joi, 16 iulie 2020

Mulțumesc domnului preot Gabriel Marian Marincaș pentru Biblia oferită în dar


Cine este domnul Gabriel Marian Marincaș?
Este  preot și a fost profesor la Seminarul Teologic Eparhial din Cluj, unde a predat mai mulți ani, iar apoi s-a retras pentru a se dedica integral lucrării pastorale. Este angajat al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
Și de ce să-mi dăruiască drept cadou o Biblie?
Era în vremea demult apusă, anul de grație 1991. Începând cu acest an două doamne își desfășurau serviciul una în apropierea celeilalte, erau ,,vecine” am putea spune. O doamnă se numea Aurelia iar cea de-a doua se numea Maria. Maria avea serviciul la CEC în clădirea Căminului Cultural la parter iar Aurelia lucra la Bibliotecă tot în aceeași clădire la etajul unu. Doamna Aurelia trecea în fiecare zi pe lângă camera în care își avea locul de muncă doamna Maria iar acestea se salutau respectuos de fiecare dată. Din când în când cele două mai stăteau de vorbă ca între doamne, fiecare ce avea pe suflet, lucruri bune sau mai puțin bune, dureri și bucurii, despre familie, copii și multe alte lucruri.
Așa a fost dat de la Dumnezeu că Aurelia a fost soția mea și prin mâna bună a Domnului este și azi, iar doamna Maria era mama unui tânăr cu aspirații înalte pe nume Marian. De aici s-a materializat oarecum sufletește o prietenie  deși cu tânărul Marian poate o dată sau de două ori am stat de vorbă, mai nu ne cunoșteam.
Și atunci ce prietenie de suflet la nivel spiritual?
Mergeam și eu la bibliotecă la soția mea după o carte sau să o mai ajut cu câte ceva și doamna Maria venea sus la bibliotecă și ne vorbea despre multe lucruri,  dar cu o pasiune deosebită ne vorbea de tânărul ei fiu, Marian. Se vedea că-l iubește mult, se vedea că Marian era o împlinire a sufletului ei, ne povestea cu atâta patos ce are în plan fiul ei și câtă grijă manifesta doamna Maria ca Marian să poată reuși și să nu i se întâmple ceva.
Această dragoste a doamnei Maria pentru fiul ei mi-a trezit o mare simpatie pentru Marian și prin mama lui îi transmitam salutări și alte urări pe care, așa simțeam eu că le primea cu drag . În anul 2001 cele două doamne s-au despărțit prin mutarea doamnei Aurelia în Rohia la casa soțului pastor la Biserica Creștină Baptistă „Sfânta Treime” din Târgu Lăpuș.
Tânărul Marian a mers pe drumul ales încă din școala generală, a făcut studii în România,  la Roma iar acum este preot și profesor la seminarul din Gherla.
În ziua de 10 iulie 2020 Dumnezeu a hotărât ca să ne întâlnim, deși nu ne cunoșteam, totuși prietenia, stima, respectul domneau între noi doi. Evenimentul la care ne-am întâlnit era unul trist, care după noi putea să nu fie pentru că un om foarte apropiat mie și drag sufletului amândurora  a plecat în veșnicie. Stând în apropierea familiei îndurerate și ascultând serviciul liturgic apreciam glasul unuia dintre preoți care era de o frumusețe deosebită. ,,Măi, ce glas armonios! O fi făcut Conservatorul sau școala de canto?” mă întrebam în mintea mea. Dar cine să fie? Ascultam cu plăcere fiecare parte  muzicală ce o desfășura cu atâta grație și măiestrie. Mă gândeam în mintea mea ,,Să fie, oare, tânărul Marian despre care vorbea cu atâta pasiune și dragoste doamna Maria?” Știam sigur că trebuie să fie prezent la acest eveniment, dar nu puteam să îmi dau seama pentru că preotul paroh anunțând pe cei ce vor vorbi nu a pronunțat numele Marian ci Gabriel. Da! Preotul Gabriel era defapt Marian pe care nu lam cunoscut.
După terminarea programului am întrebat-o pe fiica mea cine a fost preotul acela cu un glas extraordinar? Marian mi-a spus ea zâmbind. De ce i-au zis Gabriel am întrebat, pentru că așa este numele lui, Gabriel Marian. Doamne, ce durere am simțit atunci! Am venit acasă și am căutat pe rețelele de socializare până l-am găsit apoi i-am scris un mesaj la care a răspuns cu promptitudine și mare bucurie.
L-am felicitat spunându-i că a fost la mare înălțime înzestrat cu har de la Dumnezeu și dintr-una într-alta am început să-i povestesc durerea mea de a avea Biblia de la Blaj din 1795. L-am rugat, dacă poate să-mi procure una sau să mă pună în contact cu cineva care o deține. Mi-a promis că mă va ajuta și peste câteva ore mă anunță că a găsit Biblia mea mult dorită, mai mult decât atât  zice: „În seara asta veți avea Biblia!”.
,,Doamne!„  am zis ,,nu-mi vine să cred!”, dar Dumnezeu ne spune că unele evenimente se vor petrece cu mare repeziciune, tocmai așa s-a întâmplat cu mine și necesitatea, dorința mea istorică și cărturărească, pe care o purtam în suflet de atâția ani și ani.
Dar cum, pot primi exemplarul Bibliei de la Gherla într-un timp așa de scurt? Dumnezeu a lucrat în felul Lui misterios și nebănuit și de această dată. Domnul preot Silviu Hodiș de la Biserica Greco-Catolică din Târgu Lăpuș care este o cunoștință a mea și prieten bun cu preotul Gabriel, spre norocul meu se afla în Banat iar în drumul lui spre casă în Târgu Lăpuș avea să treacă prin Cluj și Gherla. Pentru acest lucru îi mulțumesc foarte mult.    
Darul primit este Biblia de la Blaj tradusă în anul 1795  de Samuil Micu și retipărită în anul 2000 cu ocazia aniversării a 3 secole de existență în comuniune cu Scaunul Apostolic.
Mulțumesc mult domnule preot Gabriel Marian Marincaș pentru Biblia neprețuită oferită în dar,  pentru prietenia spirituală și respectul reciproc ce-l  purtăm în sufletele noastre ca și slujitori ai Domnului.
Bunul Dumnezeu să vă dăruiască ocrotirea și binecuvântarea Lui, la fel și bunei dumneavoastră mame, Maria,  care a fost liantul prieteniei noastre de suflet.
La Dumnezeu să-i fie gloria!    









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu