Mihai Ciucă și baptiștii din Brăila

Vezi și AICI.

În Biblie cuvântul „scrie„ este folosit de 56 de ori. Dumnezeu a poruncit oamenilor săi să scrie și au scris, ca noi să cunoaștem „Adevărul”. Mihai, ca un bun baptist, cu dragoste de a scrie, pune în practică ce spune Mântuitorul Isus lui Ioan:

„Scrie, dar, lucrurile pe care le-ai văzut, lucrurile care sunt şi cele care au să fie după ele. (Apocalipsa 1:19, VDCC)”

Acum Mihai a scris doar lucrurile care sunt trăite de poporul baptist din Brăila și așteptăm pe viitor, dar nu prea îndepărtat, o istorie la care lucrează a baptiștilor din România.

Salut cu multă plăcere apariția cărții: „Baptiștii din Brăila - un veac de mărturie 1918- 2018”, scrisă de Mihai Ciucă.

Mihai Ciucă  a fost de mic copil un împătimit al citirii cărților, după cum dumnealui spune și acum aduce la viață o carte. Mai multe poți vedea aici, unde singur se prezintă pe blogul dânsului.

Am cerut lui Mihai mai multe detalii, dar a zis: „A scris doamna Bucin pe coperta din spate o scurtă prezentare a cărții și a autorului”. Așa a zis Mihai, așa și fac, prezint ce a spus doamna dr. Bucin.

„Recuperarea aspectelor importante ale istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti a avut în vedere doar accidental şi în mică măsură mişcarea baptistă. Bine scris, volumul de faţă reprezintă un studiu de caz: evoluţia timp de un veac a comunităţii baptiste din Brăila. Pornind de la întemeietori, parcurgând, adesea cu dramatism, perioadele intolerante din interbelic, până la captivitatea comunistă şi confruntarea cu regimul, excursul ajunge la efortul de păstrare a misiunii în deseori perfida libertate contemporană. Urmărim cum Dumnezeu ridică de fiecare dată biserica Sa la biruinţă, prin oameni care au curajul să spună „nu” sistemului şi inteligenţa să-i dejoace planurile. Cartea este accesibilă, fiind clădită pe memorialistică, pe elemente de interviu etnologic, pe studiul arhivelor şi pe aspecte de sociologie ale culturii. Autorul reuşeşte să redea un secol din viaţa comunităţii din care face parte, momente grave ori de rară sensibilitate, cu aplecare spre adevăr şi concreteţe. Brăilean, baptist de a treia generaţie, Mihai Ciucă îmbină dragostea pentru Cuvânt şi cultură, interesul pentru istorie, rigoarea formaţiei inginereşti şi experienţa jurnalistică, făcând, cu acest volum, un pas necesar în impunerea dimensiunii creştine baptiste în domeniul bibliografic şi istoriografic românesc.”

                                                    Conf. univ. dr. Mihaela Bucin

                                                   Universitatea din Szeged, Ungaria

Teodor Pușcaș 1893 -1932

Fr. Teodor  Pușcaș a trăit 39 de ani, dar a trăit intens pentru slava Domnului. Din tinerețe s-a lăsat copleșit de dragostea lui Dumnezeu, a primit Cuvântul Domnului, întorcându-se cu pocăință și cu toată ființa lui să slujească cu credincioșie pe Domnul.

A fost un bun predicator, a slujit  frații din biserică, Comunitatea Baptistă și Uniune, a scris articole în revistele baptiste ale vremii, a scris poezii.

Se naște la Sânnicolau Român, jud. Bihor, la data de 28 Nov.1893.

În anul 1921 se deschide Seminarul Teologic Baptist la Buteni și fr. Teodor  Pușcaș este prezent la admitere și este admis. Face o frumoasă mărturisire despre întoarcerea dânsului la Domnul.

În data de 9. Dec. 1923 participă în calitate de secretar general al Comunității Baptiste de Oradea, la deschiderea și inaugurarea casei de rugăciune din Oradea cu 140 de locuri și ține o frumoasă predică.

Între anii 1924-1929 a fost pastorul Bisericii Baptiste Nr.2 din Oradea.

La Congresul de la Buteni din 22-25. Oct. 1925 este ales membru în Consiliul Uniunii.

În anul 1925 ține primul botez din localitatea Ciucea cu 11 persoane.

În ziua de 8. Iunie 1925 fratele Teodor Pușcaș conduce un serviciu de botez care a avut loc în râul Criș cu 122 de persoane, unde au participat foarte mulți oameni, iar în 17 Sept. 1925 botează în biserică 26 persoane.

În 2 Dec. 1925 participă la ședința Comitetului Uniunii Comunităților Baptiste din România în calitate de secretar general și împreună cu fr. I. Popa și A. Pascu prezidează ședința.

În ziua de 6. Mai. 1926 a avut loc căsătoria surorii fratelui Pușcaș, Maria, din Sânnicolau Român.

La 19 Decembrie 1926 participă la inaugurarea casei de rugăciune din Cluj, cu un serviciu festiv, la care au participat: Mihai Vicaş, Ioan Ţirban, Lucaşa Sezonov, Teodor Puşcaş, Gavrilă Morar, Ioan Ungureanu şi cei din loc, într-un frumos număr.

Biserica păstorită de fr. Teodor P. crește în ziua de 12 Mai 1927 cu 9 suflete, botezate de păstorul bisericii și în ziua de 8 Nov. 1927, cu 8 suflete.

În anul 1928 își dă demisia  de la biroul Comunități și rămâne doar păstor la Biserica Baptistă nr. 2. Tot în acest an Biserica crește cu 13 persoane, botezate de  fr. Teodor P.

A fost trimis de Comunitatea  Baptistă Oradea la Toplița pentru misiune în anul 1928.

În 26 Octombrie 1928 oficiază un botez  cu 15 suflete la Oradea.

În „Farul Mântuirii” din 15 oct. 1928 are un frumos articol cu următorul titlu:

„Influența invidiei și puterea iubirei”

Iată ultima frază a articolului: „Iubirea poate uni și înviora o familie, o biserică, mai multe biserici, un județ, o provincie, o țară, un continent și chiar lumea întreagă, deoarece ea este lesne de convins și toți cei ce sunt numiți fii ai zilei, fiind treji, se conving și se vor convinge de efectul și puterea iubirei, fără multe greutăți.”

La Congresul General al U.C.B.R. ținut pe data de 8. Nov. 1928  la Curtici, fratele prezintă darea de seamă din calitatea de secretar general și este ales  membru supleant,  fiind  casier.

În săptămâna mondială de rugăciune din anul 1929  participă într-o seară la Biserica Baptistă din Curtici.

Din anul 1929  nu am mai găsit informații despre fr Teodor  Pușcaș, doar ce ne-a declarat nepoata dânsului,  Dalia Miere: „s-a îmbolnăvit și nu a mai putut să lucreze”. Tot de la sora Dalia am găsit și anul când fr. Teodor  Pușcaș a fost chemat acasă la Domnul. Sora ne-a spus că tatăl dumneaei a rămas orfan la vârsta de 9 ani. De aici rezultă anul 1934.

Fr. a avut 3 copii și 9 nepoți:

1. Theodor a avut 3 copii: Lidia, Margareth și George.

2. Gheorghe  a avut 6 copii:  Dalia, Adrian, Daniel, Cornelia, Gheorghe și Felicia.

3. Livia, fără  copii.

23. Stăpânul său i-a zis: „Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!”
(Matei 25:23)

Daniel Stoica, un cercetător ce găsește comori spirituale

Frumusețea cuvintelor Domnului Isus nu poate fi trecută cu vederea. Le vezi cum se împlinesc zi de zi, vezi că ele se desfășoară întru totul după voia Lui. Așa sunt cuvintele Lui: „căutați și veți găsi”. Căutarea este la modă, azi tinerii caută lucruri noi, experiențe mai sofisticate, dar contează ce faci cu ce găsești. Pentru ceea ce găsim trebuie să mulțumim și să glorificăm numele Domnului.

Așa am găsit pe mai tânărul frate păstor Daniel Stoica care are o îndeletnicire perseverentă în a căuta literatură baptistă veche și găsește mereu. Prin prezentarea literaturii baptiste vrem să apreciem, lăudăm pe Domnul care a însuflat pe frații noștri baptiști să scrie să își  întărească poporul pentru înălțarea numelui Domnului.

 Nu demult găsește bine păstrată o colecție a revistei „Creștinul”, care apare în America din anul 1913.

Acest tânăr este născut în a cincea generație de baptiști și este:

-          După mamă, fiul sorei Lucia Stoica n. 1963, botezată 1981, fiică a unei familii de baptiști din Căpâlna, județul Sălaj: Vădean Ioan n.1935 și Maria  n1940. Maria a fot dusă la binecuvântare  în Biserica Baptistă în anul 1940. Vădean Ioan este fiul lui Rozalia și Simion din Căpâlna. Rozalia este fiica lui Rusanda din Gura Vlădesei, a fost prima baptistă din Gura Vlădesei. Vădean Maria este fiica lui Costea  Ioan și Ana din Gostila, jud. Sălaj. Costea Ana a fost baptistă ca și mama ei Oprea Susana din Gostila, până în prezent nu cunoaștem anul botezului celor prezentați.

-          După tată este fiul lui Stoica Daniel n. 1957, botezat 1976. Daniel, senior este fiul lui Ion Stoica n. 1930, botez 1954. Ion Stoica a fost căsătorit cu Cornelia, născută Pandele, care a fost creștină după Evanghelie. Ea a venit cu părinții Florea și Maria din Albania. Aceștia au fost negustori și au venit să facă comerț în România.

Soția fratelui, Lorena, are o inimă aleasă și înțelege dragostea și pasiunea de a aduna lucruri vechi, dar care sunt adevărate comori.

Prezint mai jos biografia acestui fr. cercetător:

S-a născut în localitatea Deva, județul Hunedoara, în anul 1991 pe data de 24 martie. A avut un har deosebit că s-a născut într-o familie creștină baptistă care i-a acordat o educație creștină de bună calitate.

Încă de mic l-a slujit pe Dumnezeu cu tot ce a putut. A cântat în corul de copii la început, pe urmă în corul de tineri, corul bărbătesc și cel mixt. Implicarea lui nu s-a rezumat doar a cânta în coruri, ci chiar și în orchestră.

A început să se implice în lucrarea cu copiii, fiind o lucrare accesibilă pentru vârsta pe care o avea. Pentru a putea face această slujbă s-a botezat în anul 2007, 15 aprilie. S-a implicat atât în biserică la Școala Duminicală cât și în evanghelizările stradale. Timp de patru ani a lucrat cu copiii, organizând tabere sau săptămâni de evanghelizare.

Fiindcă Dumnezeu a lucrat la inima lui, a urmat cursurile teologice ale „Institutului Teologic Baptist din București”. După patru ani de studii a absolvit în anul 2014, pentru a putea deveni un adevărat lucrător în slujba Sa.

Cu un an în urmă s-a căsătorit cu Lorena Goia, actualmente Stoica.

În anul 2014 este ales ca păstor la Bisericii din Șicula, iar după un an a avut loc ordinarea, în data de 26 aprilie 2015.

Dumnezeu a binecuvântat familia si cu un băiat, pe nume Filip, în anul 2016. Actualmente este păstor al bisericile baptiste din Ineu si Iermata.

Dumnezeu a mai pus un dar în inima sa, acela de a căuta publicații baptiste. Dorința  de a strânge  aceste  „lucruri demodate” (cum le numesc mulți creștini  în zilele acestea) a fost pusă de însuși Dumnezeu. Domnul este acela care a pus un sentiment de responsabilitate pentru a nu se pierde ceea ce a rămas.  Actualmente în arhiva personală se regăsesc reviste ca: Adevărul Creștin; Creștinul; Călăuza; Farul Creștin; Farul Mântuirii; Glasul Tineretului Baptist; Îndrumătorul Creștin; Lumina Creștină; Lumina; Lumină si Adevăr; Pacea; Monitorul Baptist; Prietenul; Viața si Lumina; și altele…

Totodată are cărți de cântări baptiste: Cântările Sionului (1907, 1923,  1931, 1938, 1941) Cântările Evangheliei pe note (1913, 1978, 1981, 1998), Sunetele Evangheliei,  Harfa Copiilor (1926, 1949, 1979),  Harfa Evangheliei, Cântările Triumfului, Imnurile Credinței, și altele…

Mulțumim Domnului pentru că a păstrat aceste valori care au trecut cu bine de ochii iscoditori ai dușmanilor, care au vrut să distrugă. Dumnezeu a păstrat aceste bunuri peste vremurile  care au trecut peste acest popor, care are drept scop să răspândească Vestea cea bună și veșnică a Domnului.

