PREFAȚĂ
Lucrarea de față își propune să readucă în atenția
cititorilor personalitatea lui Karl Johann Scharschmidt (1820–?), unul
dintre pionierii mișcării baptiste din spațiul românesc și întemeietorul primei
comunități baptiste germane din București. Deși numele său apare în numeroase
lucrări consacrate istoriei baptiștilor europeni, până în prezent nu a existat,
în limba română, o cercetare dedicată în întregime vieții și activității sale.
Importanța lui Karl Johann Scharschmidt nu constă doar în
faptul că a fost primul misionar baptist stabilit la București, ci și în
contribuția sa la organizarea unei comunități care avea să devină punctul de
plecare al dezvoltării lucrării baptiste în România. Prin credință,
perseverență și spirit misionar, el a pus bazele unei lucrări care avea să
influențeze generațiile următoare.
Prezenta monografie se bazează pe cercetarea comparativă a
principalelor izvoare istorice disponibile, între care se remarcă lucrările lui
Friedrich Georg Teutsch, 2003, Joseph
Lehmann, 1896 și G. Alexander Kish, 2012, precum și documentele și
rapoartele păstrate în literatura baptistă germană. Informațiile au fost
analizate critic, comparate și integrate într-o prezentare unitară,
urmărindu-se fidelitatea față de izvoarele istorice și evitarea afirmațiilor
care nu pot fi susținute documentar.
Autorul este conștient că cercetarea asupra vieții lui Karl
Johann Scharschmidt nu este încheiată. Descoperirea unor noi documente de
arhivă sau a corespondenței sale poate aduce, în viitor, completări importante.
Din acest motiv, prezenta lucrare trebuie privită atât ca o sinteză a
cunoștințelor existente, cât și ca o invitație la continuarea cercetărilor
privind începuturile mișcării baptiste din România.
Dacă această monografie va contribui la o mai bună
cunoaștere a unuia dintre pionierii credinței baptiste și va încuraja noi
cercetări istorice, scopul ei va fi fost atins.
CUVÂNT ÎNAINTE
Istoria Bisericii este alcătuită din viețile oamenilor pe
care Dumnezeu i-a chemat să-I slujească în generația lor. Unii au rămas
cunoscuți prin scrierile lor, alții prin bisericile pe care le-au întemeiat,
iar alții prin credincioșia cu care au împlinit lucrarea încredințată lor.
Printre aceștia se numără și Karl Johann Scharschmidt, un om al
credinței care, în anul 1856, a sosit la București cu dorința de a vesti
Evanghelia comunității germane din capitala Țării Românești.
La mai bine de un secol și jumătate de la acele începuturi,
numele lui este prea puțin cunoscut chiar și în mediile baptiste. Totuși,
documentele istorice arată că el a avut un rol esențial în formarea primei
comunități baptiste din București și în dezvoltarea ulterioară a lucrării
baptiste din România.
Această lucrare s-a născut din dorința de a aduna într-un
singur volum informațiile risipite în diferite cărți și documente, oferind
cititorului o imagine cât mai completă asupra vieții și activității lui Karl
Johann Scharschmidt. În redactarea ei au fost folosite atât izvoare istorice
clasice, cât și cercetări academice recente, comparate și analizate critic.
Nădăjduiesc ca această monografie să reprezinte nu doar o
contribuție la istoria baptiștilor din România, ci și un omagiu adus unui
slujitor credincios care a pus mai presus de orice răspândirea Evangheliei și a
Cuvântului lui Dumnezeu.
„Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care v-au vestit
Cuvântul lui Dumnezeu; uitați-vă cu băgare de seamă la sfârșitul felului lor de
viețuire și urmați-le credința.” (Evrei 13:7)
Capitolul I
Karl Johann Scharschmidt – formarea unui pionier baptist
(1820–1856)
Karl Johann Scharschmidt s-a născut în anul 1820, la Ofen
(Buda), oraș care astăzi face parte din Budapesta. A învățat meseria de
tâmplar, iar în perioada uceniciei a călătorit prin diferite regiuni ale
Europei Centrale. În timpul acestei călătorii a ajuns la Hamburg, unde viața sa
avea să cunoască o schimbare hotărâtoare.¹
La Hamburg l-a întâlnit pe Johann Gerhard Oncken,
întemeietorul mișcării baptiste germane. Sub influența predicării acestuia,
Scharschmidt a ajuns la credința personală în Hristos și a fost botezat de
Oncken în anul 1845.²
Convertirea nu a reprezentat sfârșitul formării sale, ci
începutul unei perioade intense de pregătire. Oncken a reunit în jurul său mai
mulți tineri proveniți din diferite țări europene, pe care i-a instruit pentru
lucrarea misionară. Între aceștia se aflau Johann Rottmayer, Anton Hornung,
Josef Marschall, Johann Woyka și Karl Johann Scharschmidt. Pregătirea lor nu
avea caracterul unui seminar teologic în sensul modern al cuvântului, ci al
unei ucenicii practice, desfășurate timp de aproape doi ani în cadrul bisericii
din Hamburg.³
În primăvara anului 1846, Oncken i-a trimis pe
Scharschmidt și Johann Rottmayer la Pest, iar pe Johann Woyka și Johann
Lorders la Pécs, pentru a începe lucrarea misionară în Regatul Ungariei.
Această misiune reprezintă prima însărcinare oficială cunoscută primită de Karl
Johann Scharschmidt și marchează începutul activității sale publice în cadrul
mișcării baptiste europene.⁴
În anii următori, activitatea desfășurată la Pest s-a
confruntat cu dificultăți serioase. Revoluția din 1848 și perioada represiunii
care i-a urmat au afectat profund dezvoltarea comunității baptiste. Cu toate
acestea, Scharschmidt și Johann Rottmayer au rămas în oraș și au continuat să
întrețină viața spirituală a grupului de credincioși, desfășurând lucrarea cu
multă prudență într-un climat ostil.⁵
În această perioadă s-a format caracterul misionar al lui
Scharschmidt. Perseverența manifestată în timpul persecuțiilor, experiența
câștigată în organizarea grupurilor de credincioși și apropierea de Johann
Gerhard Oncken l-au pregătit pentru misiunea pe care avea să o înceapă câțiva
ani mai târziu la București.
Note de subsol
¹ Ein Leben Nur. Geschichte der Gemeinde deutscher
Baptisten, Anexa A.6.a, biografia lui Karl Johann Scharschmidt.
² Ibidem; G. Alexander Kish, The Origins of the
Baptist Movement Among the Hungarians (1846–1893), capitolul referitor la
convertirea și botezul primilor misionari baptiști.
³ G. Alexander Kish, The Origins of the Baptist
Movement Among the Hungarians (1846–1893), capitolul privind pregătirea
misionară realizată de J. G. Oncken înainte de trimiterea lucrătorilor în
Ungaria.
⁴ G. Alexander Kish, The Origins of the Baptist
Movement Among the Hungarians (1846–1893), capitolul despre începuturile
misiunii în Ungaria; Joseph Lehmann, Geschichte der deutschen Baptisten,
capitolul referitor la anii 1846–1848 (în măsura în care confirmă aceeași
cronologie).
⁵ G. Alexander Kish, The Origins of the Baptist
Movement Among the Hungarians (1846–1893), analiza activității lui
Scharschmidt și Rottmayer în perioada de după Revoluția din 1848.
Capitolul II
Venirea lui Karl Johann Scharschmidt la București și
începuturile lucrării baptiste (1856–1859)
Perioada petrecută de Karl Johann Scharschmidt în Ungaria
l-a pregătit pentru o nouă etapă a lucrării sale misionare. După aproape un
deceniu de activitate la Pest, în contextul dificultăților politice și
religioase din Imperiul Habsburgic, atenția conducerii misiunii baptiste s-a
îndreptat spre Principatele Române, unde climatul religios oferea posibilități
mai favorabile pentru răspândirea Evangheliei.¹
La 30 aprilie 1856, Karl Johann Scharschmidt și soția
sa, Auguste Villwock, au părăsit Buda și s-au stabilit la București.
Alegerea capitalei Țării Românești nu a fost întâmplătoare. În acea perioadă,
orașul găzduia o comunitate germană numeroasă, alcătuită din meseriași,
comercianți, funcționari, medici și industriași veniți din diferite regiuni ale
Europei Centrale. Această colonie reprezenta un câmp misionar aproape neatins
de mărturia baptistă.²
Ajuns la București, Scharschmidt și-a deschis un atelier de
tâmplărie, continuându-și profesia învățată în tinerețe. Atelierul nu a
reprezentat doar sursa de întreținere a familiei, ci și locul în care au
început primele întâlniri religioase ale baptiștilor germani din capitală.
Potrivit documentelor, primele adunări s-au desfășurat chiar în acest atelier,
unde erau invitați prieteni, colaboratori și alți membri ai comunității germane
interesați de studiul Scripturii.³
Printre colaboratorii apropiați ai lui Scharschmidt se afla
și Johann Heinrich Friedrich Schultze, care lucra în atelierul său și
împărtășea aceeași credință baptistă. În jurul acestui nucleu restrâns s-a
format treptat primul grup baptist din București.⁴
Activitatea desfășurată de Scharschmidt în acești primi ani
s-a caracterizat prin discreție și perseverență. El nu urmărea întemeierea unei
instituții religioase în sens administrativ, ci formarea unei comunități de
credincioși întemeiate pe studiul Bibliei, convertirea personală și botezul
mărturisitorilor credinței.
Un element definitoriu al lucrării sale a fost convingerea
că fiecare credincios are responsabilitatea de a mărturisi Evanghelia. Deviza
care caracteriza familia Scharschmidt era:
„Jeder Baptist ein Missionar.”
(„Fiecare baptist este un misionar.”)⁵
Această convingere explică activitatea intensă desfășurată
în rândul coloniei germane și eforturile permanente pentru răspândirea
literaturii creștine.
În primii trei ani petrecuți la București, Scharschmidt a
reușit să formeze un grup stabil de credincioși. Deși nu era pastor hirotonit,
el conducea întâlnirile, organiza studiile biblice și întreținea o legătură
permanentă cu Johann Gerhard Oncken și cu conducerea Misiunii Baptiste din
Hamburg.
În anul 1859, considerând că lucrarea ajunsese
într-un punct în care era necesară organizarea unei biserici, Scharschmidt i-a
adresat lui Oncken o scrisoare în care descria situația comunității din
București. Această scrisoare reprezintă unul dintre cele mai importante
documente privind începuturile baptiștilor din România și marchează sfârșitul
primei etape a activității sale în capitala Țării Românești.⁶
Note de subsol
¹ G. Alexander Kish, The Origins of the Baptist
Movement Among the Hungarians (1846–1893), capitolele privind activitatea
lui Karl Johann Scharschmidt după perioada petrecută la Pest și contextul
extinderii misiunii baptiste spre Principatele Române.
² Ein Leben Nur. Geschichte der Gemeinde deutscher
Baptisten, Anexa A.6.a, biografia lui Karl Johann Scharschmidt; G.
Alexander Kish, The Origins of the Baptist Movement Among the Hungarians
(1846–1893).
³ Ein Leben Nur. Geschichte der Gemeinde deutscher
Baptisten, biografia lui Karl Johann Scharschmidt, unde se arată că primele
adunări baptiste s-au ținut în atelierul său de tâmplărie.
⁴ Ein Leben Nur. Geschichte der Gemeinde deutscher
Baptisten, referitor la Johann Heinrich Friedrich Schultze și începuturile
grupului baptist din București.
⁵ Ein Leben Nur. Geschichte der Gemeinde deutscher
Baptisten, deviza familiei Scharschmidt: „Jeder Baptist ein Missionar.”
⁶ G. Alexander Kish, The Origins of the Baptist
Movement Among the Hungarians (1846–1893); Ein Leben Nur. Geschichte der
Gemeinde deutscher Baptisten, referitor la scrisoarea lui Karl Johann
Scharschmidt către Johann Gerhard Oncken din anul 1859.
Capitolul III
Scrisoarea din anul 1859 – documentul fundamental al
începuturilor lucrării baptiste din București
Dintre toate documentele păstrate despre Karl Johann
Scharschmidt, scrisoarea adresată lui Johann Gerhard Oncken în anul 1859
ocupă un loc aparte. Ea reprezintă primul raport amplu cunoscut despre
activitatea baptistă desfășurată la București și constituie unul dintre cele
mai importante izvoare pentru istoria începuturilor baptiștilor din România.¹
După aproape trei ani de muncă neîntreruptă în mijlocul
coloniei germane din București, Scharschmidt putea prezenta o imagine clară
asupra stadiului lucrării. Din conținutul scrisorii reiese că grupul de
credincioși se consolidase, iar activitatea de evanghelizare depășise faza
întâlnirilor restrânse din atelierul său de tâmplărie.
Una dintre cele mai importante afirmații ale scrisorii este
următoarea:
**„Aici există deplină libertate religioasă.”**²
Această observație are o semnificație istorică deosebită. În
timp ce în multe regiuni ale Imperiului Habsburgic baptiștii întâmpinau
opoziție din partea autorităților, în București Scharschmidt constata existența
unui climat care permitea desfășurarea activităților religioase cu mai puține
restricții.
Profitând de această libertate, Scharschmidt a inițiat una
dintre cele mai importante lucrări misionare ale comunității.
El scrie:
**„Am înființat o societate pentru răspândirea de
tractate.”**³
Această afirmație demonstrează că lucrarea baptistă din
București nu se limita la întâlnirile religioase. Ea urmărea răspândirea
sistematică a literaturii creștine în rândul populației germane.
Potrivit raportului trimis la Hamburg, opt familii
participau deja la această activitate, iar până în acel moment fuseseră
tipărite și distribuite aproximativ 3.000 de tractate.⁴
Pentru mijlocul secolului al XIX-lea, aceasta reprezenta o
activitate misionară remarcabilă și dovedea capacitatea organizatorică a lui
Scharschmidt.
Un alt pasaj al scrisorii evidențiază dimensiunea câmpului
misionar:
**„În București trăiesc aproximativ douăzeci de mii de
germani și nu este nimeni care să-i conducă la Hristos.”**⁵
Această propoziție exprimă cel mai bine povara spirituală pe
care Scharschmidt o purta pentru comunitatea germană din capitala Țării
Românești.
Ea explică și motivul pentru care, în aceeași scrisoare,
solicită sprijinul Misiunii Baptiste din Hamburg.
Scharschmidt era conștient că nu fusese hirotonit ca pastor
și considera că organizarea unei biserici trebuia făcută în conformitate cu
principiile baptiste. Din acest motiv, el îi cere lui Johann Gerhard Oncken să
trimită un lucrător consacrat care să organizeze oficial comunitatea și să
administreze actele de cult potrivit rânduielii bisericești.⁶
Răspunsul lui Oncken demonstrează încrederea deosebită pe
care o avea în colaboratorul său. Până la sosirea unui misionar hirotonit,
Oncken i-a acordat lui Karl Johann Scharschmidt permisiunea de a administra
botezul și Cina Domnului, astfel încât lucrarea din București să poată continua
fără întrerupere.⁷
Această decizie este una dintre cele mai importante dovezi
privind autoritatea spirituală de care Scharschmidt se bucura în cadrul
mișcării baptiste europene.
În același timp, scrisoarea din 1859 marchează trecerea
lucrării baptiste din București într-o nouă etapă. Ea nu mai era doar
inițiativa unui singur misionar, ci devenise o comunitate suficient de matură
pentru a solicita organizarea oficială a unei biserici.
Din această perspectivă, documentul din 1859 reprezintă
actul care pregătește sosirea lui August Alexander Liebig în anul 1863
și constituirea oficială a comunității baptiste germane din București în anul
1864.
Note de subsol
¹ Friedrich Georg Teutsch, Ein Leben Nur.
Geschichte der Gemeinde deutscher Baptisten, pasajul referitor la
scrisoarea lui Karl Johann Scharschmidt din anul 1859; G. Alexander Kish, The
Origins of the Baptist Movement Among the Hungarians (1846–1893), capitolul
dedicat lucrării din București.
² Ibidem. Afirmația privind existența libertății
religioase la București este redată în raportul trimis lui Johann Gerhard
Oncken.
³ Ibidem. Referirea la înființarea societății pentru
răspândirea de tractate.
⁴ G. Alexander Kish, The Origins of the Baptist
Movement Among the Hungarians (1846–1893), unde este menționat numărul
aproximativ de 3.000 de tractate și participarea celor opt familii la această
lucrare.
⁵ Friedrich Georg Teutsch, Ein Leben Nur.
Geschichte der Gemeinde deutscher Baptisten; G. Alexander Kish, The
Origins of the Baptist Movement Among the Hungarians (1846–1893). Ambele
lucrări reproduc raportul privind existența celor aproximativ 20.000 de germani
în București.
⁶ G. Alexander Kish, The Origins of the Baptist
Movement Among the Hungarians (1846–1893), explicația privind solicitarea
trimiterii unui lucrător hirotonit la București.
⁷ Friedrich Georg Teutsch, Ein Leben Nur.
Geschichte der Gemeinde deutscher Baptisten, referitor la răspunsul lui
Johann Gerhard Oncken și la autorizarea temporară acordată lui Scharschmidt
pentru administrarea botezului și a Cinei Domnului.
Capitolul IV
Organizarea primei comunități baptiste germane din
București (1863–1864)
După raportul trimis lui Johann Gerhard Oncken în anul 1859,
lucrarea baptistă din București a intrat într-o nouă etapă. În cei trei ani de
la sosirea sa în capitala Țării Românești, Karl Johann Scharschmidt reușise să
formeze un nucleu stabil de credincioși, să organizeze întâlniri regulate, să
dezvolte activitatea de evanghelizare prin literatură și să demonstreze că
exista posibilitatea întemeierii unei biserici baptiste permanente.¹
Scrisoarea adresată lui Oncken nu reprezenta doar un raport
asupra situației existente, ci și o cerere oficială de sprijin. Scharschmidt
considera că grupul de credincioși ajunsese la maturitatea necesară pentru
organizarea unei comunități locale, însă, din respect pentru rânduiala
bisericească baptistă, solicita trimiterea unui lucrător hirotonit care să
conducă această etapă a dezvoltării lucrării.²
Johann Gerhard Oncken a înțeles importanța cererii venite
din București. În urma consultărilor cu colaboratorii săi, a hotărât să trimită
în capitala României pe August Alexander Liebig, unul dintre lucrătorii
formați în cadrul Misiunii Baptiste din Hamburg. Sosirea lui Liebig, în anul 1863,
marchează începutul organizării oficiale a comunității baptiste germane.³
Deși Liebig a fost trimis ca misionar al Misiunii Baptiste,
documentele arată că el nu a început o lucrare nouă. La sosirea sa a găsit deja
un grup de credincioși format prin activitatea desfășurată de Karl Johann
Scharschmidt începând din anul 1856. Din acest motiv, rolul lui Liebig trebuie
înțeles ca unul de consolidare și organizare a unei lucrări deja existente, nu
de întemeiere de la zero.⁴
În anul următor, la 1 mai 1864, la București a sosit
și Karl Friedrich Weigel, un alt colaborator apropiat al mișcării
baptiste germane. Împreună cu Scharschmidt și Liebig, el avea să participe la
dezvoltarea comunității și la întărirea vieții spirituale a acesteia.⁵
În cursul anului 1864, comunitatea baptistă germană
din București a fost organizată oficial. Documentele păstrează numele membrilor
fondatori, între care se aflau Karl Johann Scharschmidt și soția sa, Auguste
Villwock Scharschmidt, alături de Johann Heinrich Friedrich Schultze, Heinrich
Adolph August Koch, Johanna Koch, Elisabeth Peacock Clarke, August Alexander
Liebig, Karl Friedrich Weigel, Henriette Schulz, Johannes Kropp și Christian
Rüb.⁶
Această listă are o valoare istorică deosebită, deoarece
reprezintă primul registru cunoscut al membrilor comunității baptiste din
București și constituie unul dintre cele mai importante documente privind
începuturile baptiștilor din România.
Organizarea oficială a bisericii nu a însemnat înlocuirea
lui Karl Johann Scharschmidt din conducerea lucrării. Dimpotrivă, documentele
demonstrează că el a continuat să fie unul dintre principalii colaboratori ai
lui Liebig și Weigel și să exercite o influență importantă asupra dezvoltării
comunității. Experiența acumulată în anii petrecuți la Pest și în primii ani ai
lucrării din București l-a făcut unul dintre cei mai respectați lideri ai
comunității baptiste germane.⁷
Privită în ansamblu, perioada 1863–1864 reprezintă momentul
de trecere de la faza misionară la faza instituțională a lucrării baptiste din
București. Dacă începuturile au fost marcate de inițiativa, credința și
perseverența lui Karl Johann Scharschmidt, organizarea oficială a comunității a
fost realizată prin colaborarea dintre Scharschmidt, August Liebig și Karl
Friedrich Weigel, sub îndrumarea lui Johann Gerhard Oncken și a Misiunii
Baptiste din Hamburg.
Note de subsol
¹ Friedrich Georg Teutsch, Ein Leben Nur.
Geschichte der Gemeinde deutscher Baptisten, capitolul privind începuturile
comunității baptiste din București; G. Alexander Kish, The Origins of the
Baptist Movement Among the Hungarians (1846–1893), secțiunea referitoare la
lucrarea desfășurată de Karl Johann Scharschmidt înainte de sosirea lui August
Liebig.
² G. Alexander Kish, The Origins of the Baptist
Movement Among the Hungarians (1846–1893), explicația privind solicitarea
adresată lui Johann Gerhard Oncken pentru trimiterea unui lucrător hirotonit.
³ Friedrich Georg Teutsch, Ein Leben Nur.
Geschichte der Gemeinde deutscher Baptisten; G. Alexander Kish, The
Origins of the Baptist Movement Among the Hungarians (1846–1893), referitor
la trimiterea lui August Alexander Liebig la București în anul 1863.
⁴ Această concluzie rezultă din compararea
informațiilor oferite de Teutsch și Kish. Ambele lucrări arată că activitatea
lui Karl Johann Scharschmidt începuse în 1856, iar August Liebig a fost trimis
ulterior pentru organizarea oficială a comunității.
⁵ Friedrich Georg Teutsch, Ein Leben Nur.
Geschichte der Gemeinde deutscher Baptisten, referitor la sosirea lui Karl
Friedrich Weigel la București la 1 mai 1864.
⁶ Friedrich Georg Teutsch, Ein Leben Nur.
Geschichte der Gemeinde deutscher Baptisten, lista membrilor fondatori ai
comunității baptiste germane din București.
⁷ Friedrich Georg Teutsch, Ein Leben Nur.
Geschichte der Gemeinde deutscher Baptisten, precum și documentele privind
conducerea ulterioară a comunității.
Capitolul V
Karl Johann Scharschmidt și consolidarea comunității
baptiste din București (1864–1866)
Organizarea oficială a comunității baptiste germane din
București în anul 1864 nu a reprezentat sfârșitul activității lui Karl Johann
Scharschmidt, ci începutul unei noi etape. Dacă în perioada 1856–1863 rolul său
principal fusese acela de pionier și organizator al primului nucleu de
credincioși, după constituirea oficială a bisericii el a devenit unul dintre
colaboratorii principali ai misionarilor trimiși de Misiunea Baptistă din
Hamburg.¹
Experiența acumulată de Scharschmidt în anii petrecuți la
Hamburg și Pest, precum și activitatea desfășurată în București înainte de
sosirea lui August Liebig, îi confereau o autoritate morală deosebită în cadrul
comunității. Documentele nu îl prezintă ca pe un simplu membru al bisericii, ci
ca pe unul dintre conducătorii recunoscuți ai acesteia.²
În această perioadă, comunitatea baptistă și-a extins
activitatea pe mai multe direcții. Pe lângă serviciile divine regulate, au fost
organizate întâlniri de rugăciune, studii biblice și activități destinate
tinerilor. În anul 1864 este menționată înființarea unei asociații a tinerilor,
fapt care dovedește preocuparea bisericii pentru formarea spirituală a noii
generații.³
Un loc important l-a ocupat răspândirea literaturii
creștine. Activitatea începută de Scharschmidt înainte de anul 1859 a fost
dezvoltată după organizarea oficială a comunității. Tractatele și broșurile
religioase erau distribuite atât în rândul populației germane, cât și, treptat,
printre românii interesați de Evanghelie.⁴
Documentele consemnează că, în această perioadă, comunitatea
baptistă din București a început să privească dincolo de limitele coloniei
germane. La propunerea lui August Liebig s-a hotărât procurarea și distribuirea
de literatură creștină în limba română, una dintre primele inițiative misionare
baptiste adresate populației românești.⁵
Un alt moment important îl constituie organizarea primei
mese a dragostei (Liebesmahl), desfășurată în timpul sărbătorilor de
Crăciun din anul 1864. Această întâlnire a întărit legăturile frățești dintre
membrii comunității și a evidențiat caracterul familial al vieții bisericești.⁶
În anul 1865, autoritățile municipale din București au
recunoscut comunității baptiste dreptul de a ține propriile registre de stare
civilă. Această recunoaștere oficială reprezintă un pas important în
consolidarea statutului comunității și demonstrează că baptiștii germani
deveniseră o prezență respectată în viața religioasă a capitalei.⁷
În aceeași perioadă funcționa deja și școala duminicală,
destinată instruirii biblice a copiilor. Procesele-verbale ale comunității
arată că această lucrare era organizată cu seriozitate și că exista chiar un
învățător desemnat pentru această responsabilitate.⁸
Toate aceste activități demonstrează că biserica baptistă
din București trecuse de faza începuturilor. În numai câțiva ani, comunitatea
organizată în jurul lui Karl Johann Scharschmidt devenise o biserică stabilă,
cu programe regulate de închinare, educație religioasă și evanghelizare.
Deși documentele evidențiază contribuția misionarilor
trimiși din Hamburg, ele confirmă în același timp că întreaga dezvoltare a
comunității s-a sprijinit pe temelia pusă de Karl Johann Scharschmidt începând
din anul 1856. Din acest motiv, rolul său trebuie înțeles nu doar ca acela al
unui pionier, ci și al unui constructor care a contribuit decisiv la
consolidarea primei comunități baptiste din București.
Note de subsol
¹ Friedrich Georg Teutsch, Ein Leben Nur.
Geschichte der Gemeinde deutscher Baptisten, capitolele referitoare la
organizarea comunității baptiste din București și activitatea desfășurată după
anul 1864.
² Ibidem; G. Alexander Kish, The Origins of the
Baptist Movement Among the Hungarians (1846–1893), analiza rolului lui Karl
Johann Scharschmidt în dezvoltarea lucrării baptiste din București.
³ Friedrich Georg Teutsch, Ein Leben Nur.
Geschichte der Gemeinde deutscher Baptisten, procesul-verbal privind
înființarea asociației tinerilor în anul 1864.
⁴ Ibidem, informațiile privind distribuirea de
tractate și dezvoltarea lucrării de colportaj.
⁵ Friedrich Georg Teutsch, Ein Leben Nur.
Geschichte der Gemeinde deutscher Baptisten, referitor la hotărârea de a
distribui literatură creștină în limba română.
⁶ Ibidem, procesul-verbal privind organizarea primei
mese a dragostei în anul 1864.
⁷ Ibidem, documentele referitoare la recunoașterea
oficială a comunității baptiste și la registrele de stare civilă.
⁸ Friedrich Georg Teutsch, Ein Leben Nur.
Geschichte der Gemeinde deutscher Baptisten, mențiunile privind școala
duminicală și activitatea ei în anul 1865.
Capitolul VI
Karl Johann Scharschmidt – conducător al comunității
baptiste și lucrător al Societății Biblice (1866–1880)
Anul 1866 marchează începutul unei noi etape în viața
și lucrarea lui Karl Johann Scharschmidt. După aproximativ un deceniu petrecut
la București, documentele arată că el și soția sa, Auguste Villwock
Scharschmidt, s-au mutat la Iași, unde Scharschmidt a început
activitatea de colportor al British and Foreign Bible Society.¹
Această schimbare nu trebuie interpretată ca o retragere din
lucrarea baptistă. Dimpotrivă, activitatea de colportor îi oferea posibilitatea
de a răspândi Scriptura într-un teritoriu mult mai larg decât cel al unei
singure comunități locale. În secolul al XIX-lea, Societatea Biblică Britanică
desfășura o amplă lucrare de distribuire a Bibliei în Europa de Est, iar
colportorii săi străbăteau orașe și sate, punând Sfânta Scriptură în mâinile
oamenilor.
Rapoartele societății biblice îl menționează pe Karl Johann
Scharschmidt printre cei mai activi colportori din Principatele Române. În anii
1867 și 1868, activitatea sa este apreciată pentru numărul mare
de Biblii și Noul Testament distribuite, precum și pentru seriozitatea cu care
își îndeplinea misiunea.²
Mutarea la Iași nu a însemnat ruperea legăturilor cu
comunitatea baptistă din București. Documentele arată că Scharschmidt a rămas
în contact cu frații din capitală și a continuat să fie considerat unul dintre
pionierii lucrării baptiste din România. Experiența sa misionară și relațiile
pe care le avea cu Johann Gerhard Oncken și cu Misiunea Baptistă din Hamburg îl
recomandau în continuare ca unul dintre cei mai respectați lucrători ai
generației sale.³
În aceeași perioadă, comunitatea baptistă din București și-a
continuat dezvoltarea sub conducerea lui August Liebig, Karl Friedrich Weigel
și Daniel Schwegler. Scharschmidt urmărea cu interes această evoluție,
conștient că lucrarea pe care o începuse în anul 1856 ajunsese să aibă o
structură stabilă și o influență tot mai mare asupra dezvoltării baptiștilor
din spațiul românesc.⁴
Activitatea desfășurată ca distribuitor al Scripturii
completează în mod firesc profilul lui Karl Johann Scharschmidt. Dacă în prima
parte a vieții sale s-a remarcat prin întemeierea unei comunități baptiste, în
anii următori el s-a dedicat răspândirii Cuvântului lui Dumnezeu într-o regiune
mult mai întinsă. Cele două dimensiuni ale lucrării sale – întemeierea
bisericii și răspândirea Bibliei – nu se exclud, ci se completează reciproc.
În lumina documentelor existente, Karl Johann Scharschmidt
apare ca unul dintre acei pionieri ai secolului al XIX-lea care au înțeles că
dezvoltarea Bisericii este strâns legată de răspândirea Sfintelor Scripturi.
Întreaga sa activitate demonstrează consecvență, spirit misionar și fidelitate
față de principiile pe care le învățase de la Johann Gerhard Oncken.
Note de subsol
¹ G. Alexander Kish, The Origins of the Baptist
Movement Among the Hungarians. A History of the Baptists in the Kingdom of
Hungary from 1846 to 1893, capitolul referitor la mutarea lui Karl Johann
Scharschmidt la Iași și la activitatea sa în cadrul British and Foreign
Bible Society.
² Ibidem. Autorul citează rapoartele Societății
Biblice Britanice pentru anii 1867–1868, în care Karl Johann Scharschmidt este
menționat printre colportorii activi din România.
³ Friedrich Georg Teutsch, Ein Leben Nur.
Geschichte der Gemeinde deutscher Baptisten; G. Alexander Kish, The
Origins of the Baptist Movement Among the Hungarians, referitor la rolul
lui Scharschmidt în dezvoltarea lucrării baptiste și la relațiile sale cu
conducerea misiunii baptiste.
⁴ Friedrich Georg Teutsch, Ein Leben Nur.
Geschichte der Gemeinde deutscher Baptisten, capitolele privind dezvoltarea
comunității baptiste din București în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Capitolul VII
Ultimii ani ai lui Karl Johann Scharschmidt și moștenirea
lucrării sale
Documentele disponibile după anul 1868 sunt mai puține, însă ele arată că Karl
Johann Scharschmidt a continuat să fie implicat în răspândirea Sfintelor
Scripturi prin activitatea sa în cadrul British and Foreign Bible Society.
Experiența dobândită la Hamburg, Pest și București l-a recomandat drept unul
dintre pionierii mișcării baptiste din spațiul românesc. Chiar dacă izvoarele
nu permit reconstituirea completă a ultimilor săi ani, influența sa asupra
formării primei comunități baptiste germane din București este evidentă.
Lucrarea începută în atelierul său de tâmplărie a continuat să se dezvolte prin
August Liebig, Karl Friedrich Weigel și ceilalți colaboratori. Astfel,
contribuția lui Scharschmidt nu constă doar în activitatea sa personală, ci și
în faptul că a pus bazele unei comunități care a influențat dezvoltarea
ulterioară a baptiștilor din România.
Note de subsol
¹ G.
Alexander Kish, The Origins of the Baptist Movement Among the Hungarians
(1846–1893), referirile la activitatea lui Karl Johann Scharschmidt în cadrul
British and Foreign Bible Society.
² Friedrich
Georg Teutsch, Ein Leben Nur. Geschichte der Gemeinde deutscher Baptisten,
capitolele privind dezvoltarea comunității baptiste din București.
Capitolul VIII
Evaluare istorică
Analiza comparată a lucrărilor lui Friedrich Georg Teutsch, G. Alexander Kish
și Joseph Lehmann conduce la concluzia că Karl Johann Scharschmidt trebuie
considerat unul dintre întemeietorii lucrării baptiste din București. El a
pregătit terenul pentru organizarea oficială a comunității baptiste germane și
a rămas un model de credincioșie, perseverență și spirit misionar. Cercetările
viitoare, în special identificarea scrisorii originale către Johann Gerhard
Oncken și a altor documente de arhivă, vor permite completarea unor aspecte
biografice încă neelucidate.
