în Biserica Creștin Baptistă din Arad-Pârneava, de către frații: Ilie Mârza, Nicu Oncu, Ioan Truța, Munteanu M., Ioan Moț și Cornel Pascu, dar a lucrat ca pastor și în Biserica Baptistă „Betel”, din Arad. De la această dată scrie și publică în revistă și „Lecțiunile Tineretului”.

În anul 1940 s-a căsătorit cu Daria Sezonov din Brăila şi au fost binecuvântaţi cu trei copii: Valentin, Veronica-Monica şi Laurian.

Începând cu nr. 46 al revistei „Farul Creștin”, 16 noiembrie 1940, publică articole despre istoria baptistă. Articolul era scris pe prima pagină și se numea „Sunt sau nu baptiștii o sectă”.

Tot în acest an, 1940, începând cu nr. 24 al revistei „Farul Creștin”, fr. Alexa devine redactor al revistei.

În anul 1941 fratele Alexa Popovici este desconcentrat prin mila Domnului și poate să-și continuie activitatea de slujire a bisericilor.

În ziua de 24 decembrie 1944 este ales președinte al Comunității Creștine Baptiste Arad, iar secretar fr. Gheorghe Lulușa și deține această slujbă până în anul 1951.

În anul 1946, la începerea cursurilor Seminarului Teologic Baptist, fr. Alexa Popovici va preda Omiletica și Istoria bisericească, pe parcursul anilor va preda și alte materii.

În anul 1948 revista „Faarul Creștin” este interzisă și și-a încetat apariția, iar fr. Alexa Popovici publică în noua revistă a cultului „Îndrumătorul Creștin Baptist”.

În anul 1945 – 1951 este ales  vicepreşedinte al Uniunii Bisericilor Baptiste din România.

Din anul 1949, luna martie, fratele publică în serial „Când au apărut Baptiștii?”

La al doilea Congres Trienal al Cultului Creștin Baptist din R. P. R., ținut la București la 28-29 iulie 1951, fratele Alexa Popovici este ales ca președinte de zi al Congresului și tot la acest Congres este ales  Director Adjunct al Seminarului Teologic Baptist din București. Din anul 1954 – 1965 este director al seminarului.

În anul 1965 este demis de Comitetul Uniunii Baptiste, sub motivația că ar fi trimis o circulară la unii păstori, fără să anunțe conducerea Uniunii.

Ultimul mesaj în revista „Îndrumătorul Creștin Baptist”, este în nr. 11-12 noiembrie – decembrie 1963 și se numește „Betleemul”. În acest articol vorbește despre Betleem și Domnul Isus.

În anul 1967 pleacă definitive în America și în anul 1970 se stabilește la Chicago, unde păstorește Biserica Creștin Baptistă din oraș.

În anul 1997, la vârsta de 82 de ani, Domnul își cheamă slujitorul acasă. Șederea fratelui pe acest pământ a fost de 82 de ani, din care 46 de ani în România și 36 în America, lucrând tot pentru frații baptiști români din America și România.

Resurse:

Alexa Popovici

Ioan Bunaciu

Marius Silveșan

Arhivă

Farul Creștin

Indrumătorul Creștin Baptist.