Această carte a fost scrisă acum 107 ani, de o
personalitate importantă, pe nume dr. Sebastian Stanca. I se mai spune
„Sebastian Stanca (1878-1947) Un cleric cărturar din Sebeșul de altădată”.
Am cumpărat-o, să văd ce se spune despre pocăiți, pentru
că are 272 de pagini și mă gândeam că va aduce informații importante pentru
istoria noastră baptistă și a adus. Cine a păstrat-o, a fost de bună seamă un
bun iubitor de carte, pentru că a îmbrăcat cartea în copertă tare, păstrată
bine, este citită pentru că are mici sublinieri cu creionul, este ștampilată,
dar din păcate este acoperit numele.
Cartea nu se ocupă prea mult de pocăiți și secte, ci pe combaterea
lor. Introducerea are câteva precizări importante, iată câteva:
„Cangrena sectară a găsit cuib cald și la poporul nostru
și a ajuns să fie o primejdie reală pentru temelia existenței noastre ca
Români.”
Printre câteva cauze care au făcut posibilă cuibărirea
pocăiților, ar fi următoarele:
„Elementelor moralicește degenerate ale poporului nostru,
cari caută cu orice preț să se emancipeze...”
„La curentul acesta de destrămare a contribuit mult și
„lumina” adusă din America precum și indiferentismul ba chiar aversiunea față
de biserică a celor mai mulți intelectuali români”. Vorbim de acestea la
nivelul anului 1913.
Bucuria mea mare ce am găsit-o în carte, sunt următoarele
informații:
1. Anabaptiștii
sunt puși ca prima sectă ivită din cauza reformei.
2. Prezintă
baptiștii ca o sectă care face parte din „grupa mare a sectelor” . Din această
sectă se nasc alte secte, precum „adventiștii”, „nazarinenii” și altele.
3. Baptiștii
pun preț deosebit pe propagandă, răspândirea Bibliei, având în vedere
„realizarea Împărăției lui Dumnezeu”.
4. Nu admit
petrecerile, veselia peste tot. Distracția adevărată este Sfânta Scriptură,
rugăciunea și cântarea sfântă.
5. Confirmă
sub o formă de dezinformare că în anul 1913 erau 6000 baptiști români în 150 de
comune, au 22 case de rugăciune proprii, 12 predicatori, 16 bătrâni și 10
diaconi, comunități organizate și recunoscute 10.
6. Confirmă
valoarea lui Vasile Berbecar și bogăția literaturii baptiste prezentă pe piața
românească din Transilvania, din Țara Ungurească.
Citind am mai găsit și alte adevăruri, dar timpul îmi
este limitat și mie și mulțumesc
post-mortem autorului, celui ce a cumpărat-o, păstrat-o și celui ce a pus-o în
vânzare. Aceste cărți sunt de valoare istorică pentru noi.
Dacă aveți asemenea cărți în bibliotecă sau găsiți din întâmplare,
recuperați-o, eu caut și sunt de folos și folositoare.
Felicitări pentru descoperire!
RăspundețiȘtergereMulțumesc, Mihai. La începutul secolului XX, baptiștii erau de temut.
RăspundețiȘtergere