5. şi din partea lui Isus Hristos, Martorul credincios, Cel întâi născut din morţi, Domnul împăraţilor pământului! A Lui, care ne iubeşte, care ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său
6. şi a făcut din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său: a Lui să fie slava şi puterea în vecii vecilor! Amin.
7. Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pământului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin.
8. „Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul”, zice Domnul Dumnezeu, „Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine, Cel Atotputernic.”
(Apocalipsa 1:5-8, VDCC)

Constantin Adorian în scrierile dr. Marius Silveșan

Constantin Adorian a fost figura importantă în organizarea și dezvoltarea poporului baptist din România. A primit Cuvântul Domnului în Biserica Baptistă Germană din București și și-a continuat studiile în Germania. A avut multe ocazii să se întâlnească cu mai marii baptiștilor din lume și în scurt timp devine foarte cunoscut.  La Congresul european din 1908 ia cuvântul și este remarcat de dr. Rushbrooke, și pe lângă faptul că au fost frați în Hristos, devin și mari prieteni.

Figura lui Adorian este prezentată și în scrierile dr. Marius Silveșan, care este istoricul poporului baptist din România. Aplecarea dumnealui asupra istoriei baptiste trebuie să fie mai vizibilă printr-o prezență demnă de un doctor.

 

        În teza de doctorat fr. Marius îl prezintă la pag 217-218 ca director al Seminarului Teologic Baptist din București.[1] Cartea se găsește și acum de vânzare. Vezi aici.

 Fr. Marius Silveșan într-un interviu cu fr. Ioan Bunaciu, aduc în discuție pe Constantin Adorian. Interviul s-a concretizat într-o carte cu numele: „Perelini spre patria Cerească”.

        Pe blogul său „Istorie Evanghelică”, dr. Marius Silveșan are următorul articol: „Constantin Adorian, omul prin care baptismul trece la români – referință despre cartea Constantin Adorian: un lider baptist român vizionar. Vezi aici.

Tot pe blogul „Istorie Evanghelică”, vezi aici, găsiți alte resurse despre Constantin Adorian.

Mai jos redau textul din teza de licență:

„Constantin Adorian este un pionier al credinței baptiste în România. Născut la data de 15 iulie 1882 în Bucureşti, a fost botezat în aprilie 1903 în aceeași localitate de către Carl Scharschmidt şi a fost ordinat ca pastor în Bucureşti în anul 1913[2] de către o comisie formată din Teodor Sida, Gheorghe Slev şi B Scharschmidt[3]. După ce a activat o perioadă ca pastor, acesta a trebuit să plece pe front, unde a stat între anii 1916-1918[4].

Constantin Adorian este cel care a pus bazele bisericii baptiste române din București, care număra la început cinci membri, ajungând ca după o muncă neobosită pe câmpul Evangheliei de 40 de ani, la moartea sa, în anul 1954, biserica să numere câteva sute de membri[5].

În privința studiilor, documentele menționează Seminarul Teologic Baptist[6] și Liceul Matricol Droghist[7].

Constantin Adorian a fost primul președinte al Uniunii Baptiste (1919-1925), președintele Cercului Predicatorilor și al Diaconilor (1946) care reunea  Comunitățile Baptiste I, II, II și IV din București [8]. De asemenea, acesta a fost și vicepreședinte al Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din R.P.R. (1951[9]-1954[10]).

Constantin Adorian a fost   membru fondator[11], director al Seminarului Teologic Baptist (1922-1925) și profesor de Vechiul Testament[12] în cadrul aceleiași instituții.

Despre înființarea Seminarului Teologic Baptist, aflăm informații și dintr-un document menit să comemoreze punerea „pietrei fundamentale a primului Seminar Teologic.”

„Act comemorativ

            În anul Mântuitorului nostru Isus Cristos, una mie nouă sute două zeci și trei,  în prima zi a lunii iulie, s-a pus de noi Constantin Adorian, Predicatorul Comunității București și Președinte al Uniunii tuturor Comunităților Baptiste din România, în prezența întregii adunări și a unui mare număr de invitați, piatra fundamentală a  Primului Seminar Teologic al Comunităților Baptiste din România, menit să dea tineretului nostru actual și viitor educația și îmbărbătarea de a păstori turma Domnului și a vesti și mărturisi Sfânta Evanghelie în tot cuprinsul țării și chiar peste hotarele ei, din generație în generație până la venirea scumpului nostru Domn și Mântuitor Isus Hristos.

                            Întru amintirea acestui fapt am semnat actul de față.”

Constantin Adorian.”[13]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          

Conform fișei de evidență a datelor sale, acesta era în anul 1949 predicator în Biserica Baptistă din bulevardul Nicolae Titulescu[14].

În cadrul unui articol din anul 1954 Constantin Adorian este prezentat ca fiind plin de o dorință arzătoare pentru lucrul Domnului. De asemenea acesta avea „o mare bucurie de a merge și de a fi trimis oriunde era nevoie, oricât de departe ar fi fost o biserică care îl chema.” [15] În privința sfaturilor pe care acesta le dădea se menționează că ele erau „întotdeauna sfaturi părintești pentru tinerii păstori care i le cereau, iar experiențele sale bogate din lucrarea Evangheliei  serveau ca un imbold pentru toți.” [16]

Putem spune că „a încetat din viață omul, dar lucrarea lui mai dăinuiește” [17] și astăzi.

Ca pastor Constantin Adorian „era de o blândețe și bunătate de neîntrecut.” [18] Acesta a cheltuit „tot ce a avut rămânând sărac, dar gata să se sacrifice pentru membrii bisericii pe care i-a iubit în mod dezinteresat și sincer, neprecupețind nicio osteneală când era vorba de frații și surorile lui.”[19] A dat dovadă de devotament pentru cauza Domnului. Datorită caracterului și acțiunilor sale „era iubit de marea mulțime a tuturor prietenilor săi, oriunde se afla, fie în străinătate între diferite personalități, fie în mijlocul celor de aici, unde dădea atenție celui mai umil membru.”[20] Câștiga simpatia oamenilor prin zâmbetul său care completa astfel portretul unui om al lui Dumnezeu care nu dorea nimic pentru el ci pentru gloria Mântuitorului său Isus Hristos[21].”

---

[1] Marius Silveșan, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965.

[2] Acesta a fost angajat ca pastor în anul 1912 cf. „Fratelui Constantin Adorian” în AUBCBR, dosar 100/1949 vol. III, f. 1.

[3] „Evidenţa datelor predicatorului Adorian Constantin”, (intrarea nr. 768 din luna august 1950) în AUBCBR, dosar 100/1949, vol. III Fișe pastori.

[4] „Fratelui Constantin Adorian” în AUBCBR, dosar 100/1949 vol. III, f. 1.

[5] Uniunea Comunităților Creștine Baptiste din R.P.R., „O pierdere simțitoare” în  Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IX, Nr. 1-3, ianuarie-martie 1954, pp. 1-2.

[6] Din Hamburg.

[7] „Fratelui Constantin Adorian” în AUBCBR, dosar 100/1949 vol. III, f. 1.

[8] ACNSAS, fond Documentar, dosar 6902 vol. 2, f. 41.

[9] Pentru anul 1951 vezi articolul „Comitetul Uniunii” în Îndrumătorul Creștin Baptist, An VI, nr. 5-6, mai-iunie 1951, p. 8.

[10] Constantin Adorian moare în anul 1954.

[11] Dumitru Baban, „Fratele Constantin Adorian” în  Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IX, Nr. 1-3, ianuarie-martie 1954, p. 4.

[12] Ibidem.

[13] „Act comemorativ”, 1923. Arhiva personală. În partea stângă sus apare mențiunea „Copie dosar”.

[14] „Evidenţa datelor predicatorului Adorian Constantin”, (intrarea nr. 768 din luna august 1950) în AUBCBR, dosar 100/1949, vol. III, f. 1.

[15] Uniunea Comunităților Creștine Baptiste din R.P.R., „O pierdere simțitoare” în  Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IX, Nr. 1-3, ianuarie-martie 1954, p. 1.

[16] Ibidem.

[17] Alexandru Balc, „Un veteran a trecut pe celălalt țărm” în  Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IX, Nr. 1-3, ianuarie-martie 1954, p. 2.

[18] F. W. Schuller, „Omul și lucrarea. Un tribut prietenesc, fratelui meu Constantin Adorian” în  Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IX, Nr. 1-3, ianuarie-martie 1954, pp. 5-6.

[19] Ibidem, p. 6.

[20] Ibidem.

[21] Ibidem.