Fratele Simionescu
Florea s-a născut în ziua de 7 februarie
1912 în localitatea Piua-Petrii, județul Ialomița. Părinții se
numeau Neagu și Ioana, plugari, de naționalitate română.
Termină
cinci clase primare și este promoția 1953/1954 a Seminarului Teologic Baptist
din București.
Era foarte
activ în lucrarea Domnului încă din adolescență, pe când avea 14 ani, iar mai
târziu producea înviorare unde stătea câteva zile.
Aude
Cuvîntul lui Dumnezeu și îl primește cu multă bucurie și râvnă, fiind botezat
în Biserica Creștină Baptistă din Jegălia, în ziua de 26 octombrie 1927, de
către pastorul Haralambie Dumitru.
În ziua de
26 octombrie 1931 se căsătorește cu Maria și Domnul le-a dăruit șase copii:
Magdalena, Cornelia, Zoica, Florian, Viorica și Marioara. Sora Maria a murit de
inimă la 35 de ani, iar cel mai mic copil avea doi ani. Fratele se
recăsătorește cu o soră care se numea tot Maria și cu care a crescut cei șase
copii rămași orfani. Cu a doua soție fratele nu a mai avut copii.
Este
încorporat la Regimentul 40 infanterie, cercul Ialomița și rămâne la vatră în
anul 1934 cu gradul de sergent. A fost
concentrat și trimis pe front în al Doilea Război Mondial. A luptat în prima line a frontului de la Cotul Donului. Biblia era în
buzunarul de la piept, iar într-o zi o schijă l-a lovit în piept, dar s-a oprit
în Biblie, fără să fie rănit. Cazul nu este singular pentru că acest lucru l-au
pățit și alți soldați care purtau Biblia
cu ei.
Fratele Florea Simionescu se mută în anul 1933 în Fetești și contribuie la dezvoltarea bisericii baptiste care era într-o stare destul de precară. Fratele a pus la dispoziția bisericii jumătate din grădina sa și au construit un frumos locaș de închinare care este și azi.
La zidire a fost ajutat de alt frate credincios și meșter priceput, Ștefan Florescu. Aici se vede în această poză cum fratele Florea făcea în fiecare dimineață program de rugăciune, citirea Bibliei și explicarea Cuvântului. Se adunau frați și surori, dar și vecini, care voiau să vină, dar și copii. Așa a făcut fratele până ce a zidit Casa de Rugăciune.
În ziua de
15 iunie 1945 este ordinat pentru Biserica Creștină Baptistă din Fetești, ca
păstor. Comisia de ordinare a fost compusă din frații păstori: Baban Dumitru,
Gligor Cristea și Nicolae Baban. Aici începe o lucrare deosebit de importantă
și curajoasă, dar de scurtă durată, pentru că este chemat la București, unde
nevoile erau mult mai mari.
În anul 1950
se mută la Biserica Creștină Baptistă din strada Bela Brainer și apoi în strada
Apele Minerale. În anul 1961 această biserică se mută la Biserica Creștină
Baptistă Germană din București, strada Popa Rusu. Frații germani și români
făceau serviciile religioase separat, până când cei mai mulți germani au plecat
în Germania sau America.
În anul 1954,
cu ocazia impunerii reglementării, au fost destituiţi câţiva pastori :
Simionescu Florea şi Ordeanu loan din Bucureşti. În anii aceia grei, când comuniștii arestau
păstori și frați care nu erau pe placul regimului, fratele Florea l-a găzduit
să-l apere de furia regimului o vreme pe Richard Wurmbrand.
În anul 1971 fratele Florea păstorea Bisericile Creștine Baptiste:
București, str. Popa Rusu, nr. 22, sector 1, Luceanca și Buturgeni din județul
Ilfov.
A scris articole în revista cultului „Îndrumătorul Creștin Baptist” și
poezie, publicându-le în revista „Luminătorul”.
În anul 1974 fratele Florea Simionescu iese la pensie. După dumnealui
vine fratele Iosif Sărac la conducerea bisericii.
Pleacă în America în anul 1985, la Chicago. În America a slujit ca păstor în
orașul Modesto, din California, între anii 1990 – 1991, apoi se întoarce la
Chicago, pentru că nu a suportat clima din California.
În 5 ianuarie 1997, fratele își pierde soția, cea care i-a fost
credincioasă și de ajutor în lucrarea Domnului.
În ziua de 14 august 2006, a
plecat la Domnul să se întâlnească cu Creatorul său pe care l-a slujit cu
credincioșie.
Surse:
Mihaela Mihaiu, nepoata fratelui Simionescu
Ioan Bunaciu
Otniel Bunaciu
Arhivă
 |
| Neagu și Ioana Simionescu - părinții |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu