miercuri, 16 martie 2016

Prima Biblie




Primii baptiști s-au folosit de Noul Testament, dar Societatea Biblică Britanică a intensificat efortul de a publica o Biblie in Limba Română.[1]
Bucuria a fost mare nu numai intre baptiști dar și între românii de alte denominațiuni.


Societatea Biblică Britanică s-a înființat în 1801.[2] Scopul ei a fost traducera și răspândirea Bibliei la toate popoarele.  Arhimandritul Scriban mai spune ca în raportul societății  scrie ca s-au făcut  din anul trecut (1935) până in acest an (mai 1936) 13 traduceri noi. pag 13.     Acesta  recunoaște un adevăr:  „sectele au pus Cartea Sfântă în mâna părtașilor lor” .pg 9.
1874 Iași
1873 Pesta

SÂNTA 
SCRIPTURĂ  
VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENTU

Ediție nouă reveduta dupa texturileoriginale, și public.
De Societatea Biblică pentru Britania și străinătate.

PESTA 1873
S-a tipăritu prin Victor Hornyansky

Este prima Biblie tipărită de  Societatea Biblică Britanică, aceeași Biblie apare la Iași în anul 1874


Noul Testament 1885 

Evanghelia Ioan
NOULU 
TESTAMENTU 
ALU
DOMNULUI ȘI MÂNTUITORULUI NOSTRU
ISUSU HRISTOSU

București, 1885
E
ditura societăți Biblice   pentru Britanice și de străinătate                      
Calea Moșilor 51  

Biblia din 1874 s-a tipărit și in anul 1920 și am găsit-o la fr. Mureșan Teodor din Biserica baptistă din Oarța de Sus, deși în acest an era tipărită Biblia Nițulescu revizuită.
Biblia pe care frații o numeau Nițulescu 
   Emanuel Conțac  în cartea sa Dilemele Fidelității la pag. 79-85 ne explică cum a luat ființă prima Biblie citită de baptiști. Este numită Biblia de la Iași, iar după anul 1900 ca Biblia Nițulescu. Se numește după cel care a tradus Noul Testament în 1897 și adaos la Biblia de la Iași. Această nouă traducere s-a tipărit până în anul 1924 când apare o nouă traducere mai clară, mai ușor de citit numită traducerea Cornilescu.                              








                                                                                                           








Biblia este bine primită si de credincioșii ortodocși, eu personal am văzut-o in mai multe familii. Bunicul meu a cumparat Biblia tipărită la Pesta 1873, iar în anul 1982 mi-a daruit-o cadou. Mi-a mai dăruit și Noul Testament în chirilică din 1885 fiind tot același din Biblie. În anul 2015 am găsit această biblie intr-o familie ortodoxă care a fost cumpărată cu bani de pe o junincă în anul 1945.






[1] Emanuel Conțac, Dilemele fidelității, Editura Logos, Cluj-Npoca 2011, pag.79.
[2] Arhimandritul Scriban, Sf. Scriptură sau Biblia, Editura Adeverul. S.A.București 1martie 1937, pag. 19.








vineri, 11 martie 2016

Răspândirea Evangheliei





Societatea Biblică Britanică s-a implicat în răspândirea Bibliei în Țările Române[1] și au fost interesați și de oameni ca să primească Cuvântul în inimă. În cadrul Societății erau și baptisti printre care reprezentantul de la Viena  E. Millard[2], care a botezat pe Ianos Lajos[3] și apoi a venit la Salonta Mare și a botezat alte persoane.
Din revista Uniunii Farul Mântuirii, Decembrie 1929, Număr festiv – Semicentenarul aflam urmatoarele lucruri:
Frații au fost persecutați. „Dacă ar trăi în mijlocul nostru pionerii luptelor religioase a timpului de atunci, fr.Clepea din Curtici, care a îndurat multe greutăți, fr.Cornea care a fost tratat de multe ori în mod neomenesc, fr.Brumar cât și alți frați, care au suferit multe bătăi și maltratări medievale, pentru propagarea princiilor baptiste.”[4]
Numarul baptiștilor în 1929. „Predicarea Cuvântului conform documentelor istorice de care dispunem s-a făcut încâ de pe la 1856… azi baptiștii numără 40000 membrii prin botez.  pag 2.
Numele fratelui Mihaly Cornya cum îl scrie fr Alexa Popovici aici este scris Mihail Cornea. Pag 3.
Cele două poze sunt de la Comunitatea Baptistă Arad.





[1] Emanuel Conțac, Dilemele fidelității, Editura Logos, Cluj-Npoca 2011, pag.79.
[2]  Ibidem  pg 82.
[3] Alexa Popovici, Istoria Baptiștilor din România  1856-1989, Editura Făclia, Oradea 2007, pag. 30
[4] Farul Mântuirii, Anul X, No. 20-24 Decembrie 1929, Număr festiv, pag.11.

marți, 8 martie 2016

Regele nu ne este dușman




În aceste zile cînd M. S. Regele Mihai I trece prin grele suferințe am căutat in istoria noastră baptistă să vad ce spuneau inaintașii noștri care au trăit contemporan cu regii României.
Am găsit o declarație uimitoare: „Regele nu ne este dușman” și  este făcută în anul 1931.
Iată ocazia: „ În ziua de 3 Iulie 1931, delegația baptistă compusă din: fr. Ioan Ungureanu, Adam Sezonov, T. Mihu, N. Ionescu și Ioan Dan au fost în audiență la M. S. Regele Carol II.
M. S. Regele spune:
Îmi amintesc că odată era vorba de voi că nu ridicați arma.
Să trăiți Maiestate, răspunde fr. Ungureanu, noi prindem arma și servim țara în mod conștiincios, cei ce nu prind arma sunt nazarineni.
”Atunci – răspunde M. S. Regele – sunteți confundați cu aceștia.
Domnule Ungureanu, te rog pe d-ta să-mi scrii într-un scurt memoriu toate cele ce mi-ai spus și Eu îl voi citi cu luare aminte și voi dispune să vi-se dea libertate că Eu nu vă sunt dușman.”[1]


Dar înainte de declarația aceasta au fost faptele:  Fratele Ioan Dan a fost decorat de M. S. Regele Mihai I. cu ”Crucea Meritul Sanitar” clasa II. Decret regal No.902 din 17.03.1930.[2]
Deși baptiștii erau persecutați de preoți, la curtea regală se vedeau lucrurile altfel.
Redau din articolul: „Creștinismul de azi”. De Carmen Sylva  publicat în revista Uniunei Baptiste din România  Farul Mântuirei. „Să fim cinstiți cu noi înșine! Ce-ar face creștinii de azi, dacă Cristos ar apărea din nou ? Mă tem că ei nu i-ar mai striga Osana! Ci l-ar decreta ca un primejdios socialist și, cel puțin, l-ar închide într-o casa de nebuni… Creștinismul însăși a rămas curat cât a fost persecutat. Din clipa în care a ajuns la putere și onoare, a încetat cu desăvârșire să fie creștinism. Dacă s-ar reântoarce azi Cristos, ar rămânea uimit văzând cine se intitulează creștin… Carmen Sylva.”[3]
Baza suveranei  era Biblia. Mărturia unei Regine, Defuncta regină Elisabeta a României (Carmen Sylva) care era o femee a literaturei,a publicat o scrisoare intitulată: „Penații Mei” (Zeii casei la Români). Iată ce gândea scriitoarea regină despre sfintele cărți ale Bibliei. „Toți cei ce sunt chemați să urce pe un tron sau la conducerea unui popor, nu importă în care formă, au nevoie să fie cum a fost și Moise” elevul științei și mai mult studentul Bibliei, indiferent care carte din Biblie ar fi studiată (pentru noi însă Rom. 8;32). Un suveran sau un conducător are nepărată nevoie de a cunoaște Biblia, mai ales atunci când el dorește să fie util poporului, pentru că în Biblie se găsesc pasage a căror înțelepciune este foarte Mare”. Biblia este cea mai admirabilă dintre toate cărțile, de altfel noi uităm ușor toate cărțile care nu ne pot da inspirație sau o forță de victorie în viață.[4]
Dorim ca Dumnezeu să binecuvinteze pe M. S. Regele Mihai I.


[1] Farul Mântuirii, Anul XII No 10-14, iulie 1931 pag 8
[2]Farul Mântuirii,Anul XI, Nr.7-8, 1 și 15 aprilie 1930, p.7.
[3] Farul Mântuirii, Anul IV  No 12, 15 Iunie 1923 
[4] Farul Mântuirii, Anul XII No 6, 31 Martie 1931 pag 7