Istoria Bisericii Creștine Baptiste din Șușca 1926 - 2026 de Teofil Cioanca

 

JUBILEU 2026

Istoria bisericii

Psalmul 124

1 „De n-ar fi fost Domnul de partea noastră, să spună Israel acum!

2 De n-ar fi fost Domnul de partea noastră, când s-au ridicat oamenii împotriva noastră,

3 ne-ar fi înghițit de vii, când li s-a aprins mânia împotriva noastră;

4 ne-ar fi înecat apele, ar fi trecut șuvoaiele peste sufletul nostru;

5 ar fi trecut peste sufletul nostru valurile mândre.

6 Binecuvântat să fie Domnul, care nu ne-a dat pradă dinților lor!

7 Sufletul ne-a scăpat ca pasărea din lațul păsărarului; lațul s-a rupt, și noi am scăpat.

8 Ajutorul nostru este în numele Domnului, care a făcut cerurile și pământul.”

— Psalmul 124:1–8

Istoria adevărată numai Dumnezeu o știe. Totuși, voi încerca să prezint anumite date, informații și acțiuni care sunt consemnate în scris în procesele-verbale ale bisericii, precum și informații pe care le-am găsit în lucrarea de licență a pastorului Sandi Budimir, pusă cu bucurie la îndemâna mea.

De la început, doresc să menționez că cel mai important rol în călătoria acestei biserici L-a avut Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos.

1. Temelia și Contextul Istoric

·       Terminarea Primului Război Mondial: Acest moment de cotitură a făcut ca Dumnezeu să pună în inima românilor o dorință profundă de pace și armonie.

·       Unirea de la 1 Decembrie 1918: Dumnezeu a făcut ca românii să poată circula liber în toate provinciile țării.

·       Traducerea Bibliei de către Dumitru Cornilescu: Această lucrare deosebită a făcut ca românii să iubească cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu.

·       Migrația pentru un trai mai bun: Mutarea românilor a fost motivul pentru care oamenii născuți din nou au ajuns și în Clisura Dunării, făcând ca credința baptistă să prindă rădăcini în localitățile învecinate: Pojejena, Moldova Nouă și Coronini.

·       Înființarea Uniunii Baptiste: Formarea câtorva pastori puternici a ajutat și zona noastră, unde aceștia au înființat și au crescut biserici baptiste.

·       Dorința sinceră a oamenilor: Setea multor români de a cunoaște adevărul despre Dumnezeu și lucrările Sale.

2. Primii Pași și Extinderea Lucrării (Din 1926)

Dumnezeu a pus în inima familiei Budimir, a lui Milan și a Zorei dorința de a merge în localitatea Pojejena, la familia Brășneanu, unde era deja întemeiată o Biserică Creștină Baptistă. Astfel, în mai 1926, aceste persoane au primit botezul Noului Testament în biserica din Coronini, fiind botezate de fratele Iosif Ghiocel.

Mai târziu, alte trei persoane au fost botezate în Potoc de către fratele Iosif Suvet. Familia Ianculovici a consemnat faptul că mulți frați din Coronini, în drumul lor spre Socol, se opreau la cruce și cântau cântările Domnului. În acest fel, tot mai mulți săteni au auzit și au primit sămânța Evangheliei.

La început, serviciile religioase se țineau în casa fratelui Milan Budimir, unde participau în jur de 30 de vecini și rude. Dumnezeu le-a atins inimile și, în anul 1928, alte cinci persoane L-au mărturisit pe Cristos prin botezul la Dunăre. Botezul a fost oficiat de Ilie Craiovean, care a devenit și primul pastor al bisericii.

În anul 1930 are loc un alt botez la Dunăre, în cadrul căruia sunt botezați zece membri. De acum, turma mică caută și găsește, pe vale, un loc unde amenajează primul locaș de închinare al bisericii.

În 1932, sora Cristina Folc îl inițiază pe Gheorghe Paunovici în tainele muzicii și, astfel, se formează primul cor al bisericii, alcătuit din 16 persoane.

În anul 1933 se cumpără primul armoniu al bisericii, ocazie cu care tot mai mulți tineri se grupează și se integrează în biserică, iar unii dintre ei învață să cânte la instrumente muzicale.

3. Construcția Casei Domnului și Încercările din Răstimp

În 1937 se cumpără terenul pe care se află astăzi clădirea bisericii și începe procurarea materialelor de construcție necesare pentru zidirea acesteia (cărămidă de la Dunăre, lemn de la Zăvoi, nisip, piatră și țiglă).

În anul 1947 începe construcția actualei biserici și, într-un timp foarte scurt, clădirea este finalizată. În luna noiembrie are loc inaugurarea acesteia, la care sunt invitați pastori din zonă, precum și corurile de la Moldova Nouă și Pojejena.

