vineri, 28 iunie 2019

Și am fost la Zolt, pe urma sfinților mei frați



Este de salutat gestul făcut de fratele Caius Obeada pentru satul său, dar și pentru Biserica Creștină Baptistă din Zolt, care are vârsta de 105 ani. Fr. Caius a plecat încă din vremea comunistă în America și s-a realizat cum nu se poate mai bine. Anul acesta a luat un doctorat și ar putea trăi liniștit în mijlocul familiei, dar inima lui este la Zolt, micul sătuc de la poalele munților Poiana Ruscă. Acolo a copilărit, păscând vacile familiei, făcând și alte lucrări de copii de care își amintește cu mare drag. Nu a uitat de Biserica Baptistă, care s-a format în anul 1914, de care este legat trup și suflet și acum încă mai este vie flacăra bisericii.
Fratele Caius Obeada a creat un eveniment de amploare, pentru ca să se poată predica Evanghelia celor din jur, dar și pentru întărirea puținilor frați care se mai ostenesc pe acelea meleaguri. A știut fratele să investească mult în ceva ce este legat de Împărăția lui Dumnezeu. Domnul să-l binecuvânteze!
A invitat la acest eveniment în cinstea Domnului, pe toți cei cu care a venit în contact, oameni simpli și oameni mari, frați și surori, dar și mai mari ai poporului, oameni cu nume, care s-au bucurat de ce Domnul a pregătit spiritual pentru poporul adunat aici.
Am fost și eu unul din invitați, ca să prezint pe scurt cum a ajuns Evanghelia în zona Zoltului, am fost și am venit binecuvântat de Dumnezeu și de fratele Caius Obeada.
În primul rând, a fost prima întâlnire reală cu fratele Caius. Apoi, nu am venit cu mâna goală acasă, pentru că fratele mi-a dat o diplomă imprimată cu un bănuț din vremea Domnului Isus, ce a fost cumpărată de la Ierusalim. Fratele mi-a dăruit o cameră de filmat „Toshiba”, cu care să imortalizez, să îmbogățesc istoria noastă baptistă.
Mulțumesc, Caius Obeada.


 Mai jos redau mesajul ce trebuia să-l țin, dar din lipsa timpului l-am scurtat. Aici este mesajul întreg, cum l-am gândit pentru acest eveniment. 


Zolt 1914 – 2019, 105 ani de istorie baptistă

16 iunie 2019 Biserica Creștin Baptistă Zolt

De Vasile Bel

Dumnezeu ne spune:
26. Dar n-ai auzit că am pregătit aceste lucruri de demult şi că le-am hotărât din vremuri străvechi? Acum însă am dat voie să se împlinească, pentru ca să prefaci cetăţi tari în nişte mormane de dărâmături. (Isaia 37:26, VDCC)
Dumnezeu definește poporul care este a Lui:
8. Cartea aceasta a legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea, căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale şi atunci vei lucra cu înţelepciune. (Iosua 1:8, VDCC)
14. dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu, se va smeri, se va ruga şi va căuta Faţa Mea, şi se va abate de la căile lui rele, îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul şi-i voi tămădui ţara. (2 Cronici 7:14, VDCC)
Domnul Isus înainte de înălțare spune:
19. Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.
20. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.”
(Matei 28:19-20, VDCC)

Începutul lucrării baptiste în lume
În anul 1612, în Anglia un grup de oameni după ce au aprofundat citirea Bibliei și-au luat numele de  „Baptiști” înființând prima biserică baptistă. Scopul lor a fost să citească Biblia, să o trăiască și să răspândească mesajul ei. Baptiștii nu au protestat împotriva nimănui de aceea este incorect a fi catalogați protestanți sau neoprotestanți.
Începutul lucrării baptiste în spațiul românesc
Așa s-a întâmplat și la noi în anul 1871, când Anton Novac un vânzător de Biblii tipărite de Societatea Biblică Britanică găsește la Salonta Mare un grup de oameni ce se adunau în casa lui Janos Lajos să studieze Biblia. Anton a discutat cu ei și oamenii au primit pe Domnul Isus în viața lor. Printre aceștia a fost fr. Mihai Cornea care ajunge în această zonă.
Starea religioasă a românilor în perioada nașterii baptismului
Un articol din anul 1877 scrie: „Pentru ce bisericile noastre sunt goale de creștini?”. În articol se mai întreabă autorul: „Cui se atribuie această stare de decadență morală?”
1.     Mamele nu se silesc să planteze stimuli religioși în copii lor ci, jocul și petrecerile.
2.     Intelectualii se considerau a fi deasupra a ce este religios și învață și pe oameni calea lor.
3.     Servitorii bisericii nu dau importanța cuvenită, nu caută să împlinească Cuvântul.
4.     Lipsesc predicile prin care preoții să explice Cuvântul.
2
Acestea pot face ca bisericile noastre să fie goale de creștini.[1]
În  articolul „Ticăloșia Pocăiților”  din anul 1899 din ziarul Tribuna Poporului putem citi printre altele:
„Se știe că românul ar uita de foame și de sete ascultând vreo cuvântare dumnezeiască. Dorul românului de a auzi întâmplările sfinte, a auzi învățăturile Mântuitorului și ale sfinților apostoli, care mângâie, vindecă și edifică, nu se poate descrie. Iar preoția noastră tocmai predica o neglijează. Sunt comune, unde moșneagul în întreaga lui viață a auzit una sau două predici sau nici una.”[2]
Practici de Evanghelizare
La Biharia[3] când a mers prima dată nu a avut nici un cunoscut, mai bine zis cunoscutul pe care îl avea el era prieten cu preotul. Fiind prieten cu preotul se temea să-l lase pe acel ţăran să predice acolo. Cornea s-a gândit ce ar putea să facă şi negăsind nici o soluţie a plecat spre altă comună, numai că în drum îşi aminti de convertirea lui Saul. La gândul acesta a rămas încremenit şi s-a întors să încerce la marginea cealaltă a satului că poate acolo va fi primit. A intrat într-o casă unde a început să vorbească din Biblie şi să spună cum s-a întors el la Domnul. El roagă pe femeia din casă să-i dea voie să spună şi consătenilor ei cum s-a întors el la Domnul. „Cu plăcere”, răspunse femeia „dar eu nu pot chema pe nimeni.”
Cornea a fost mulţumit cu oferta aceasta şi cere o masă, o faţă de masă. Scoate masa în curte, o acoperă cu faţa albă de masă, aşează pe ea Biblia. Deschide poarta la stradă şi intră apoi în casă aşteptând cele ce se vor întâmpla. Femeia se uită mirată şi-l întreabă de ce a făcut aşa . „ – Pentru că Biblia va face această slujbă de a chema pe oameni”. Într-adevăr Biblia deschisă pe masa din curte a stârnit curiozitatea oamenilor care treceau pe stradă. Copiii duc vestea şi vin cu părinţii lor să vadă ce s-a întâmplat. Când s-au strâns vreo 15 – 20 de oameni, Cornea a ieşit afară, le-a spus pe scurt istoria vieţii lui şi cum s-a pocăit şi le spune că el le va vorbi din Biblie dacă ei vor ca să-l asculte.
Toţi au fost de acord şi le-a plăcut mult. După predică el le-a spus că va rămâne şi seara, dacă ei binevoiesc să asculte. Seara s-a umplut casa de ascultători şi astfel s-a mai deschis un loc unde Cornea venea săptămânal să predice.
„S-a întâmplat [4] odată că familia Kornya (Cornea) a venit târziu acasă de la adunare şi au auzit zgomot în podul casei. Kornya a căutat să vadă cine e şi când s-a uitat sus în pod a zărit pe un om care tocmai încerca să fure un sac cu grâu. Pe observate s-a apropiat de el
3
încercând să-l ajute să ridice sacul. Acesta când a fost prins a început să se scuze şi să lase sacul. Stăpânul l-a încurajat spunând: „Ia-l cu tine prietene că desigur ai nevoie de el, că altfel nu veneai aici şi când o să ai şi tu o să mi-l dai înapoi”. Au dus sacul jos şi Kornya a strigat la bucătărie: „Suntem cu unul mai mult la masă, avem musafiri aşa că pregătiţi masa!”. Musafirul nu a vrut ca să servească masa cu ei, iar Kornya nu l-a lăsat să plece ci s-au rugat, au mâncat şi apoi a dus grâul acasă. Nu peste mult timp hoţul s-a pocăit cu încă un prieten de al lui.
Dragostea familiei Kornya l-a cucerit.”

Zolt
Are o suprafață de 2706 iugăre în apropiere de Făget, jud Caraș Severin. În anul 1910 localitatea avea 414 locuitori iar în anul 1920 erau 356 de români cu 90 de case ce aparțineau de Gladna Română.[5]
În anul 1908 luna septembrie în ziua de 27 fr. Vasile Berbecar face o călătorie misionară din Buteni la Brad, Cărăstău, Ciuci, Tălaji, Aciuța, Pleșcuța, Dumbrava, Zimbru în care fratele s-a îmbolnăvit și a plecat acasă. În luna octombrie în ziua de 24 merge din Buteni la Timișoara, apoi la Nădrag, în ziua de 27 ajunge la Furdia unde era deschidere de adunare și era fr. Ignea Ștefan din Lalașinți și de aici la Gladna unde s-au adunat școlari de la școala biblică dar și părinți.[6]
În ziua de 11 octombrie 1908 la Gladna Romana s-a ținut un botez de fratele Ștefan Ignat din Laleșinț, unde s-au botezat 6 suflete; 1 din Gladna Română, 1 dela Curtea, 2 din Hauzești si 2 din Fârdea. La botez au fost un numar mare din 16 comune. Citirea Cuvântului a fost din Matei 28:19
În Fârdea Evanghelia a ajuns în anul 1900  prin fr. Petrică Jurconi care a fost botezat în 1900 în localitatea Fârdea, dar Cuvântul Domnului l-a auzit în localitatea Curtici.
Mihai Cornea în anul 1905 oficiază al doilea botez în Fârdea.
Primele două persoane din Zolt s-au botezat în data de 23 iunie 1912 în localitatea Brănești, actul botezului fiind ținut de fr. Ignea Ștefan.
Un document completat de Emilian Ardelean în 30 decembrie 1923 și semnat de Ioan Covaci, președintele Comunității Baptiste de Sintești atestă că Biserica Baptistă din Zolt s-a format în anul 1914. Biserica avea 6 membri din care 2 membri s-au botezat în anul 1914 iar 2 în anul 1912. Predicatorul local era Valer Măstăcănean din Zolt și casier al Bisericii era Ana Obeada.
4
Primul botez în Zolt a fost în anul 1932[7]  unde au fost botezate 11 persoane din Zolt și din jur și a fost oficiat de fr. Emilian Ardelean.
Au lucrat ca păstori în Zolt frații: Vidoni Dumitru din Gladna Română

Ignea Ștefan 1865- 1935 din Lalașinț jud. Arad

S-a născut în anul 1865, comuna Lalașinț județul Arad.
A ajuns în părțile Aradului și a auzit despre Dumnezeu, Biblie și a fost interesat să cunoască mai multe.
În anul 1902 este botezat în râul Mureș, la Păuliș, de pastorul Gheorghe Crișan și de aici începe să predice Evanghelia Domnului Isus.
În anul 1904 este ordinat ca slujitor cu Evanghelia.
În perioada Primului Război Mondial fr. Ștefan a fost lăsat la vatră pe baza aprobărilor date de autorități, el fiind asimilat ca slujitor cultic pentru bisericile baptiste.[8]
În anul Marii Unirii, 1918,  fr. Ștefan botează la Sebiș pe Valeria Bîscă una din cele trei femei cu care a început lucrarea  printre românii din Petrești, Alba.[9] 
La primul Congres programat  la București din 1919 la care nu au putut lua parte toți delegații din România Unită fratele Ignea Ștefan  trebuia să țină raportul: „Evanghelizarea Banatului.[10]
A fost un om modest, cu un profund respect față de slujitorii Evangheliei. 
Cercul de slujire se întindea de la Radna până la Orșova.
Au mai predicat în această zonă la invitația fr. Ștefan Ignea predicatori, pionieri ai credinței baptiste: Mihai Cornea, Gheorghe Slăv, Gheorghe Crișan și alții.[11]

Covaci Ioan 1880 – 1956 din Sintești

S-a născut la 11 decembrie 1880, în comuna Sinteşti Regiunea Timişoara. Aici şi-a petrecut copilăria şi tinereţea, dar din păcate și sfârșitul călătoriei pe acest Pământ.  
In anul 1913  a ascultat predicarea Evangheliei şi Duhul Domnu­lui a lucrat asupra sa şi în același an, în ziua de 26 sep­tembrie a fost botezat de păs­torul pionier Ştefan Igna, din Făget.
5
În 1914 a fost chemat la război, de unde s-a întors în 1915, fiind lăsat la vatră. Războiul era în toi, aproape toţi fraţii erau ple­caţi pe front, astfel că biserici­le baptiste duceau o mare lipsă de predicatori. Pe un teritoriu foarte întins, în Banat şi jumă­tate din Ardeal, lucrau numai doi bărbaţi — Ştefan Igna şi Pavel Bandur. Ei l-au luat cu ei, pe tânărul Ioan Covaci şi l-au dezvoltat în cele duhovni­ceşti, înviorându-i şi sporindu-i zelul pentru cauza sfântă. Timp de doi ani a lucrat ca păstor ajutor, vizitând bisericile până la mari depărtări.
La Conferinţa Regională a bi­sericilor baptiste din judeţele Caraş şi Hunedoara, ținută la 15 august 1917 la Lu­goj, Ioan Covaci a fost unul din cei aleşi pentru a fi ordi­nat ca păstor în bisericile bap­tiste din Severin, organizate în cerc bisericesc. De atunci şi până la 20 iulie 1947, când a predat lucrarea din cerc a că­lătorit peste văi, dealuri şi munţi, pe timp frumos, pe ploi, vânt sau furtună.
În 1922 a avut în cercul de lucru 22 de biserici, iar în 1928, Igna Ştefan i-a predat şi cercul său şi a ajuns astfel la un număr de 101 biserici.

Ardelean Emilian 1893 - ? din Jupânești

Fratele Ardelean Emilian vede lumina zilei în 11 noiembrie 1893 în localitatea  Jupânești, județul Severin, părinții fiind Vasile și Maria, de naționalitate română.
Face cele patru clase primare în comuna natală. Avea 2 hectare de pământ pe care îl lucra cu familia.
Aude Cuvântul Domnului și se pocăiește primind botezul în 21 august 1909 în localitatea Curtea, fiind botezat de fr. Ignea Ștefan.
Pe data de 1 octombrie 1919 este ordinat în Biserica Baptistă din Lalașinț de către fr. Covaci Ioan.
În anul 1915 se căsătorește în localitatea Gladna Română cu Margareta și Domnul le dă 3 copii: Emilian 1916 Homojdia, Gligor 1918 Jupânești și Filimon  1919 Jupânești.
În 3 iunie 1924 soția lui, o bună credincioasă, moare la vârsta de 25 de ani. A participat la serviciul funerar muzica fraților din Gladna Română.
A păstorit bisericile baptiste din: Jupânești, Fărăsești, Românești, Brănești și Zolt.
A fost persecutat de jandarmi, primarul comunei Jupânești, pricina dumnealui a ajuns până la                prim-pretorul de la Făget și la București. În documentele de arhivă de la Uniunea Baptistă din București, sunt documente care arată persecuțiile îndurate de fr. Ardelean Emilian și adresele făcute de fratele către autorități, dar și răspunsurile primite.


[1] Biserica și Școala, Anul I, Nr. 18, Arad, mai 1977, pp. 1 și 2.  Foaie bisericească, scolastică, literară și economică. Editată de Episcopia Ortodoxă de Arad.
[2] Tribuna Poporului, Anul III, Nr 132, Arad, sâmbătă 10/22 iulie 1899, pp. 6. Articol „Ticăloșia Pocăiților” articol semnat „S”
[3] Vekás Zoltan, Viaţa şi activitatea lui Cornea Mihai, lucrare de diplomă, prof. Coordonatorr A. Paul Bărbătei,  an 1978, iunie, p. 30.
[4] Vekás Zoltan, Viaţa şi activitatea lui Cornea Mihai, lucrare de diplomă, prof. Coordonator  A. Paul Bărbătei,  an 1978, iunie, p. 26
[5] Dicționarul Transilvaniei și celorlalte ținuturi alipite, Cluj, Institutul de arte Grafice „Ardealul”, str. Memorandului 22, 1921, p. 290.
[6]Adevărul, Anul I, Nr. 6, decembrie 1908, pp. 91, 92
[7] Glasul Adevărului, Anul I, Nr. 17, Arad, 17 septembrie 1932, p. 4.
[8] Alexa Popovici, Istoria Baptiștilor din România 1856-1989, Ediție revizuită, Editura Făclia Oradea 2007, Pag. 153.
[9] Alexa Popovici, Istoria Baptiștilor din România 1856-1989, Ediție revizuită, Editura Făclia Oradea 2007, Pag. 150.

[10] Farul Mântuirei, Anul I, , Nr. 1,  decembrie 1919, pag. 8.
[11] Alexa Popovici, Istoria Baptiștilor din România 1956 – 1989, P. 160.



















 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu