Pentru a urmări originea mișcării baptiste moderne din
Italia, trebuie să ne întoarcem în anul 1863. Atunci, reverendul James Wall,
pastor baptist în Calne, Wiltshire, profund mișcat de evenimentele tulburătoare
care avuseseră loc recent în Italia și de apelul unui număr de patrioți
italieni, a simțit chemarea divină de a duce lumina pură a Evangheliei în acea
țară, care încă zăcea sub tirania spirituală a întunericului papal.
Cam în aceeași perioadă, gândurile unui alt pastor baptist -
reverendul Edward Clark s-au îndreptat
spre Italia; iar acești doi bărbați, după ce s-au consultat, au hotărât că, cu
ajutorul lui Dumnezeu și bazându-se pe El pentru mijloacele necesare, vor
începe o misiune în țară. Prin generozitatea domnului Holroyd, din Frome, au
putut vizita mai multe orașe din Italia și, în cele din urmă, domnul Wall a
decis să se stabilească la Bologna, în timp ce domnul Clark și-a instalat
cortul la Spezia. După ce și-a stabilit baza operațiunilor, domnul Wall s-a
întors în Anglia și și-a vândut mobila pentru a-și acoperi costul călătoriei
sale și al familiei sale către noul loc de muncă. Din acel moment, el și soția
sa au dus o viață plină de sacrificiu, mijloacele de care dispuneau fiind
foarte limitate. Privind în urmă după mulți ani, doamna Wall a scris: „În ceea
ce privește nevoile noastre zilnice, l-am găsit pe Învățător credincios
promisiunii Sale: «Nu voi reține niciun lucru bun». De câteva ori am fost
foarte slăbiți, dar niciodată nu am lipsit de nimic. Nu am datorat niciodată
nimic și nici nu ne-am împrumutat de la nimeni.”
La sesiunea Uniunii Baptiste din Bristol din 1868, un număr
de frați s-au format într-un comitet pentru a primi și a oferi ajutor celor doi
misionari.
În anul 1870, când Roma a devenit capitala Italiei unite,
domnul Wall s-a mutat în „Orașul Etern” și acolo a continuat să lucreze până la
moartea sa, în 1901, la vârsta de 64 de ani.
Prima mențiune a Italiei în procesul-verbal al Societății
Misionare Baptiste este la data de 22 aprilie 1870, când „o subvenție de 100 de
lire sterline a fost acordată comitetului care acționează în numele domnului
Wall, din Bologna”. În octombrie același an, trezorierul Societății a fost
împuternicit să primească contribuții în legătură cu munca domnului Wall. Pe 9
mai 1871, regretatul Sir Morton Peto a depus „o mărturie înaltă cu privire la
munca domnului Wall la Roma, ca urmare a a șapte săptămâni de observație
personală”; iar în septembrie același an, domnul Wall a fost adoptat ca
misionar al Societății la Roma.
Acesta a fost începutul mișcării baptiste moderne din
Italia. În prezent, în țară activează trei societăți care susțin opinii
baptiste: (1) Societatea Misionară Baptistă din Londra; (2) Convenția Baptistă
Americană Sudică; (3) Misiunea la Spezia și Levant. Există alte două organisme
mai mici care practică imersiunea credincioșilor: (1) Frații Deschiși; (2)
Adventiștii. Primele trei formează Uniunea Baptistă din Italia, al cărei
președinte este scriitorul.
1. SOCIETATEA MISIONARĂ BAPTISTĂ. În anul 1875, domnul W.
Kemme Landels, care fusese angajat în afaceri în Sicilia și fusese atât de
impresionat de ceea ce văzuse acolo, încât a decis să-și dedice viața acestei
lucrări, i s-a alăturat domnului Wall la Roma, iar doi ani mai târziu a fost
numit la Napoli, unde a lucrat timp de zece ani. În 1887 s-a mutat la Torino și
a fost responsabil de lucrarea din acel district timp de douăzeci și cinci de
ani. În 1912 a fost numit la Roma.
În 1887, reverendul John Landels, din Kirkcaldy, s-a oferit
să slujească și, după ce a petrecut ceva timp însușind limba, s-a stabilit la
Genova, cu scopul de a înființa o misiune acolo. La scurt timp după ce a
deschis o sală în cea mai bună poziție din oraș, care de la început a fost
aglomerată de ascultători, a fost atacat de febră tifoidă și a fost chemat la
odihnă în noiembrie 1899. A fost succedat de domnul Robert Walker, care, în
timp ce își desfășura activitatea în Genova, cooperase cu el și se făcuse
foarte util în lucrare. Domnul Walker a lucrat în diverse centre, ultimul
dintre acestea fiind Florența, unde a rămas până când legătura sa cu Societatea
a fost ruptă în 1907.
