Cine este domnul
Gabriel Marian Marincaș?
Este preot și a
fost profesor la Seminarul Teologic Eparhial din Cluj, unde a predat mai mulți
ani, iar apoi s-a retras pentru a se dedica integral lucrării pastorale. Este angajat
al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
Și de ce să-mi dăruiască
drept cadou o Biblie?
Era în vremea demult apusă, anul de grație 1991. Începând
cu acest an două doamne își desfășurau serviciul una în apropierea celeilalte,
erau ,,vecine” am putea spune. O doamnă se numea Aurelia iar cea de-a doua se
numea Maria. Maria avea serviciul la CEC în clădirea Căminului Cultural la
parter iar Aurelia lucra la Bibliotecă tot în aceeași clădire la etajul unu.
Doamna Aurelia trecea în fiecare zi pe lângă camera în care își avea locul de
muncă doamna Maria iar acestea se salutau respectuos de fiecare dată. Din când
în când cele două mai stăteau de vorbă ca între doamne, fiecare ce avea pe
suflet, lucruri bune sau mai puțin bune, dureri și bucurii, despre familie,
copii și multe alte lucruri.
Așa a fost dat de la Dumnezeu că Aurelia a fost soția mea
și prin mâna bună a Domnului este și azi, iar doamna Maria era mama unui tânăr
cu aspirații înalte pe nume Marian. De aici s-a materializat oarecum sufletește
o prietenie deși cu tânărul Marian poate
o dată sau de două ori am stat de vorbă, mai nu ne cunoșteam.
Și atunci ce
prietenie de suflet la nivel spiritual?
Mergeam și eu la bibliotecă la soția mea după o carte sau
să o mai ajut cu câte ceva și doamna Maria venea sus la bibliotecă și ne vorbea
despre multe lucruri, dar cu o pasiune
deosebită ne vorbea de tânărul ei fiu, Marian. Se vedea că-l iubește mult, se
vedea că Marian era o împlinire a sufletului ei, ne povestea cu atâta patos ce
are în plan fiul ei și câtă grijă manifesta doamna Maria ca Marian să poată
reuși și să nu i se întâmple ceva.
Această dragoste a doamnei Maria pentru fiul ei mi-a
trezit o mare simpatie pentru Marian și prin mama lui îi transmitam salutări și
alte urări pe care, așa simțeam eu că le primea cu drag . În anul 2001 cele
două doamne s-au despărțit prin mutarea doamnei Aurelia în Rohia la casa
soțului pastor la Biserica Creștină Baptistă „Sfânta Treime” din Târgu Lăpuș.
Tânărul Marian a mers pe drumul ales încă din școala
generală, a făcut studii în România, la
Roma iar acum este preot și profesor la seminarul din Gherla.
În ziua de 10 iulie 2020 Dumnezeu a hotărât ca să ne
întâlnim, deși nu ne cunoșteam, totuși prietenia, stima, respectul domneau
între noi doi. Evenimentul la care ne-am întâlnit era unul trist, care după noi
putea să nu fie pentru că un om foarte apropiat mie și drag sufletului
amândurora a plecat în veșnicie. Stând
în apropierea familiei îndurerate și ascultând serviciul liturgic apreciam
glasul unuia dintre preoți care era de o frumusețe deosebită. ,,Măi, ce glas
armonios! O fi făcut Conservatorul sau școala de canto?” mă întrebam în mintea
mea. Dar cine să fie? Ascultam cu plăcere fiecare parte muzicală ce o desfășura cu atâta grație și măiestrie.
Mă gândeam în mintea mea ,,Să fie, oare, tânărul Marian despre care vorbea cu
atâta pasiune și dragoste doamna Maria?” Știam sigur că trebuie să fie prezent
la acest eveniment, dar nu puteam să îmi dau seama pentru că preotul paroh
anunțând pe cei ce vor vorbi nu a pronunțat numele Marian ci Gabriel. Da! Preotul
Gabriel era defapt Marian pe care nu lam cunoscut.
După terminarea programului am întrebat-o pe fiica mea
cine a fost preotul acela cu un glas extraordinar? Marian mi-a spus ea zâmbind.
De ce i-au zis Gabriel am întrebat, pentru că așa este numele lui, Gabriel
Marian. Doamne, ce durere am simțit atunci! Am venit acasă și am căutat pe rețelele
de socializare până l-am găsit apoi i-am scris un mesaj la care a răspuns cu
promptitudine și mare bucurie.
L-am felicitat spunându-i că a fost la mare înălțime
înzestrat cu har de la Dumnezeu și dintr-una într-alta am început să-i
povestesc durerea mea de a avea Biblia de la Blaj din 1795. L-am rugat, dacă
poate să-mi procure una sau să mă pună în contact cu cineva care o deține. Mi-a
promis că mă va ajuta și peste câteva ore mă anunță că a găsit Biblia mea mult
dorită, mai mult decât atât zice: „În
seara asta veți avea Biblia!”.
,,Doamne!„ am zis ,,nu-mi
vine să cred!”, dar Dumnezeu ne spune că unele evenimente se vor petrece cu
mare repeziciune, tocmai așa s-a întâmplat cu mine și necesitatea, dorința mea
istorică și cărturărească, pe care o purtam în suflet de atâția ani și ani.
Dar cum, pot primi exemplarul Bibliei de la Gherla
într-un timp așa de scurt? Dumnezeu a lucrat în felul Lui misterios și nebănuit
și de această dată. Domnul preot Silviu Hodiș de la Biserica Greco-Catolică din
Târgu Lăpuș care este o cunoștință a mea și prieten bun cu preotul Gabriel,
spre norocul meu se afla în Banat iar în drumul lui spre casă în Târgu Lăpuș
avea să treacă prin Cluj și Gherla. Pentru acest lucru îi mulțumesc foarte mult.
Darul primit este Biblia de la Blaj tradusă în anul
1795 de Samuil Micu și retipărită în
anul 2000 cu ocazia aniversării a 3 secole de existență în comuniune cu Scaunul
Apostolic.
Mulțumesc mult domnule preot Gabriel Marian Marincaș pentru
Biblia neprețuită oferită în dar, pentru
prietenia spirituală și respectul reciproc ce-l
purtăm în sufletele noastre ca și slujitori ai Domnului.
Bunul Dumnezeu să vă dăruiască ocrotirea și
binecuvântarea Lui, la fel și bunei dumneavoastră mame, Maria, care a fost liantul prieteniei noastre de
suflet.
La Dumnezeu să-i fie gloria!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu