Taloș Alexa 1920-1987, din Jibou

Fr. Alexa Taloș, fiul lui Vasile şi Nastasia, s-a născut la data de 25 mai 1920,în localitatea Prodăneşti, jud. Sălaj, fiind cel de-al 4-lea copil dintr-o familie cu 6 copii. Rămas orfan de tată la vârsta de 5 ani, a cunoscut de mic vitregiile vieţii.

În anul 1942, după ce s-a întors rănit de pe front, s-a căsătorit cu Elena Mureşan. Căsnicia lor a fost binecuvântată de Dumnezeu cu 3 copii : Vasile, Ioan şi Salonica.

În anul 1946, fr. Alexa Taloș s-a întors la Dom­nul şi a fost botezat de fr. Bălănean Ioan.

În ucenicia fratelui Bălănean Ioan, a început fratele, Alexa Taloş să propovăduiască Evanghelia în Bise­ricile Baptiste din jud. Sălaj, fiind ordinat în anul 1960, ca diacon al Bisericii Baptiste din Jibou.

În anul 1969, a fost ales păstor al Bisericilor Baptiste din Zalău, Peceiu  şi cercul de biserici de pe Valea Agrijului. În bisericile de pe Valea Agri­jului a lucrat  până la îmbolnăvirea sa, în anul 1985.

 Din familia sa Dumnezeu a che­mat la lucrare pe fiul său cel mai mare, Vasile care a fost  păstorul Bisericii Creştine Baptiste „Sfânta Treime" din Bucureşti și acum este activ în lucrarea Domnului.

Fratele Alexa Taloș a fost un om curajos și a botezat candidați la botez care nu aveau trecerea de la preot. Aceștia nu puteau fi botezați public în Biserică, dar fratele mergea cu ei la râul Someș și îi boteza. Au apelat la dumnealui și din orașul Baia Mare.

În după-amiaza zilei de 21 decembrie 1987, în ajunul sărbătorii Naşterii Domnului, a fost chemat și a plecat acasă la Domnul, fratele păstor Alexa Taloş din Jibou, judeţul Sălaj.

Plecarea în veşnicii a fr. Alexa Taloş, a lăsat în urmă un gol imens, în familiile celor dragi, precum şi a tuturor celor ce l-au cunoscut.

Suntem încredinţaţi că potrivit Cuvântului lui Dumnezeu, fr. Alexa Taloş s-a dus la odihna pre­gătită de Domnul Isus şi că se va scula odată în partea lui de moştenire, în slavă.

Dumnezeu să binecuvânteze cu mângâierea Sa cea minunată, familia îndurerată.

Serviciul de înmormântare a avut loc Domnică, 27 decembrie 1987. Un număr impresionant de mare, fraţi şi surori din bisericile păstorite de fr. Alexa Taloş şi din alte biserici din împrejurimi, au venit să conducă pe ultimul drum pe cel ce a slujit cu multă dăruire frăţietatea baptistă de pe aceste me­leaguri.

Serviciul de înmormântare a fost condus de fr. Ilieș Ioan, păstorul Bisericii Baptiste din Jibou. De asemenea au participat fraţii păstori: Paul Negruţ, Tanc Aurel, Mînzat Ioan, Mihuţ Titus, Brisc Ioan şi Levi Marian.

Dumnezeu a binecuvântat cu har deosebit Evan­ghelia propovăduită cu această ocazie. Fr Paul Negruţ a vorbit despre cele două lumi: lumea vă­zută şi lumea nevăzută, precum şi despre impor­tanţa credinţei. Mesajul Evangheliei a adus mângâiere familiei îndurerate și o deosebită cercetare în  rândul ascultătorilor.

Serviciul  divin de înmormântare a fost împodo­bit cu cântările corului Bisericii Baptiste din Jibou  și ale fanfarei Bisericii Baptiste Maghiare din Zalău. Fr. Levi Marian, păstorul care a preluat cercul de biserici unde a activat fr. Alexa Taloș, a evocat personalitatea şi lucrarea celui plecat în veşnicii.

Surse:

Pastor Ilieș Ioan

Câțcovan Petru

Îndrumătorul creștin Baptist

Alexa Taloș, Iulian Tătar și Ioan Coldea

Participare baptistă la Unirea din 1918

Dragi frați colegi de pretutindeni și oricine este interesat de istoria baptistă, luați aminte!

Anul 2018 este un an însemnat și pentru poporul nostru baptist. De mai mulți ani am simțit un îndemn să completez un gol din istoria noastă baptistă. Nu-mi explic cum a putut să fie trecut așa de ușor cu vederea, deși imediat după Unire, baptiștii erau acuzați că voiau să dezmoștenească neamul românesc. Ca exemplu era dat și faptul  că baptiștii nu au participat la Unire și nu au vrut să se realizeze Unirea.

Am găsit un document  din anul 1928, prin care se dezmințea această informație și   s-a  spus clar: „Baptiștii au participat la Unire”. În acel document nu s-au dat cazuri concrete de organizare a baptiștilor și așa au trecut 100 de ani cu acest gol.

Prin ajutorul lui Dumnezeu și împreună cu fratele păstor de la Ineu, Arad, Daniel Stoica, am găsit un drum bun prin care am putea veni cu date concrete despre Marea Unire și participarea baptistă la acest eveniment.  Lucrul acesta vrem să-l concretizăm printr-o carte, pe care vrem să o tipărim.

Am vrea ca această importantă lucrare să o împărtășim cu toți frații, iar pe aceia care vor să fie părtași, îi rugăm să ne scrie, ca să punem toate informațiile la un loc. Dacă știți câte ceva sau unde am mai putea găsi materiale pe această temă, vă rog să ne scrieți! Timpul este scurt și vrem ca de 1 Decembrie 2018 să o prezentăm publicului.

Vă mulțumim!

Vasile Bel și Daniel Stoica  

De la fratele Marius Silveșan, despre Larisa Grenaderov

O baptistă în lumea culturii – Larisa Grenaderov și picturile ei

Larisa Grenaderov, născută în octombrie 1939, nu este doar o credincioasă baptistă care provine din două familii baptiste celebre, Issler și Grenaderov, ci și o artistă talentată care reușește să dea viață locurilor și personajelor transpuse în picturile sale.

Un filmuleț despre picturile dumneaei, vedeți AICI.

Vasile Filat, viitor doctor în istorie baptistă, despre deportații din Chișinău, 1941

Căutând mai multe și mai concrete informații despre deportații din Chișinău, am găsit pe fratele Vasile Filat, pastor la Biserica „Bunăvestirea” din Chişinău.

Despre Buşilă Boris am scris AICI

Despre Lidia Căldărar am scris AICI

Fr. Vasile mi-a dat următorul material, pe care îl prezint cu mult drag, dar și durere în suflet.

La data de 22 iunie 1941, Germania a atacat Uniunea Sovietică.  Înainte de a se retrage, autoritățile sovietice au declanșat o mare teroare. Peste patru zile de la începutul războiului, la 26 iunie au fost arestați 7 slujitori ai bisericii baptiste: Boris Bușilă, Andrei Ivanov, Pșenichnii Grigorii, Tarlev Marcu, Tarlev Daniel, Trahtenberg Isaac și Lidia Căldăraru[1]. Conform datelor oferite de Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Boris Bușilă, Andrei Ivanov și Grigorii Pșenicnii au fost învinuiți de “activitate sectantă anti-revoluționară”, pentru că “au fost membri activi ai comunității baptiste din Chișinău, au distribuit populației literatură anti-revoluționară și au luat parte activă la adunările comunității baptiste”[2].

La data de 22 august 1942, au fost judecați în regiunea Irkutsk.

Boris Bușilă a fost condamnat la moarte prin împușcare.

Ivanov Andrei la 10 ani de detenție în lagărul de concentrare.

 Grigorie Pșenicinii la 4 ani de detenție în lagăr.

Marcu Tarlev a fost judecat la 15 aprilie 1942 și a fost condamnat la 8 ani de detenție în lagăr[3].

Oamenii au comunicat credincioșilor că Boris Bușilă a fost aruncat în cuptorul trenului de călăii săi și nu a mai ajuns să fie împușcat. După arestarea acestui grup de slujitori, biserica baptistă din Chișinău a fost condusă de M. Belousov. 

Aici puteți să vedeți biografia completă  a fratelui Vasile Filat.

M-am născut la 28 septembrie 1971,  în satul Lăpuşna, raionul Hânceşti (care atunci se numea Kotovschii). Părinţii mei au fost creştini de credinţă ortodoxă. Mama mergea mai des la biserică şi căuta să aibă o relaţie frumoasă cu Dumnezeu, dar nu a fost învăţată niciodată din Sfintele Scripturi şi nu a putut realiza această relaţie, pentru că nu a experimentat nașterea din nou. Tatăl mergea foarte rar la biserică, cred că doar odată în an, cel puţin aşa îmi amintesc eu. El a fost un om abuziv şi, cu multă părere de rău o spun, dar visul cel mai mare al copilăriei mele era să moară tatăl într-o zi. Credeam că atunci va fi cea mai fericită zi, când vom rămâne doar cu mama, care arăta o mare afecţiune pentru noi, dar care era chinuită de tatăl nostru, tot aşa cum şi noi copiii eram chinuiţi mult. În casa noastră, pe pereţi, foarte des erau picături sau chiar pete de sânge şi aceasta nu pentru că mama nu era gospodină bună, ci pentru că tatăl făcea ca sângele să fie totdeauna proaspăt pe pereţi. Noi toţi eram deprinşi să cunoaştem dacă tatăl vine acasă beat sau treaz, după felul cum suna clanţa de la poartă şi când venea beat, ne ghemuiam toţi după sobă, aşteptând să vină, să ne scoată şi să înceapă bătăile straşnice….. continuare pe site.

---

[1] Arhiva personală, DIB-001, p.1

[2] Arhiva personală, DIB-001, p.3

[3] Arhiva personală, MP-005, p.2

Concordanța făcută de Willy Sezonov înainte de 1940, a fost tipărită?

Am găsit  scris în revista Farul Creștin din 1940, că fratele Willy Sezonov a făcut o concordanță compusă din 120000 de cuvinte, care a rămas în urma dumnealui, dar neterminată.

Dacă cineva știe mai multe detalii, aștept cu interes.

Fratele Willy Sezonov s-a născut în marea familie Sezonov, importantă pentru poporul baptist român.. A fost fiul lui Adam Sezonov din Brăila.

S-a născut în anul 1914 și a trăit doar 26 de ani, iar în 1940 Domnul îl cheamă acasă.

A trăit puțin, dar a rămas în urma dumnealui o carte pe care a tradus-o și se  numește:  „Puterea Misiunii”.

Puterea misiunii, de A. Paget Wilkes

Este o carte pur spirituală. Fiecare cititor va găsi ceva pentru sufletul său în această carte. Ea ne arată lucrul  Evangheliei în țările păgâne. Costul unei cărți e 30 lei.[1]

Este tradusă de Willy Sezonov în 1938, care semnează o notă în care explică de ce a tradus cartea. El spune: „..am văzut  marea bogăție pe care o conține.[2]

Cartea are 223 de pagini și este tipărită la Arad de: „Editura: Depozitul de literatură Creștină”, în 1938.

Fiecare predicator trebuie s-o citească. Este cartea care inspiră pe fiecare cititor. Acum este timpul cel mai potrivit pentru asemenea cărți. Viața ta săracă se va îmbogăți, vei ajunge mai aproape de Dumnezeu, dacă o vei citi.[3]

---

[1] Farul Creștin, Anul VI, No.43,  Sâmbătă, 29 Octombrie, 1938, pg.6.

[2]A. Paget Wilkes Puterea misiuni, Editura: Depozitul de literatură Creștină, Arad. 1938, pag. 2.

[3] Farul Creștin, Anul VI, No.42,  Sâmbătă, 22 Octombrie, 1938, pg.7.