În anul 1950 se propune achiziționarea unui alt armoniu, mai performant, dar nu erau bani suficienți. Astfel, mai mulți tineri inimoși confecționează cărămidă, pe care o vând, obținând bani pentru cumpărarea armoniului și a altor instrumente muzicale pentru orchestră.

În acest răstimp, biserica n-a fost scutită de încercări și probleme. O vreme, biserica a fost închisă, iar fratele Traian Ianculovici a fost bătut de jandarmi. Iva și Maria Păunovici au fost arestați și judecați de Curtea Marțială de la Timișoara, dar Domnul a fost cu ei și au scăpat ca pasărea din lațul păsărarului.

Multe suferințe au venit din exterior, dar au apărut probleme și din interior, așa că mulți au suferit, s-au rugat și au căutat să facă pace și să ajungă la înțelegere. Dumnezeu n-a lăsat biserica de rușine și a ridicat, în vremurile acelea, pastori și frați credincioși care au învățat și au întărit tot mai mult biserica.

În perioada regimului comunist, biserica avea alte provocări. A apărut Departamentul Cultelor, care monitoriza activitatea acestei biserici. Botezurile se țineau doar în interiorul bisericii sau, clandestin, se mai oficiau și în pădure, pe Valea Mare. Bibliile și cărțile religioase se procurau greu, dar Dumnezeu a avut oameni pregătiți care au procurat literatura creștină necesară.

Întrucât în biserică erau tot mai mulți tineri care începeau să facă mai multă școală, Dumnezeu îi cheamă în slujire pe trei dintre ei: Iliuță, Dolfi și Petrică. Aceștia se pregătesc și sunt ordonați ca pastori în alte biserici din zonă.

Tot în acești ani ia ființă corul de copii, inițiat de Timita, care înviorează biserica prin cântec până în zilele noastre.

Fratele Moise Gruia are inițiativa procurării unor instrumente de fanfară, așa că patru tineri merg la București și cumpără 14 instrumente de fanfară. Motivați de fratele Rada Paunovici și învățați de frații de la Timișoara, aceștia formează fanfara, care începe să-L laude pe Domnul.

4. Libertatea și Epoca Modernă (După 1989)

După Revoluția din 1989, în vremea libertății recâștigate, biserica a trecut prin alte provocări, bucurându-se din nou de botezuri organizate în aer liber, în Șușca, precum și în alte localități învecinate. Se ridică o nouă generație de tineri, născuți în perioada comunistă, care primesc botezul în libertate, după anul 1990. De asemenea, s-au realizat modificări și reparații importante la clădirea bisericii, precum și la cimitir, în mai multe rânduri.

5. Registrul Slujitorilor

Biserica a fost păstorită de:

1.     Ilie Craioveanu

2.     Mihai Sorescu

3.     Mircu Cocar

4.     Jara Novicici

5.     Gheorghe Scânteie

6.     Ion Scobărcea

7.     Vasile Cioancă

8.     Nicolae Rață

9.     Adolf Copriva

10.  Ilie Cimpoca

11.  Ilie Milutin

12.  Ovidiu Csoka

13.  Teofil Cioancă

Din biserica aceasta s-au ridicat pastori:

·       Traian Ianculovici

·       Mitică Ianculovici

·       Ilie Cimpoca

·       Adolf Copriva

·       Petru Gruia

·       Sandi Budimir

·       Teofil Cioancă

Frați inimoși pe linie administrativă (și nu numai):

Milan Budimir • Steva Budimir • Trăilă Ianculovici • Toza Budimir • Toma Gruia • Isaia Paunovici • Todor Paunovici • Traian Paunovici • Dumitru Cimpoca • Milă Budimir • Moise Gruia • Sărbișlav Budimir • Beni Paunovici

Mulțumim Domnului că ne-a purtat și încă vrea să ne poarte în carul Său de biruință, prin Isus Cristos, Domnul nostru.

A Lui să fie slava în veci!

Teofil Cioanca 1964

S-a născut în 25.12.1964 în loc Șușca.

Școala primară a făcut-o în comuna natală, iar liceul în Moldova Nouă.

A absolvit un institut biblic cu sediul în Orșova timp de patru ani.

A fost botezat în 12 decembrie 1982 și a fost ordinat că păstor în ziua de 19 noiembrie 2006, pentru biserica Dușcă și misiune în Belobresca, localitate vecină.

Comisia de ordinare a fost formată din următorii frați păstori: Ionel Tuțac președinte, Ilie Milutin, Petrică Gruia, Dolfi Copriva, Ilie Cimpoca, Sandi Budimir.