În 1878, Rev. N. H. Shaw, din Dewsbury, a venit la Roma în
legătură cu Societatea Misionară Baptistă Generală pentru a se ocupa de
biserica din Via Urbana, care fusese ridicată prin generozitatea regretatului
domn Thomas Cook. Când cele două societăți au fuzionat, în 1891, domnul Shaw
s-a mutat la Florența, unde a rămas până la moartea Rev. James Wall. Apoi s-a
întors la Roma pentru a prelua supravegherea generală a lucrării de acolo. În
1912 s-a pensionat, după ce a lucrat în țară timp de aproximativ 34 de ani.
Mutarea sa a fost considerată o mare pierdere pentru misiune.
În 1889, Rev. J. C. Wall a fost acceptat pentru a lucra în
Italia și a fost detașat la Roma pentru a-și ajuta tatăl. La moartea acestuia
din urmă, s-a mutat la Florența și este acum responsabil de lucrarea din
Piemont și Liguria.
Acum câțiva ani, prin aranjament cu Convenția Baptistă
Sudică, toată activitatea Societății Misionare Baptiste de la sud de Roma a
fost predată fraților americani, aceștia fiind de acord să se retragă din
Piemont.
Lucrarea Societății Britanice se desfășoară acum din patru
centre principale: Roma, Torino, Genova și Florența. Pe lângă acestea, există
un număr mare de substații, în special în Valea Susei, la vest de Torino, și în
Dealurile Abbruzzi, la est de Roma. Societatea deține proprietăți în valoare de
peste 20.000 de lire sterline. Există trei clădiri în Roma și câte una în
fiecare dintre Torino, Meana, Torre Pellice, Florența și Monte-Tenerodomo; o
altă capelă este construită în Paganico Sabino. Bisericile, sau grupurile de
credincioși constituite în mod regulat, sunt în număr de douăzeci, cu un număr
de 604 membri, și există 711 elevi în șaptesprezece școli duminicale. Există
doi bărbați și o femeie conectați ca misionari la Societate și șaptesprezece
agenți băștinași.
În Torino există o tipografie și un departament de
publicații de o anumită importanță, din care sunt publicate patru periodice: Il
Testimonio, organul Uniunii Baptiste; Il Seminatore, un ziar pentru
evanghelizarea maselor; Christ for Italy, o revistă trimestrială în limba
engleză, care oferă știri despre lucrarea din întreaga țară; și L'Alba, organul
Y.W.C.A. Pe lângă acestea, se tipăresc un număr mare de exemplare ale
scripturilor, tractelor și fluturașilor. În legătură cu Expozițiile de la Roma
și Torino, au fost publicate 1.000.000 de tracte originale. De asemenea, au
fost publicate două ediții ale Noului Testament.
În legătură cu această misiune, domnișoara Wall desfășoară o
amplă muncă filantropică. Are în grija sa mai multe dispensare, întâlniri ale
mamelor, școli preșcolare și servicii pentru cei foarte săraci.
2. MISIUNEA SPEZIA. Această misiune a fost fondată cu mulți
ani în urmă de către unul deja numit, Rev. Edward Clark. Multă vreme a lucrat
fără un coleg englez; și, deși s-a retras în 1898 din conducerea lucrării în
favoarea Rev. H. H. Pullen, care devenise asistentul său
Cu patru ani înainte, și-a păstrat legătura cu misiunea până
la moartea sa, în 1912.
Misiunea a fost înființată în anul 1908 și deține o mare
parte din proprietăți în Spezia, precum și în Migliarina și Pistoia.
O atenție specială a fost acordată muncii educaționale. În
școlile din Spezia și din împrejurimi sunt înscriși între 500 și 600 de copii
și există un orfelinat, fondat în 1884, care oferă adăpost la cincizeci de
copii. În școlile duminicale conectate la lucrare sunt 400 de elevi. Toți
profesorii dețin certificate regulate, iar școlile au aprobarea și sancțiunea
deplină a autorităților.
Lucrarea supremă a misiunii este predicarea Evangheliei,
care se desfășoară în Spezia, Arcola, Aulla, Pistoia, Robocco, Treviso și un
număr mare de substații
Pe lângă predicarea Evangheliei și întreținerea școlilor de
zi și duminicale în localitățile menționate mai sus, agenții misionari lucrează
printre soldații și marinarii armatei și marinei italiene, precum și printre
oamenii serviciului comercial britanic care vizitează portul Spezia. Există, de
asemenea, un colportaj extins în mai multe direcții.
Lucrarea se află sub conducerea Rev. H. H. Pullen, Spezia,
și este controlată de un Consiliu din Anglia. Nu există nicio garanție a
fondurilor. Misiunea este în întregime o lucrare de credință. Consiliul se
bucură că toate secțiunile Bisericii lui Hristos au arătat o simpatie rugătoare
și practică.
3. CONVENȚIA BAPTISTĂ AMERICANĂ SUDICĂ. Lucrarea acestei
misiuni în Italia a început în anul
1872. De la început a fost asaltată de dificultăți grave, iar în America s-a
simțit că un om cu prudență și înțelepciune încercate ar trebui trimis să preia
conducerea. Alegerea a căzut asupra Rev. Dr. George Boardman Taylor, pastor al bisericii
din Staunton și fost capelan al Universității din Virginia. Dr. Taylor, după o
analiză atentă, a acceptat invitația unanimă a Consiliului și, în 1873, a
navigat spre Italia. Timp de treizeci și patru de ani, până la moartea sa în
1907, a fost directorul și inspiratorul lucrării. Timp de câțiva ani a lucrat
singur, dar apoi i s-a alăturat Rev. Dr. J. H. Eager, care, după o perioadă
considerabilă de serviciu, s-a întors în America. În anul 1901, Rev. Dr. D. G.
Whittinghill a fost trimis să-l asiste pe Dr. Taylor, iar după moartea acestuia
din urmă a fost o perioadă singurul director al lucrării Mai târziu i s-au
alăturat alți doi frați, Rev. Dr. Everette Gill și Rev. Dr. J. P. Stuart.
Munca Misiunii este acum împărțită într-o Asociație Nordică
și una Sudică, prima fiind sub conducerea Dr. Gill, iar a doua a Dr. Stuart, în
timp ce Dr. Whittinghill se dedică în special formării pastorilor nativi și
lucrării literare.
Asociația Nordică are 17 stații principale și 43 de
substații. Există 15 biserici, cu 337 de membri și 317 elevi de școală
duminicală, și există 18 pastori și lucrători nativi. Principalele orașe
ocupate sunt Genova, Florența, Milano, Roma și Veneția. În legătură cu această
ramură a misiunii, există o lucrare activă în Trieste, cu o biserică de 28 de
membri. În Mentone (Franța) există o altă biserică de 12 membri.
Asociația Sudică are 23 de stații principale conectate la ea
și numeroase substații. Există 856 de membri în biserici și 775 de copii în
școlile duminicale. Acestea sunt sub îngrijirea a 20 de pastori și lucrători
nativi. Principalele orașe ocupate sunt Bari, Cagliari, Napoli și Messina.
Colegiul Teologic Baptist. Societatea Americană a înființat
la Roma o școală bine echipată pentru pregătirea pastorilor și evangheliștilor
nativi, de care diferitele misiuni sunt libere să se folosească. Directorul
este Dr. D. G. Whittinghill și este susținut de un personal profesoral
competent. Facultatea se ocupă de publicarea de cărți pentru studiul
diferitelor forme și faze ale religiei.
EDITURA BAPTISTĂ ITALIANĂ. - Baptiștii din Italia este mai
bine echipată decât orice altă confesiune în materie de publicații periodice.
Sunt pe deplin conștienți de importanța presei într-o țară în care, ca regulă
generală, predicarea în aer liber nu este permisă; și fac tot posibilul să
ajungă la și să influențeze diferitele clase sociale prin intermediul ziarelor
și revistelor. Următoarea este o listă de periodice publicate și difuzate în
legătură cu misiunile baptiste:
Il Testimonio (Martorul) este organul Uniunii Baptiste și
este publicat lunar sub conducerea lui Sig. Aristarco Fasulo. Acum este în al
treizeci și unulea an și este cel mai vechi ziar evanghelic din țară.
Il Seminatore este un ziar popular, bilunar, publicat de
Uniunea Baptistă și editat de Sig. L. Paschetto, din Roma. Scopul său este de a
combate tendința antireligioasă a maselor și de a arăta diferența dintre
învățăturile Scripturii și cele ale Bisericii Romei. Aproximativ 10.000 de
exemplare din fiecare număr sunt distribuite claselor muncitoare din toate
părțile Italiei. Pretutindeni este căutat cu nerăbdare și citit la fel de cu
nerăbdare. Aproape 2.000 de exemplare sunt trimise în America.
Bilychnis este o revistă lunară de șaizeci și patru de
pagini în quarto, publicată de facultatea Colegiului Teologic Baptist. Este
destinată claselor educate și discută toate problemele religioase ale zilei.
Este editată cu competență de Sig. L. Paschetto, cu Dr. Whittinghill ca și
co-editor
Din cartea:
J. H. Rushbrooke (ed.), The Baptist Movement in the
Continent of Europe: A Contribution to Modern History (London: The Carey
Press, 19 Furnival Street, E.C.; The Kingsgate Press, 4 Southampton Row, W.C.,
1915).
J. H. Rushbrooke (ed.), Mișcarea baptistă pe continentul
Europei: O contribuție la istoria modernă (Londra: The Carey Press, 19
Furnival Street, E.C.; The Kingsgate Press, 4 Southampton Row, W.C., 1915).
William Kemme Landels
Și-a exercitat slujirea pastorală la Napoli înainte de a se
muta la Torino în noiembrie 1887, unde a slujit comunitatea baptistă până în
octombrie 1912. În 1899, a deschis un nou lăcaș de cult pe Via Saluzzo 9b. Din
păcate, spațiile nu erau potrivite pentru toate activitățile comunității, așa
că în 1902 a fost achiziționat un teren pe Via Bertola/Via Passalacqua, unde a
fost construită biserica actuală. Inaugurarea acesteia a avut loc pe 24 iunie
1904.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu